Actualitate
Judeţele cu cea mai mare prezenţă şi cele cu cea mai slabă, la alegerile prezidenţiale 2019
UPDATE 19.00 Prezenţa la vot era de 45,08 la nivel naţional. Judeţul cu cea mai mare prezenţă la vot rămâne Ilfov, unde la ora 19.00 prezenţa a ajuns la 58,06.
Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 19.00, este de 45,08%, comparativ cu primul tur
Potrivit datelor oficiale, până la ora 19.00 au votat 8.212.964 de alegători, dintre care 4,7 milioane în mediul urban şi 3,4 milioane în mediul rural.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (58,3%), Cluj (55,1%), Sibiu (50,6%).
Judeţe codaşe: Vaslui (34,2%), Covasna (34,7%), Satu Mare (35,6%).
În Bucureşti, prezenţa la vot la ora 19.00 a fost de 47,3%.
În anul 2014, la aceeaşi oră, prezenţa în primul tur al alegerilor prezidenţiale era de 48,8%.
UPDATE 18.00 Potrivit datelor oficiale, până la ora 18.00, s-au prezentat la urne peste 7,6 milioane de votanţi, dintre care 4,4 milioane în mediul urban şi 3,2 milioane în mediul rural.
Judeţele fruntaşe: Ilfov (53,6%), Cluj (50,8%), Braşov (47,4%).
Judeţe codaşe: Covasna (31,,8%), Vaslui (32,7%), Satu Mare (33,2%).
În Capitală, prezenţa la vot a fost, la ora 17.00, de 43,6%.
La alegerile din primăvară de la europarlamentare, la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 39%.
Nu există date comparative cu primul tur al alegerilor din 2014, deoarece atunci raportarea BEC a fost pentru ora 19.00.
UPDATE 17.50 Potrivit datelor BEC, prezenţa la alegerile prezidenţiale a depăşit nivelul de 40% la nivelul întregii ţări
UPDATE ora 17.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 17.00, este de 37,9%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 35,07%.
Potrivit datelor oficiale, 6.910.900 şi-au exprimat dreptul de vot pe teritoriul ţării. Dintre aceştia aproape patru milioane sunt din mediul urban, restul fiind din mediul rural.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (47,5%), Cluj (45,2%), Braşov (42,8%).
Judeţe codaşe: Covasna (28,4%), Satu Mare (29,6%), Vaslui (29,9%).
În Bucureşti, prezenţa la vot la ora 17.00 este de 39,1% (însemnând 702.894 alegători).
La aceeaşi oră, în cadrul alegerilor europarlamntare din luna mai 2019, prezenţa la vot era de 35,07%.
Nu există date comparative cu primul tur al alegerilor din 2014, deoarece atunci raportarea BEC a fost pentru ora 19.00.
UPDATE ora 16.00 Prezenţa la vot este de 33,4%. Potrivit datelor oficiale, până la ora 16.00 au votat 6.093.433 de alegători, dintre care 716.855 pe liste suplimentare.
În mediul urban au votat 3.532.399 alegători, iar în mediul rural 2.561.034.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (41,6%), Cluj (39,9%), Braşov (38,3%).
Judeţe codaşe: Covasna (25,2%), Satu Mare (25,8), Vaslui (26,5%).
În Cpitală, prezenţa la vot la ora 16.00 era de 34,5%.
Participarea la vot la ora 16.00 este mai mică comparativ cu primul tur din anul 2014, atunci când era de 35,1%.
Participare record în secţia de votare de la Păltiniş. Prezenţa: 411%. Prezenţă masivă a turiştilor este şi în Băile Felix, jud. Bihor.
UPDATE ora 15.00 Prezenţa la urne a urcat la 29,2%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 27,68%. Peste 5.372.025 de români au votat: mediul urban – 3.158.316, mediul rural – 2.226.223.
UPDATE ora 14.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 14.00, este de 25%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 23,91%.
Potrivit datelor oficiale, prezenţa la vot la ora 14.00 a fost de 25%, însemnând un număr de 4.555.343 de oameni. Dintre aceştia, 2.707.473 sunt din mediul urban şi 1.847.870 din mediul rural.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (31,4%), Cluj (29,3%), Braşov (29,3%)
Judeţe codaşe: Satu Mare (18,4%), Covasna (18,5%), Vaslui (19,5%).
