Actualitate

Judeţele cu cea mai mare prezenţă şi cele cu cea mai slabă, la alegerile prezidenţiale 2019

Publicat

acum 6 ani

noiembrie 10, 2019

Nationalul

Judeţele cu cea mai mare prezenţă şi cele cu cea mai slabă, la alegerile prezidenţiale 2019

UPDATE 19.00 Prezenţa la vot era de 45,08 la nivel naţional. Judeţul cu cea mai mare prezenţă la vot rămâne Ilfov, unde la ora 19.00 prezenţa a ajuns la 58,06.

Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 19.00, este de 45,08%, comparativ cu primul tur
Potrivit datelor oficiale, până la ora 19.00 au votat 8.212.964 de alegători, dintre care 4,7 milioane în mediul urban şi 3,4 milioane în mediul rural.

Judeţe fruntaşe: Ilfov (58,3%), Cluj (55,1%), Sibiu (50,6%).

Judeţe codaşe: Vaslui (34,2%), Covasna (34,7%), Satu Mare (35,6%).

În Bucureşti, prezenţa la vot la ora 19.00 a fost de 47,3%.

În anul 2014, la aceeaşi oră, prezenţa în primul tur al alegerilor prezidenţiale era de 48,8%.

UPDATE 18.00 Potrivit datelor oficiale, până la ora 18.00, s-au prezentat la urne peste 7,6 milioane de votanţi, dintre care 4,4 milioane în mediul urban şi 3,2 milioane în mediul rural.

Judeţele fruntaşe: Ilfov (53,6%), Cluj (50,8%), Braşov (47,4%).

Judeţe codaşe: Covasna (31,,8%), Vaslui (32,7%), Satu Mare (33,2%).

În Capitală, prezenţa la vot a fost, la ora 17.00, de 43,6%.

La alegerile din primăvară de la europarlamentare, la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 39%.

Nu există date comparative cu primul tur al alegerilor din 2014, deoarece atunci raportarea BEC a fost pentru ora 19.00.

UPDATE 17.50 Potrivit datelor BEC, prezenţa la alegerile prezidenţiale a depăşit nivelul de 40% la nivelul întregii ţări

UPDATE ora 17.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 17.00, este de 37,9%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 35,07%.

Potrivit datelor oficiale, 6.910.900 şi-au exprimat dreptul de vot pe teritoriul ţării. Dintre aceştia aproape patru milioane sunt din mediul urban, restul fiind din mediul rural.

Judeţe fruntaşe: Ilfov (47,5%), Cluj (45,2%), Braşov (42,8%).

Judeţe codaşe: Covasna (28,4%), Satu Mare (29,6%), Vaslui (29,9%).

În Bucureşti, prezenţa la vot la ora 17.00 este de 39,1% (însemnând 702.894 alegători).

La aceeaşi oră, în cadrul alegerilor europarlamntare din luna mai 2019, prezenţa la vot era de 35,07%.

Nu există date comparative cu primul tur al alegerilor din 2014, deoarece atunci raportarea BEC a fost pentru ora 19.00.

UPDATE ora 16.00 Prezenţa la vot este de 33,4%. Potrivit datelor oficiale, până la ora 16.00 au votat 6.093.433 de alegători, dintre care 716.855 pe liste suplimentare.

În mediul urban au votat 3.532.399 alegători, iar în mediul rural 2.561.034.

Judeţe fruntaşe: Ilfov (41,6%), Cluj (39,9%), Braşov (38,3%).

Judeţe codaşe: Covasna (25,2%), Satu Mare (25,8), Vaslui (26,5%).

În Cpitală, prezenţa la vot la ora 16.00 era de 34,5%.

Participarea la vot la ora 16.00 este mai mică comparativ cu primul tur din anul 2014, atunci când era de 35,1%.

Participare record în secţia de votare de la Păltiniş. Prezenţa: 411%. Prezenţă masivă a turiştilor este şi în Băile Felix, jud. Bihor.

UPDATE ora 15.00 Prezenţa la urne a urcat la 29,2%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 27,68%. Peste 5.372.025 de români au votat: mediul urban – 3.158.316, mediul rural – 2.226.223.

UPDATE ora 14.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 14.00, este de 25%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 23,91%.

