Actualitate
1989. Vântul schimbării în Europa de Est. Drumul ocolit al Revoluţiei către Timişoara (Partea a II-a)
Manifestaţii masive în Germania de Est: Gorby, ajută-ne!
Tot mai mulţi est-germani urmează îndemnurile grupurilor contestatare, consolidate prin crearea Noului Forum (12 septembrie) şi a Înnoirii Democratice (1 octombrie). Reforme interne profunde şi posibilitatea deplasării în afara frontierelor ţării, sunt principalele revendicări ale miilor de persoane care defilează cu regularitate şi din ce în ce mai masiv pe străzile marilor oraşe în luna octombrie: la Leipzig (la 2 octombrie), 15.000-20.000 de oameni care scandează: ,,Democraţie azi sau niciodată!”; la Dresden (4 octombrie); în Berlinul de Est (7 octombrie), cu ocazia ceremoniilor celei de-a 40-a aniversări a R.D.G.; din nou la Leipzig (9 octombrie, 50.000-70.000 de manifestanţi). Pe 16 octombrie, marile oraşe sunt străbătute de cortegii enorme de manifestanţi (120.000 la Leipzig; 25.000 la Dresden; 10.000 la Magdeburg…).
În paralel, are loc un exod masiv. Trecând prin Ungaria sau refugiindu-se în ambasadele R.F.G. din Varşovia şi mai ales din Praga, mii de germani încearcă să ajungă în Germania de Vest. Aflat în vizită în RDG, pe 6 şi 7 octombrie, Mihail răspunde ultimatumurilor populare („Gorby, ajută-ne!”), încurajând partizanii reformei.
„Ameliorarea reglementării trecerilor între cele două Germanii, cât şi o creştere a nivelului de trai al populaţiei s-ar fi înscris perfect în politica de intensificare a relaţiilor Est – Vest, în special R.F.G. – U.R.S.S., în care se implică activ Mihail Gorbaciov şi cancelarul vest-german Helmuth Kohl. Principalul conducător în funcţie Erich Honecker este în dezacord complet cu ameliorarea reglementării trecerilor între cele două Germanii, cât şi o creştere a nivelului de trai al populaţiei, ca de altfel şi cu principiile perestroikăi, lansate de Gorbaciov. Este suficient ca Gorbaciov să-şi exprime rezerva pentru ca, la 18 octombrie, Biroul Politic să se desolidarizeze de secretarul general şi să-l înlocuiască cu Egon Krenz.
Dar conflictul se amplifică foarte repede. În curând, sute de mii de est-germanii cer schimbări rapide (500.000 în Berlinul de Est, la 4 noiembrie; 300.000 pe 6 noiembrie la Leipzig). În urma demisiei în bloc, Biroul Politic este profund reînnoit, în timp ce reformatorul Hans Modrow devine şeful guvernului. La 9 noiembrie, Partidul Comunist est-german decide spargerea Zidului Berlinului, renunţarea la rolul conducător şi acceptarea alegerilor libere.
Revoluţia de catifea de la Praga
Aceste evenimente, la care cehoslovacii au fost spectatori şi chiar martori – prin intermediul refugiaţilor est-germani care se precipitau spre Vest -, au jucat un rol determinant în ultimul act al ,,Revoluţiei de catifea”, remarcă Eusebiu Narai în studiul „Anul 1989 în Europa Centrală şi de Est”.
Conducerea Partidului Comunist cehoslovac a simţit pericolul încă de la anunţarea căderii lui Honecker. Cu atât mai mult cu cât Gorbaciov, la 7 noiembrie, adusese la cunoştinţa ambasadorului Cehoslovaciei dorinţa sa privind o schimbare la Praga. La 17 noiembrie, 30-50.000 de studenţi au decis comemorarea la Praga a manifestaţiei din 1939 împotriva ocupanţilor. Incredibila brutalitate cu care au fost dispersaţi de forţele de poliţie şi zvonul morţii unui tânăr manifestant au provocat – după cum doreau, fără îndoială, cei care au răspândit vestea – indignarea întregii populaţii. A doua zi, 200.000 de praghezi erau în stradă; universităţi şi teatre erau în grevă. Peste încă o zi, la 19 noiembrie, Václav Havel a regrupat douăsprezece mişcări independente sub numele de Forumul civic şi a propus autorităţilor o masă rotundă privind ,,situaţia critică a ţării”.