În Capitală, la ora 14.00, prezenţa la urne a fost de 26,3%.
UPDATE ora 13.30 Peste 4.441.528 de români au votat până la această oră. Mediul urban – 2.644.049, mediul rural -1.803.119
UPDATE ora 13.00 Prezenţa la vot este de 20,68%, comparativ cu primul tur ale alegerilor prezidenţiale din 2014, când prezenţa, la aceeaşi oră, era de 20,75%. La ora 13.00, şi-au exprimat votul, pe teritoriul ţării, 3.768.091 de votanţi, dintre care 433.218 pe liste suplimentare şi 12.827, care au solicitat urne mobile.
Dintre votanţi, 2.256,446 sunt din mediul urban şi 1.511.645 sunt în mediul rural.
UPDATE ora 12.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 12.00, este de 15,82%, comparativ cu europarlamentarele din luna mai, când prezenţa, pentru aceeaşi oră, a fost de 15,06%.
Până la ora 12.00, şi-au exprimat votul 2.882.075, dintre care 1,724,928 în mediul urban şi 1,157,147 în mediul rural.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (20,3%), Constanţa (19%), Teleorman (18,7%)
Judeţe codaşe: Satu Mare (11%), Covasna (11,2%), Maramureş (12,3%).
În Capitală, prezenţa la vot, la ora 12.00, a fost de 16,27%.
La ora 12.00, în cadrul alegerilor europarlamentare din luna mai 2019, prezenţa era de 15,06 %.
Nu se poate face o comparaţie cu primul tur al prezidenţialelor din 2014, deoarece la acea vreme raportările BEC erau mai rare, existând la prânz prezenţa doar pentru ora 13.00.
UPDATE ora 11.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot pentru ora 11.00, este de 11,08%. Aceasta este mai mare comparativ cu cea înregistrată la alegerile europarlamentare din luna mai, când, la aceeaşi oră participarea era de 10,5%.
În mediul urban, până la ora 11.00, au votat 1.190.393, iar în mediul rural şi-au exprimat dreptul de vot 829.311.
Prezenţe mari: Ilfov (14,4%), Teleorman (14,1%), Olt (13,6%).
Prezenţe reduse: Covasna (7,79%), Satu Mare (7,84%), Bihor (8,58%).
Până la ora 11.00, din totalul de 18.217.156 de persoane înscrise pe liste permanente şi-au expirmat opţiunea 1.777.881. Alţi 239.510 au votat pe liste suplimentare, iar 2.313 au cerut lista mobilă.
În total, până la ora 11.00, au votat 2.019.704 de români.
În luna mai, la aceeaşi oră, în cadrul alegerilor europarlamentare, prezenţa era de 10,5%.
Nu se poate face o comparaţie cu primul tur al prezidenţialelor din 2014, deoarece la acea vreme raportările BEC erau mai rare, existând la prânz prezenţa doar pentru ora 13.00.
UPDATE ora 11.00 Agenţia MEDIAFAX va prezenta, la ora 21.00, rezultatul exit poll la alegerile prezidenţiale, realizat de institutele de sondare CURS-AVANGARDE, după votul de astăzi.
UPDATE ora 10.50 În diaspora au votat 320.656 de români, dublu faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. Cei mai mulţi români – 58.314 – au votat în Italia, în Marea Britanie – 51.824, în Germania – 44.424 şi Spania – 39.049.
UPDATE ora 10.40 La ora 10.00, la secţia de vot nr. 259, amenajată în Şcoala Gimnazială „George Enescu” din Sinaia a fost înregistrată o prezenţă 33,46 %, în condiţiile în care media pe judeţ era, la aceeaşi oră, 8.97%.
UPDATE ora 10.30 Prezenţe record în ţară, în primele 3 ore de vot. La secţia din Ostrovu Mare, judeţul Mehedinţi, prezenţa la vot este de 82,4%.