Potrivit datelor oficiale, prezenţa la vot la ora 14.00 a fost de 25%, însemnând un număr de 4.555.343 de oameni. Dintre aceştia, 2.707.473 sunt din mediul urban şi 1.847.870 din mediul rural.

Judeţe fruntaşe: Ilfov (31,4%), Cluj (29,3%), Braşov (29,3%)

Judeţe codaşe: Satu Mare (18,4%), Covasna (18,5%), Vaslui (19,5%).

În Capitală, la ora 14.00, prezenţa la urne a fost de 26,3%.

UPDATE ora 13.30 Peste 4.441.528 de români au votat până la această oră. Mediul urban – 2.644.049, mediul rural -1.803.119

UPDATE ora 13.00 Prezenţa la vot este de 20,68%, comparativ cu primul tur ale alegerilor prezidenţiale din 2014, când prezenţa, la aceeaşi oră, era de 20,75%. La ora 13.00, şi-au exprimat votul, pe teritoriul ţării, 3.768.091 de votanţi, dintre care 433.218 pe liste suplimentare şi 12.827, care au solicitat urne mobile.

Dintre votanţi, 2.256,446 sunt din mediul urban şi 1.511.645 sunt în mediul rural.

UPDATE ora 12.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 12.00, este de 15,82%, comparativ cu europarlamentarele din luna mai, când prezenţa, pentru aceeaşi oră, a fost de 15,06%.

Până la ora 12.00, şi-au exprimat votul 2.882.075, dintre care 1,724,928 în mediul urban şi 1,157,147 în mediul rural.

Judeţe fruntaşe: Ilfov (20,3%), Constanţa (19%), Teleorman (18,7%)

Judeţe codaşe: Satu Mare (11%), Covasna (11,2%), Maramureş (12,3%).

În Capitală, prezenţa la vot, la ora 12.00, a fost de 16,27%.

La ora 12.00, în cadrul alegerilor europarlamentare din luna mai 2019, prezenţa era de 15,06 %.

Nu se poate face o comparaţie cu primul tur al prezidenţialelor din 2014, deoarece la acea vreme raportările BEC erau mai rare, existând la prânz prezenţa doar pentru ora 13.00.

UPDATE ora 11.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot pentru ora 11.00, este de 11,08%. Aceasta este mai mare comparativ cu cea înregistrată la alegerile europarlamentare din luna mai, când, la aceeaşi oră participarea era de 10,5%.

În mediul urban, până la ora 11.00, au votat 1.190.393, iar în mediul rural şi-au exprimat dreptul de vot 829.311.

Prezenţe mari: Ilfov (14,4%), Teleorman (14,1%), Olt (13,6%).

Prezenţe reduse: Covasna (7,79%), Satu Mare (7,84%), Bihor (8,58%).

Până la ora 11.00, din totalul de 18.217.156 de persoane înscrise pe liste permanente şi-au expirmat opţiunea 1.777.881. Alţi 239.510 au votat pe liste suplimentare, iar 2.313 au cerut lista mobilă.

În total, până la ora 11.00, au votat 2.019.704 de români.

În luna mai, la aceeaşi oră, în cadrul alegerilor europarlamentare, prezenţa era de 10,5%.

Nu se poate face o comparaţie cu primul tur al prezidenţialelor din 2014, deoarece la acea vreme raportările BEC erau mai rare, existând la prânz prezenţa doar pentru ora 13.00.

UPDATE ora 11.00 Agenţia MEDIAFAX va prezenta, la ora 21.00, rezultatul exit poll la alegerile prezidenţiale, realizat de institutele de sondare CURS-AVANGARDE, după votul de astăzi.

UPDATE ora 10.50 În diaspora au votat 320.656 de români, dublu faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. Cei mai mulţi români – 58.314 – au votat în Italia, în Marea Britanie – 51.824, în Germania – 44.424 şi Spania – 39.049.

UPDATE ora 10.40 La ora 10.00, la secţia de vot nr. 259, amenajată în Şcoala Gimnazială „George Enescu” din Sinaia a fost înregistrată o prezenţă 33,46 %, în condiţiile în care media pe judeţ era, la aceeaşi oră, 8.97%.