Începând cu 24 noiembrie – zi în care Biroul politic al P.C. a demisionat în bloc şi când, în timpul unei imense manifestaţii, Václav Havel şi Alexander Dubček au apărut împreună -, Forumul civic a preluat iniţiativa. Având ca armă principală ameninţarea cu greva generală (efectivă pe 27 noiembrie), el l-a influenţat în mod decisiv pe premierul Ladislav Adamec . Se formează un nou guvern cu majoritate necomunistă, iar la 29 decembrie Václav Havel îl înlocuieşte pe Gustáv Husák la preşedinţia Republicii.
Bulgaria. Jivkov, victima propriilor greşeli
Destituirea lui Teodor Jivkov – aflat în fruntea Partidului Comunist bulgar din 1954 – se explică prin îmbinarea unor factori deja bine identificaţi, se arată în studiul “Anul 1989 în Europa Centrală şi de Est”.
„Jivkov a fost în primul rând victima greşelilor propriei sale politici. Împrumuturile masive pe care le solicitase şi care duseseră la o datorie externă de 10 miliarde de dolari nu au împiedicat scăderea foarte semnificativă a nivelului de trai. Pe de altă parte, intensificarea campaniei sale de ,,bulgarizare” din vara anului 1989 (n.r. a minorităţii turce) a fost condamnată în Occident, care a denunţat o încălcare marcantă a Drepturilor omului. În această pasă delicată, Jivkov nu a găsit sprijin nici la Moscova – unde Mihail Gorbaciov nu-i acorda încredere -, nici în rândul populaţiei sensibile la schimbările în curs în U.R.S.S. şi în Europa; şi nici în sânul Partidului, unde se pregătea un complot împotriva lui, cel puţin din primăvara lui 1989. Acesta era condus de Petăr Mladenov, ministrul afacerilor externe, Andrei Lukanov, vice-prim-ministru şi D. Djurov, ministrul apărării. Aşteptând în zadar un semn din partea lui Mihail Gorbaciov, conjuraţii au trecut la acţiune pe 23 octombrie, când P. Mladenov adresează Comitetului central o scrisoare virulentă împotriva lui Jivkov. Secretarul general încearcă să pareze, dar, definitiv convins că este ,,părăsit” de Mihail Gorbaciov – care refuză să-l primească, la Moscova, la începutul lui noiembrie -, este nevoit să accepte, la 10 noiembrie, înlocuirea sa în fruntea Partidului şi Statului cu Petăr Mladenov, care se orientează imediat spre o politică de ,,restructurare” de tip gorbaciovist, deci fără repunerea în discuţie a socialismului. Intervine atunci o societate civilă pe care o mână de intelectuali încerca – de câteva luni – să o trezească prin diferite acţiuni (formarea unui club pro-glasnost şi perestroika, mitinguri ecologiste…). Servind frecvent drept catalizatori, studenţii organizează – începând din 18 noiembrie – o serie de manifestări susţinute de aproape 100.000 de persoane, la Sofia, la 10 decembrie, pentru solicitarea aprofundării reformelor. Ţinând cont de unele dintre aceste dorinţe, Partidul propune renunţarea la rolul său de conducător, adoptarea multipartitismului şi o economie de piaţă”, se mai arată în studiul citat.
România şi întâlnirea de la Malta. Cum s-a ales locul întâlnirii Bush-Gorbaciov
În zilele Revoluţiei din Decembrie 89 şi după aceea s-a speculat mult pe rolul întâlnirii de la Malta, în căderea comunismului din România. Chiar şi oamenii simpli vorbeau pe la cozile care apăruseră odată cu aprovizionarea magazinelor că Bush şi Gorbaciov ne-au scăpat de Ceauşescu după ce au făcut planul la Malta. Aşa să fi fost oare? Stenogramele întâlnirii dintre George Bush şi Mihail Gorbaciov, din 2-3 decembrie 1989, arată că numele României nici nu a fost pomenit la acel summit şi că schimbările din ţara noastră se înscriau în curentul reformator ce cuprinsese Europa Centrală şi de Est.
De remarcat că tatonările unei întâlniri la nivel înalt ruso-americane începuseră încă din ianuarie 1989, iar după ce a fost convenită de ambele părţi, discuţiile s-au axat pe locul unde urma să se desfăşoare.