UPDATE ora 10.10 Potrivit datelor oficiale, până la ora 10.00 au votat 1.256.029, reprezentând 6,89% din alegători. Dintre aceştia, 653 au cerut urnă mobilă, iar 161.660 au votat pe liste suplimentare.
Surprinzător, în mediul urban au votat aproape 725.000, în timp ce în mediul rural prezenţa este la ora 10.00 de 531.000.
Cea mai mare prezenţă la vot: Teleorman (9,40%), Ilfov (9,39%) şi Olt (8,84%).
Cea mai redusă prezenţă la vot: Covasna (4,54%), Satu Mare (4,83%), Harghita (5,11%).
În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, prezenţa la vot la aceeaşi oră, era de 6,55%.
La alegerile europarlamentare din acest an, prezenţa de vot la ora 10.00 a fost de 6,56%.
UPDATE ora 10.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 10.00, este de 6,89%, în timp ce în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, prezenţa la vot la aceeaşi oră, era de 6,55%.
UPDATE ora 09.40 Peste un milion de români au votat în ţară în primele 3 ore de la deschiderea urnelor. La ora 09.40, se înregistrau 1.018.068 de votanţi, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Dintre aceştia, 583.357 votaseră în mediul urban, iar 434.711, în mediul rural.
Judeţele cu cea mai ridicată prezenţă la vot sunt Ilfov, Teleorman, Olt, Giurgiu şi Constanţa, în timp ce la coada clasamentului se află Covasna, Satu Mare, Harghita, Maramureş şi Arad.
UPDATE ora 09.00 Prezenţa în primul tur al alegerilor prezidenţiale la ora 09.00 este de 3,51%. Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în Bucureşti, Constanţa, Prahova, Iaşi şi Dolj, prezenţa cea mai scăzută fiind în Covasna, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Satu Mare. Prezenţa la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, de la ora 09,00, era de 3,36%.
Un număr de 640.431 de alegători votaseră până la ora 09.00 în secţiile de vot din ţară, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC). Dintre aceştia, 536.675 erau votanţi pe liste permanente, iar 103.620, pe liste suplimentare.
136 de alegători au votat folosindu-se de urna mobilă.
Numărul alegătorilor care au votat, până la ora 09.00, în mediul urban era de 362.275, în timp ce în mediul rural votaseră 278.156 de români.
Cei mai mulţi votanţi s-au înregistrat în Bucureşti- 59.675, Constanţa – 28.915, Prahova – 24.836, Iaşi- 24.432 şi Dolj – 21.962, în timp ce judeţele Covasna, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Satu Mare înregistrează un număr redus de votanţi.
Procentual, ca şi prezenţă, judeţul aflat în top este Ilfovul, cu 5,18 %, în timp ce la coada clasamentului se află judeţul Covasna, cu o prezenţă de 2,19 %.
UPDATE ora 08.48 Numărul românilor care au votat în ţară a depăşit 500.000. Capitala, pe primul loc
Numărul românilor care au votat în ţară la primul tur al alegerilor prezidenţiale a depăşit, duminică dimineaţă, pragul de 500.000, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în continuare în Bucureşti.
La ora 08.43, se înregistrau 510.285 de alegători care votaseră în secţiile din ţară în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi o prezenţă de 2,80%, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC).
Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în continuare în Bucureşti, respectiv 47.873 la ora 08.43.
Judeţul cu cea mai slabă participare la vot este Covasna, cu 3.185 de alegători care au votat.
UPDATE ora 08.00 Prezenţa la urne la această oră este de 1,46%, peste prezenţa la europarlamentarele din mai 2019. Cei mai mulţi votanţi sunt în continuare în Capitală, respectiv 24.659 până duminică, la ora 08.00. Judeţul cu cea mai slabă participare la vot este judeţul Covasna, unde 1.515 de oameni au votat.
UPDATE ora 7.50 Topul judeţelor cu cea mai mare prezenţă la vot Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Prahova, Cluj. La polul opus se află Covasna, Harghita, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi.
UPDATE ora 7.50 209.677 de români au votat în secţiile din ţară în prima oră de la deschiderea urnelor.
UPDATE ora 7.40 În doar 20 de minute de la deschiderea urnelor, în ţară au votat 102.000 de români.
UPDATE ora 7.15 Peste 50.000 de români au votat în primele 10 minute de la deschiderea urnelor
57.840 de români au votat în secţiile din ţară în primele 10 minute de la deschiderea urnelor, potrivit datelor Biroului Electoral Central.
Cei mai mulţi dintre votanţi s-au înregistrat, în primele minute de la deschiderea urnelor, în Bucureşti.
UPDATE ora 07.10 Printre cei peste 15.000 de deţinuţi care şi-au exprimat intenţia să voteze duminică, prin intermediul urnei speciale, s-ar putea afla şi persoanele publice care execută pedepse privative de libertate, de la Liviu Dragnea până la Radu Mazăre.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a transmis că din totalul de peste 20.000 de deţinuţi la nivel naţional, 17.660 au drept de vot, iar dintre aceştia, peste 15.000 au cerut să voteze la alegerile prezidenţiale de duminică.
UPDATE ora 07.00 S-au deschis secţiile de votare din ţară! Prezenţa la vot în timp real poate fi consultată AICI.
Cine poate vota
Potrivit BEC, un număr de 18.748 de secţii de votare vor fi deschise duminică, 10 noiembrie, la alegerile prezidenţiale, iar în străinătate 835 pentru românii de peste hotare. În competiţia pentru prezidenţiale s-au înscris şi au fost validaţi 14 candidaţi. LISTA candidaţilor la alegerile prezidenţiale 2019 şi în ce ordine apar pe buletinele de vot. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Actele necesare pentru vot
Alegătorul poate prezenta la secţia de votare cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie precum şi carnetul de serviciu militar.
Procedura de vot
În ziua votului, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.
Alegătorul primeşte un buletin de vot în interiorul căruia sunt listaţi toţi cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale, pe două pagini, precum şi partidul pe care îl reprezintă, acolo unde este cazul. Candidaţii sunt listaţi în ordinea stabilită prin tragere la sorţi. Buletinul de vot trebuie să aibă, pe ficare pagină, ştampila circulară a Biroului Electoral Central.
Unde pot vota alegătorii în ţară
Trebuie să votaţi la secţia la care sunteţi arondaţi, în cazul în care sunteţi în localitate. Secţia de care aparţineţi o găsiţi pe site-ul registrulelectoral.ro. Dacă sunteţi plecaţi, puteţi vota pe listele suplimentare, oriunde vă aflaţi. AFLĂ CARE ESTE SECŢIA TA DE VOTARE PE SITE-UL AEP!
Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:
– în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.
– dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
– dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
– în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.
Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.
Cum se desfăşoară votul în străinătate
Românii din străinătate au la dispoziţie trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial din acest an la secţiile de votare. Cetăţenii români aflaţi în străinătate au la dispoziţie, potrivit noilor reglementări introduse în legislaţia electorală, trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial din acest an, la secţiile de votare, în ambele tururi de scrutin, conform următorului program:
– vineri, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21;
– sâmbătă, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21;
– duminică, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21.
Există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare. Harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată AICI!
Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 715.752 de persoane.
În premieră la un scrutin prezidenţial, anul acesta alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români. Plicurile cu voturile acestora trebuiau expediate astfel încât să poată fi livrate la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Majoritatea plicurilor au ajuns deja la destinaţie şi expeditorii au primit din partea AEP mesaje de confirmare. Cei ale căror plicuri nu ajung până la termenul menţionat, vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.
O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Actualitate
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută tot mai mult candidați capabili să facă față stresului și schimbărilor rapide, în timp ce aproape o treime au fost nevoiți să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației. În paralel, retenția angajaților performanți a devenit principalul obiectiv pentru majoritatea organizațiilor.
An gajatorii caută angajați rezistenți la stres. Foto Shutterstock
Piața muncii din România traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimii ani, în care presiunile economice, instabilitatea politică și schimbările accelerate din mediul de afaceri influențează direct strategiile de recrutare ale companiilor. În acest context, profilul candidatului ideal se schimbă vizibil. Dacă în trecut accentul cădea aproape exclusiv pe competențele tehnice, astăzi angajatorii caută în primul rând oameni capabili să se adapteze rapid, să lucreze autonom și să reziste la presiune.
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, 30,7% dintre angajatori spun că au nevoie de angajați rezistenți la stres.
Principalul soft
skill pe care îl caută la candidați este capacitatea de adaptare
la schimbări bruște de strategie (skill menționat de 44,3% dintre
angajatori). 43,2% caută autonomie, mai exact capacitatea de a livra
fără micro-management, iar 30,7% reziliența și capacitatea de a
lucra sub stres ridicat. 23,9% vor abilități de utilizare a
instrumentelor AI. „Aceste răspunsuri ne confirmă că piața
trece printr-o perioadă fragilă și cu multe incertitudini, cu
schimbări neașteptate la care trebuie să ne adaptăm pe loc, cu
planuri care pot necesita recalibrări imediate, dar și cu o
creștere a nivelului de automatizare. Toate aceste abilități pe
care angajatorii le caută ne mai confirmă ceva – au nevoie de
candidați cu experiență și cu un nivel ridicat de maturitate
profesională, care să poată să se adapteze rapid și să
performeze chiar și în contexte noi și nefamiliare pentru ei”,
explică CEO-ul eJobs România.
În același timp, aproape o treime dintre angajatori au decis să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației asupra puterii de cumpărare a angajaților, semn că presiunile resimțite de populație se reflectă deja în politicile de resurse umane.
Economia încetinește, dar multe companii continuă să angajeze
Deși contextul economic este mai dificil decât la începutul anului, o parte importantă a angajatorilor încearcă să își păstreze planurile de dezvoltare. Potrivit sondajului, 41,3% dintre companiile participante spun că și-au menținut neschimbate planurile de recrutare stabilite la începutul lui 2026.
Există însă și organizații care au fost nevoite să adopte măsuri mai prudente. Peste 20% au înghețat complet angajările, în timp ce aproape un sfert au redus volumul recrutărilor. În schimb, 12,5% dintre respondenți afirmă că actualul context le-a creat noi oportunități de business și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial.
Potrivit lui Bogdan Badea, CEO al eJobs România, principalele motive care au afectat strategiile de resurse umane sunt scăderea consumului și a puterii de cumpărare, menționată de jumătate dintre respondenți, instabilitatea politică internă, invocată de 45,8%, precum și creșterea costurilor operaționale, inclusiv a celor cu energia și logistica. La acestea se adaugă contextul geopolitic extern și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor.
Toți acești factori au avut un impact direct asupra rezultatelor financiare ale companiilor și au determinat multe organizații să își reevalueze planurile de dezvoltare și investiții.
Scăderea consumului pune frână extinderii echipelor
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale încetinirii economice este schimbarea modului în care companiile își construiesc echipele. Mai mult de jumătate dintre angajatorii afectați de reducerea consumului spun că nu au făcut concedieri, însă au renunțat la planurile de extindere a personalului.
În alte cazuri, companiile au redus personalul din departamentele de suport sau chiar din zonele de execuție și producție. Există însă și organizații care nu au resimțit efectele scăderii consumului, cererea pentru produsele și serviciile lor rămânând stabilă.
Instabilitatea politică a generat, la rândul ei, efecte vizibile. Cei mai mulți angajatori spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, fără a bloca însă planurile de dezvoltare. Aproape o cincime dintre respondenți au mers mai departe și au decis să amâne proiecte importante de extindere până când contextul va deveni mai predictibil.
Recrutarea se mută de la expansiune la înlocuirea plecărilor
Schimbarea climatului economic a modificat și obiectivele recrutării. Aproape jumătate dintre companii spun că deschid poziții noi doar pentru a înlocui angajații care pleacă voluntar.
Domeniile care caută cu disperare specialiști. Ce salarii le oferă
Pentru multe organizații, accentul nu mai este pus pe creșterea rapidă a numărului de angajați, ci pe menținerea funcționării eficiente a echipelor existente. Un sfert dintre respondenți continuă să recruteze pe toate nivelurile, în timp ce alții se concentrează exclusiv pe poziții critice de management și specialiști sau pe roluri care generează venituri directe, precum cele din vânzări.
Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă pe piața muncii. După ani în care multe companii au urmărit expansiunea accelerată, atenția se mută acum către eficiență, productivitate și retenția talentelor.
Salariile cresc pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare
Inflația continuă să fie una dintre principalele preocupări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Creșterea prețurilor a afectat puterea de cumpărare a populației, iar companiile au fost nevoite să găsească soluții pentru a evita pierderea personalului valoros.
Conform sondajului eJobs, 30,8% dintre angajatori au acordat majorări salariale pentru a compensa efectele inflației. Alți aproape 40% au menținut bugetele de salarii stabilite la începutul anului, în timp ce 18,7% au redus sau plafonat bugetele pentru creșteri salariale.
Există și companii care au ales o abordare diferită. În loc să reducă salariile sau să elimine majorările, acestea au intervenit asupra pachetelor de beneficii extrasalariale, diminuând sau eliminând anumite facilități oferite angajaților.
Deciziile vin într-un context în care costul vieții rămâne ridicat, iar presiunea pentru menținerea veniturilor reale continuă să influențeze comportamentul angajaților și negocierile salariale.
Adaptabilitatea și rezistența la stres, mai importante decât oricând
Poate cea mai interesantă concluzie a sondajului este legată de profilul candidatului pe care îl caută astăzi angajatorii.
Pentru 2026, prioritatea principală a companiilor este păstrarea angajaților performanți și reducerea fluctuației de personal. În acest context, competențele comportamentale câștigă teren în fața altor criterii tradiționale de selecție.
Cea mai căutată abilitate este capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie, menționată de 44,3% dintre angajatori. Foarte aproape se află autonomia profesională și capacitatea de a livra rezultate fără supraveghere constantă, indicată de 43,2% dintre respondenți.
Pe locul următor se află reziliența și capacitatea de a lucra sub stres ridicat, competență menționată de 30,7% dintre angajatori. Totodată, aproape un sfert dintre companii caută candidați care pot utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială, semn că digitalizarea și automatizarea continuă să schimbe cerințele pieței muncii.
Potrivit lui Bogdan Badea, aceste tendințe arată că organizațiile au nevoie de profesioniști cu experiență, maturitate și capacitatea de a performa inclusiv în contexte imprevizibile.
Candidații caută stabilitate, iar mobilitatea profesională scade
Transformările nu sunt vizibile doar în comportamentul angajatorilor. Și candidații reacționează la noul context economic.
Companiile observă că în piață există mai mulți candidați disponibili ca urmare a restructurărilor operate în alte organizații. În același timp însă, angajații care au deja un loc de muncă sunt mai puțin dispuși să își schimbe angajatorul decât în anii precedenți.
Câți bani „fură” de fapt inflația. Suma care a dispărut din valoarea salariului mediu în ultimii doi ani
Motivul principal este dorința de stabilitate. În perioade marcate de incertitudine economică, siguranța locului de muncă începe să cântărească mai mult decât promisiunea unor oportunități noi.
În paralel, o parte dintre angajatori observă și o creștere a așteptărilor salariale ale candidaților, pe fondul scumpirilor și al presiunii exercitate de costul vieții.
Retenția devine noua miză a pieței muncii
Rezultatele sondajului arată că piața muncii din România intră într-o etapă în care retenția și adaptabilitatea devin mai importante decât expansiunea rapidă. Companiile sunt mai prudente cu recrutările, mai atente la costuri și mai preocupate să își păstreze angajații performanți.
În același timp, candidații sunt tot mai interesați de stabilitate și siguranță, iar competențe precum reziliența, autonomia și capacitatea de adaptare la schimbări rapide devin criterii esențiale în procesul de selecție.
Într-un mediu economic marcat de incertitudine, angajații care pot face față presiunii, pot învăța rapid și pot performa în condiții schimbătoare devin una dintre cele mai valoroase resurse pentru companiile care încearcă să își mențină competitivitatea și să traverseze cu succes perioada actuală.
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare...
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”