UPDATE ora 10.30 Prezenţe record în ţară, în primele 3 ore de vot. La secţia din Ostrovu Mare, judeţul Mehedinţi, prezenţa la vot este de 82,4%.

UPDATE ora 10.10 Potrivit datelor oficiale, până la ora 10.00 au votat 1.256.029, reprezentând 6,89% din alegători. Dintre aceştia, 653 au cerut urnă mobilă, iar 161.660 au votat pe liste suplimentare.

Surprinzător, în mediul urban au votat aproape 725.000, în timp ce în mediul rural prezenţa este la ora 10.00 de 531.000.

Cea mai mare prezenţă la vot: Teleorman (9,40%), Ilfov (9,39%) şi Olt (8,84%).

Cea mai redusă prezenţă la vot: Covasna (4,54%), Satu Mare (4,83%), Harghita (5,11%).

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, prezenţa la vot la aceeaşi oră, era de 6,55%.

La alegerile europarlamentare din acest an, prezenţa de vot la ora 10.00 a fost de 6,56%.

UPDATE ora 10.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 10.00, este de 6,89%, în timp ce în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, prezenţa la vot la aceeaşi oră, era de 6,55%.

UPDATE ora 09.40 Peste un milion de români au votat în ţară în primele 3 ore de la deschiderea urnelor. La ora 09.40, se înregistrau 1.018.068 de votanţi, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Dintre aceştia, 583.357 votaseră în mediul urban, iar 434.711, în mediul rural.

Judeţele cu cea mai ridicată prezenţă la vot sunt Ilfov, Teleorman, Olt, Giurgiu şi Constanţa, în timp ce la coada clasamentului se află Covasna, Satu Mare, Harghita, Maramureş şi Arad.

UPDATE ora 09.00 Prezenţa în primul tur al alegerilor prezidenţiale la ora 09.00 este de 3,51%. Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în Bucureşti, Constanţa, Prahova, Iaşi şi Dolj, prezenţa cea mai scăzută fiind în Covasna, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Satu Mare. Prezenţa la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, de la ora 09,00, era de 3,36%.

Un număr de 640.431 de alegători votaseră până la ora 09.00 în secţiile de vot din ţară, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC). Dintre aceştia, 536.675 erau votanţi pe liste permanente, iar 103.620, pe liste suplimentare.

136 de alegători au votat folosindu-se de urna mobilă.

Numărul alegătorilor care au votat, până la ora 09.00, în mediul urban era de 362.275, în timp ce în mediul rural votaseră 278.156 de români.

Cei mai mulţi votanţi s-au înregistrat în Bucureşti- 59.675, Constanţa – 28.915, Prahova – 24.836, Iaşi- 24.432 şi Dolj – 21.962, în timp ce judeţele Covasna, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Satu Mare înregistrează un număr redus de votanţi.

Procentual, ca şi prezenţă, judeţul aflat în top este Ilfovul, cu 5,18 %, în timp ce la coada clasamentului se află judeţul Covasna, cu o prezenţă de 2,19 %.

UPDATE ora 08.48 Numărul românilor care au votat în ţară a depăşit 500.000. Capitala, pe primul loc

Numărul românilor care au votat în ţară la primul tur al alegerilor prezidenţiale a depăşit, duminică dimineaţă, pragul de 500.000, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în continuare în Bucureşti.

La ora 08.43, se înregistrau 510.285 de alegători care votaseră în secţiile din ţară în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi o prezenţă de 2,80%, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC).

Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în continuare în Bucureşti, respectiv 47.873 la ora 08.43.

Judeţul cu cea mai slabă participare la vot este Covasna, cu 3.185 de alegători care au votat.

UPDATE ora 08.00 Prezenţa la urne la această oră este de 1,46%, peste prezenţa la europarlamentarele din mai 2019. Cei mai mulţi votanţi sunt în continuare în Capitală, respectiv 24.659 până duminică, la ora 08.00. Judeţul cu cea mai slabă participare la vot este judeţul Covasna, unde 1.515 de oameni au votat.

UPDATE ora 7.50 Topul judeţelor cu cea mai mare prezenţă la vot Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Prahova, Cluj. La polul opus se află Covasna, Harghita, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi.