Conform dr. Constantin Corneanu, Malta nu a fost prima opţiune pentru desfăşurarea summit-ului. „Preşedintele Bush dorea să-l invite pe Gorbaciov la Camp David sau la Kenennbunkport. Era luată în calcul şi varianta unui loc îndepărtat din Alaska, astfel încât întâlnirea putea avea loc la jumătatea drumului dintre Moscova şi Washington. Însă, sovieticii doreau ca prima întâlnire Bush-Gorbaciov să se desfăşoare pe teren neutru. Sicilia a fost refuzată de către sovietici. La sugestia lui William Bush, preşedintele Bush a acceptat Malta ca loc de întâlnire. Moscova a fost de acord cu Malta şi a propus ca întâlnirea să aibă loc la bordul unor nave militare sovietice şi americane, în golful Marsaxlokk. Mass-media internaţională şi opinia publică au aflat în dimineaţa zilei de 31 octombrie 1989, din paginile lui Washington Post, că întâlnirea se va desfăşura la Malta. „Cam proastă alegere, mai ales dacă se vor întâlni la bordul unei nave. Vremea e groaznică în această perioadă a anului”, avea să declare o secretară din staff-ul Consiliului Naţional de Securitate al SUA care îşi petrecuse doi ani la ambasada americană din Malta”, afirmă Constantin Corneanu în lucrarea “Summit-ul sovieto-american de la Malta (2-3 decembrie 1989). Stenograma unei întâlniri”.
Aşadar, întâlnirea a avut loc la Malta, pe crucişătorul sovietic „Maxim Gorki“, ancorat în Golful Marsaxlokk. Summit-ul i-a dat frisoane lui Nicolae Ceauşescu, aceasta temându-se că îi va aduce sfârşitul. Iată ce scria fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad, într-o notă dintr-un Raport olograf, adresat lui Nicolae Ceauşescu, privind problemele ce urmau a fi abordate, în cadrul întâlnirii de la Malta, între Mihail Gorbaciov şi George Bush.
„Notă: Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov ar urma să se discute şi problema exercitării de noi presiuni coordonate asupra acelor ţări socialiste care nu au trecut la aplicarea de „reforme reale”, fiind avute în vedere îndeosebi RP Chineză, Cuba şi România. Cu privire la ţara noastră, Bush va releva că statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restricţii în relaţiile lor cu România şi va solicita ca şi URSS să procedeze în mod similar, mai ales prin reducerea livrărilor sovietice de ţiţei, gaz metan şi minereu de fier”, se arată în raportul Nr. 0075/989 Strict Secret, datat 1 decembrie 1989.
Dr. Constantin Corneanu arată însă că o radiografie a stenogramelor de la acest summit, a memoriilor participanţilor la acele evenimente, precum şi alte numeroase izvoare documentare, relevă faptul că România socialistă nu a existat ca subiect în sine pe agenda diplomatică a Marilor Puteri în acel sfârşit de an 1989. Prezentul şi viitorul ei se integra în contextul mai larg al transformărilor din Europa Răsăriteană în care predomina strigătul tineretului comunist est-german: „Gorbi, ajută-ne! Gorbi, ajută-ne!”. Malta a fost locul în care numele României nu s-a rostit deloc, cu atât mai puţin nu s-a discutat o soluţie politico-militară sau economică privind prezentul şi viitorul ei.
Pe de altă parte, discuţiile între patru ochi dintre cei doi lideri nu au fost date publicităţii, iar într-un interviu dat de George Bush, înaintea întâlniri de la Malta, liderul de la Casa Albă vorbea despre România, aşa cum reiese din fragmentul publicat de revista Historia.
„Aş dori să văd unele acţiuni şi în această ţară. Nu ştiu când se va întâmpla acest lucru. Am trimis în România un nou ambasador, Alan Green, care îmi este prieten. L-am trimis în România tocmai pentru că este un om ferm şi intransigent, ce cunoaşte bine părerile mele despre democraţie şi libertate. Cred că Alan Green a plecat la 29.11.1989 spre România şi el va prezenta punctul nostru de vedere, al meu personal, preşedintelui Nicolae Ceauşescu. În orice caz, vom încerca, dar va fi foarte greu”, afirma George Bush.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Actualitate
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută tot mai mult candidați capabili să facă față stresului și schimbărilor rapide, în timp ce aproape o treime au fost nevoiți să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației. În paralel, retenția angajaților performanți a devenit principalul obiectiv pentru majoritatea organizațiilor.
An gajatorii caută angajați rezistenți la stres. Foto Shutterstock
Piața muncii din România traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimii ani, în care presiunile economice, instabilitatea politică și schimbările accelerate din mediul de afaceri influențează direct strategiile de recrutare ale companiilor. În acest context, profilul candidatului ideal se schimbă vizibil. Dacă în trecut accentul cădea aproape exclusiv pe competențele tehnice, astăzi angajatorii caută în primul rând oameni capabili să se adapteze rapid, să lucreze autonom și să reziste la presiune.
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, 30,7% dintre angajatori spun că au nevoie de angajați rezistenți la stres.
Principalul soft
skill pe care îl caută la candidați este capacitatea de adaptare
la schimbări bruște de strategie (skill menționat de 44,3% dintre
angajatori). 43,2% caută autonomie, mai exact capacitatea de a livra
fără micro-management, iar 30,7% reziliența și capacitatea de a
lucra sub stres ridicat. 23,9% vor abilități de utilizare a
instrumentelor AI. „Aceste răspunsuri ne confirmă că piața
trece printr-o perioadă fragilă și cu multe incertitudini, cu
schimbări neașteptate la care trebuie să ne adaptăm pe loc, cu
planuri care pot necesita recalibrări imediate, dar și cu o
creștere a nivelului de automatizare. Toate aceste abilități pe
care angajatorii le caută ne mai confirmă ceva – au nevoie de
candidați cu experiență și cu un nivel ridicat de maturitate
profesională, care să poată să se adapteze rapid și să
performeze chiar și în contexte noi și nefamiliare pentru ei”,
explică CEO-ul eJobs România.
În același timp, aproape o treime dintre angajatori au decis să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației asupra puterii de cumpărare a angajaților, semn că presiunile resimțite de populație se reflectă deja în politicile de resurse umane.
Economia încetinește, dar multe companii continuă să angajeze
Deși contextul economic este mai dificil decât la începutul anului, o parte importantă a angajatorilor încearcă să își păstreze planurile de dezvoltare. Potrivit sondajului, 41,3% dintre companiile participante spun că și-au menținut neschimbate planurile de recrutare stabilite la începutul lui 2026.
Există însă și organizații care au fost nevoite să adopte măsuri mai prudente. Peste 20% au înghețat complet angajările, în timp ce aproape un sfert au redus volumul recrutărilor. În schimb, 12,5% dintre respondenți afirmă că actualul context le-a creat noi oportunități de business și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial.
Potrivit lui Bogdan Badea, CEO al eJobs România, principalele motive care au afectat strategiile de resurse umane sunt scăderea consumului și a puterii de cumpărare, menționată de jumătate dintre respondenți, instabilitatea politică internă, invocată de 45,8%, precum și creșterea costurilor operaționale, inclusiv a celor cu energia și logistica. La acestea se adaugă contextul geopolitic extern și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor.
Toți acești factori au avut un impact direct asupra rezultatelor financiare ale companiilor și au determinat multe organizații să își reevalueze planurile de dezvoltare și investiții.
Scăderea consumului pune frână extinderii echipelor
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale încetinirii economice este schimbarea modului în care companiile își construiesc echipele. Mai mult de jumătate dintre angajatorii afectați de reducerea consumului spun că nu au făcut concedieri, însă au renunțat la planurile de extindere a personalului.
În alte cazuri, companiile au redus personalul din departamentele de suport sau chiar din zonele de execuție și producție. Există însă și organizații care nu au resimțit efectele scăderii consumului, cererea pentru produsele și serviciile lor rămânând stabilă.
Instabilitatea politică a generat, la rândul ei, efecte vizibile. Cei mai mulți angajatori spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, fără a bloca însă planurile de dezvoltare. Aproape o cincime dintre respondenți au mers mai departe și au decis să amâne proiecte importante de extindere până când contextul va deveni mai predictibil.
Recrutarea se mută de la expansiune la înlocuirea plecărilor
Schimbarea climatului economic a modificat și obiectivele recrutării. Aproape jumătate dintre companii spun că deschid poziții noi doar pentru a înlocui angajații care pleacă voluntar.
Domeniile care caută cu disperare specialiști. Ce salarii le oferă
Pentru multe organizații, accentul nu mai este pus pe creșterea rapidă a numărului de angajați, ci pe menținerea funcționării eficiente a echipelor existente. Un sfert dintre respondenți continuă să recruteze pe toate nivelurile, în timp ce alții se concentrează exclusiv pe poziții critice de management și specialiști sau pe roluri care generează venituri directe, precum cele din vânzări.
Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă pe piața muncii. După ani în care multe companii au urmărit expansiunea accelerată, atenția se mută acum către eficiență, productivitate și retenția talentelor.
Salariile cresc pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare
Inflația continuă să fie una dintre principalele preocupări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Creșterea prețurilor a afectat puterea de cumpărare a populației, iar companiile au fost nevoite să găsească soluții pentru a evita pierderea personalului valoros.
Conform sondajului eJobs, 30,8% dintre angajatori au acordat majorări salariale pentru a compensa efectele inflației. Alți aproape 40% au menținut bugetele de salarii stabilite la începutul anului, în timp ce 18,7% au redus sau plafonat bugetele pentru creșteri salariale.
Există și companii care au ales o abordare diferită. În loc să reducă salariile sau să elimine majorările, acestea au intervenit asupra pachetelor de beneficii extrasalariale, diminuând sau eliminând anumite facilități oferite angajaților.
Deciziile vin într-un context în care costul vieții rămâne ridicat, iar presiunea pentru menținerea veniturilor reale continuă să influențeze comportamentul angajaților și negocierile salariale.
Adaptabilitatea și rezistența la stres, mai importante decât oricând
Poate cea mai interesantă concluzie a sondajului este legată de profilul candidatului pe care îl caută astăzi angajatorii.
Pentru 2026, prioritatea principală a companiilor este păstrarea angajaților performanți și reducerea fluctuației de personal. În acest context, competențele comportamentale câștigă teren în fața altor criterii tradiționale de selecție.
Cea mai căutată abilitate este capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie, menționată de 44,3% dintre angajatori. Foarte aproape se află autonomia profesională și capacitatea de a livra rezultate fără supraveghere constantă, indicată de 43,2% dintre respondenți.
Pe locul următor se află reziliența și capacitatea de a lucra sub stres ridicat, competență menționată de 30,7% dintre angajatori. Totodată, aproape un sfert dintre companii caută candidați care pot utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială, semn că digitalizarea și automatizarea continuă să schimbe cerințele pieței muncii.
Potrivit lui Bogdan Badea, aceste tendințe arată că organizațiile au nevoie de profesioniști cu experiență, maturitate și capacitatea de a performa inclusiv în contexte imprevizibile.
Candidații caută stabilitate, iar mobilitatea profesională scade
Transformările nu sunt vizibile doar în comportamentul angajatorilor. Și candidații reacționează la noul context economic.
Companiile observă că în piață există mai mulți candidați disponibili ca urmare a restructurărilor operate în alte organizații. În același timp însă, angajații care au deja un loc de muncă sunt mai puțin dispuși să își schimbe angajatorul decât în anii precedenți.
Câți bani „fură” de fapt inflația. Suma care a dispărut din valoarea salariului mediu în ultimii doi ani
Motivul principal este dorința de stabilitate. În perioade marcate de incertitudine economică, siguranța locului de muncă începe să cântărească mai mult decât promisiunea unor oportunități noi.
În paralel, o parte dintre angajatori observă și o creștere a așteptărilor salariale ale candidaților, pe fondul scumpirilor și al presiunii exercitate de costul vieții.
Retenția devine noua miză a pieței muncii
Rezultatele sondajului arată că piața muncii din România intră într-o etapă în care retenția și adaptabilitatea devin mai importante decât expansiunea rapidă. Companiile sunt mai prudente cu recrutările, mai atente la costuri și mai preocupate să își păstreze angajații performanți.
În același timp, candidații sunt tot mai interesați de stabilitate și siguranță, iar competențe precum reziliența, autonomia și capacitatea de adaptare la schimbări rapide devin criterii esențiale în procesul de selecție.
Într-un mediu economic marcat de incertitudine, angajații care pot face față presiunii, pot învăța rapid și pot performa în condiții schimbătoare devin una dintre cele mai valoroase resurse pentru companiile care încearcă să își mențină competitivitatea și să traverseze cu succes perioada actuală.
-
Actualitateacum 3 zile
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Breakingacum 3 zileCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 2 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 2 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 2 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 2 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7