UPDATE ora 7.50 209.677 de români au votat în secţiile din ţară în prima oră de la deschiderea urnelor.

UPDATE ora 7.40 În doar 20 de minute de la deschiderea urnelor, în ţară au votat 102.000 de români.

UPDATE ora 7.15 Peste 50.000 de români au votat în primele 10 minute de la deschiderea urnelor

57.840 de români au votat în secţiile din ţară în primele 10 minute de la deschiderea urnelor, potrivit datelor Biroului Electoral Central.
Cei mai mulţi dintre votanţi s-au înregistrat, în primele minute de la deschiderea urnelor, în Bucureşti.

UPDATE ora 07.10 Printre cei peste 15.000 de deţinuţi care şi-au exprimat intenţia să voteze duminică, prin intermediul urnei speciale, s-ar putea afla şi persoanele publice care execută pedepse privative de libertate, de la Liviu Dragnea până la Radu Mazăre.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a transmis că din totalul de peste 20.000 de deţinuţi la nivel naţional, 17.660 au drept de vot, iar dintre aceştia, peste 15.000 au cerut să voteze la alegerile prezidenţiale de duminică.

UPDATE ora 07.00 S-au deschis secţiile de votare din ţară! Prezenţa la vot în timp real poate fi consultată AICI.

Cine poate vota

Potrivit BEC, un număr de 18.748 de secţii de votare vor fi deschise duminică, 10 noiembrie, la alegerile prezidenţiale, iar în străinătate 835 pentru românii de peste hotare. În competiţia pentru prezidenţiale s-au înscris şi au fost validaţi 14 candidaţi. LISTA candidaţilor la alegerile prezidenţiale 2019 şi în ce ordine apar pe buletinele de vot. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Actele necesare pentru vot

Alegătorul poate prezenta la secţia de votare cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie precum şi carnetul de serviciu militar.

Procedura de vot

În ziua votului, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.

Alegătorul primeşte un buletin de vot în interiorul căruia sunt listaţi toţi cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale, pe două pagini, precum şi partidul pe care îl reprezintă, acolo unde este cazul. Candidaţii sunt listaţi în ordinea stabilită prin tragere la sorţi. Buletinul de vot trebuie să aibă, pe ficare pagină, ştampila circulară a Biroului Electoral Central.

Unde pot vota alegătorii în ţară

Trebuie să votaţi la secţia la care sunteţi arondaţi, în cazul în care sunteţi în localitate. Secţia de care aparţineţi o găsiţi pe site-ul registrulelectoral.ro. Dacă sunteţi plecaţi, puteţi vota pe listele suplimentare, oriunde vă aflaţi. AFLĂ CARE ESTE SECŢIA TA DE VOTARE PE SITE-UL AEP!

Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:

– în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.

– dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

– dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

– în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Cum se desfăşoară votul în străinătate

Românii din străinătate au la dispoziţie trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial din acest an la secţiile de votare. Cetăţenii români aflaţi în străinătate au la dispoziţie, potrivit noilor reglementări introduse în legislaţia electorală, trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial din acest an, la secţiile de votare, în ambele tururi de scrutin, conform următorului program:

– vineri, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21;
– sâmbătă, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21;
– duminică, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21.

Există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători.

Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare. Harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată AICI!

Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 715.752 de persoane.

În premieră la un scrutin prezidenţial, anul acesta alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români. Plicurile cu voturile acestora trebuiau expediate astfel încât să poată fi livrate la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Majoritatea plicurilor au ajuns deja la destinaţie şi expeditorii au primit din partea AEP mesaje de confirmare. Cei ale căror plicuri nu ajung până la termenul menţionat, vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.

O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:alegerile cea Cele cu judeţele la MAI mare prezenţa prezidenţiale prima Şi slabă

Urmatorul

Alegeri prezidenţiale 2019. Noi date provizorii: Iohannis – 36,6%, Dăncilă -24,5%, Barna -13,1%

Nu ratati

EXIT POLL ora 18:00 Alegeri prezidenţiale 2019. Iohannis

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

acum 3 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

acum 3 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
Creșterea confortului interior;
Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

acum 3 zile

ianuarie 29, 2026

1SEO

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare