Actualitate
Tutunul „s-a fumat”. Fermierii greci dau nicotina pe dulceaţa steviei. Şi în România există două soiuri aclimatizate la Buzău, „graţie” diabetului lui Nicolae Ceauşescu
Studiile privind beneficiile oferite de stevia sunt însă vechi. Cel puţin în ceea ce ne priveşte. Institutele de cercetare din România primiseră ordin să descopere plante care puteau produce înlocuitori de zahăr încă de la finele anilor 70, atunci când Nicolae Ceauşescu era diagnosticat cu diabet.
Grecii însă au ştiut să profite de această plantă erbacee şi, 33 de ani mai târziu, au decis că este timpul să înlocuiască tutunul cu stevia rebaudiana.
Potrivit BBC News, mai mulţi producători agricoli greci au luat decizia schimbării, susţinuţi fiind de un inginer mecanic pe nume Christos Stamatis. Acesta şi-a dorit să copieze succesul înregistrat de şase cultivatori de tutun din California care au trecut la plantarea de stevia.
Extrasul de glicozide din frunzele de stevia reprezintă un substitut viabil al zahărului, natural şi fără calorii. El este disponibil de secole, însă nu face furori decât de un deceniu încoace.
Inginerul grec a căutat fermieri în zona sa natală din Fthiotida – pe câmp sau în pauzele lor de siestă de prin cafenele – şi a încercat să-i convingă să planteze stevia rebaudiana în loc de culturile lor profitabile de tutun.
Prin puterea sa de convingere, Stamatis a reuşit să pună la punct Stevia Hellas Co-operative şi să aducă laolaltă 150 de fermieri care au contribuit fiecare cu câte 500 de euro.
Vorbim practic de prima afacere cu stevia rebaudiana din Europe care, în prezent, deţine 300 de angajaţi.
Creată în 2012 şi localizată la câteva ore de mers cu maşina la nord de Atena, cooperativa a recuperat investiţiile la finele anului 2018, iar în prezent se anunţă a fi pe profit. Reprezentaţii formei asociative comercializează extract lichid de stevia, precum şi pulberi din această plantă sub brand propriu – La Mia Stevia. De asemenea, entitatea exportă materie primă către Vestul Europei, Canada şi SUA, precum şi în Emiratele Arabe Unite.
Produsul încearcă să penetreze piaţa îndulcitorilor, o industrie cu un imens potenţial de creştere. Se previzionează că, la nivel global, vânzările de procesate din stevia s-ar putea dubla până la un total de 818 milioane de dolari în următorii patru ani, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă Research and Markets.
Cu toate acestea, stevia se situează cu mult sub locurile ocupate de îndulcitorii artificiali, cum este cazul aspartamului sau sucralozei, care vor atinge un total al vânzărilor de 2,7 miliarde de dolari anual, până în 2024. În comparaţie, piaţa zahărului la nivel global ar putea atinge un nivel al vânzărilor anuale de 89 de miliarde de dolari pe următorii patru ani. Şi asta în condiţiile în care previziunile sunt de scădere.
„O plăntuţă echivalează cu un sac de zahăr”
Şi cercetătorii români au încercat să aclimatizele plantele de stevia rebaudiana. În anul 1979, medicii descopereau diabetul lui Nicolae Ceauşescu. Ca atare, specialiştii săi în nutriţie au încercat să găsească soluţii, astfel încât să obţină produse naturale pe post de înlocuitori ai zahărului.
Cercetătorii noştri au reuşit cu succes să extragă inulina din topinambur, ca urmare a studiilor întreprine pe această plantă, cât şi pe stevia rebaudiana, irisul dulce sau sorgul dulce.
Din păcate, stevia rebaudiana a fost lăsată la urmă, iar Revoluţia a dus la o stopare temporară a studiilor întrepinse asupra ei. Ulterior, cercetătorul Costel Vînătoru a reuşit să aclimatizeze două linii neomologate de stevia.
„Este atât de dulce, încât înţeapă la limbă”, a precizat pentru Gândul.info, Costel Vînătoru, proaspăt reinstaurat în funcţia de şef al Băncii de Resurse Vegetale din Buzău.
„Stevia rebaudiana, o plantă erbacee care dacă este protejată peste iarnă, poate trăi doi-trei ani. Se poate face răsad şi se poate planta ca orice altă cultură. Poate produce ca masă verde până la 22 de tone la hectar. O singură plăntuţă de stevia echivalează cu un sac de zahăr. Este atât de dulce încât te arde la limbă. O avem la staţiune. Am reuşit s-o aclimatizăm”, a precizat Vînătoru. Este o istorie interesantă cu ea: – Nicolae Ceauşescu de îmbolnăvise de diabet. Ca atare, cei de lângă el căutau să găsească soluţii naturiste să rezolve problema asta. S-a creat la vremea respectivă o tematică de cercetare care viza să obţină îndulcitori naturali care să nu afecteze bolnavii de diabet. Astfel, cam toate unităţile de cercetare care aveau posibilitatea, încercau să găsească plante-îndulcitor. A fost abordat topinamburul (la care s-au obţinut şi cele mai bune rezultate) şi s-a luat în studiu şi stevia rebaudiana, irisul dulce, sorgul dulce. Venind Revoluţia s-au întrerupt cercetările. Nu s-a reuşit la vremea aceea aclimatizarea steviei rebaudiana. Ulterior, am reuşit să obţin şi două linii neomologate de stevia rebaudiana care au fost aclimatizate şi, poate, în timp, reuşim s-o extindem pe scară largă la noi”.
El consideră că stevia rebaudiana reprezintă o cultură cu potenţial pentru agricultura românească. În prezent, ea este cultivată doar în sistem hobby, nu pe suprafeţe foarte mari.
În timp cred că se va extinde această cultură şi la noi în ţară, ca urmare a faptului că am reuşit să depistăm genotipurile cu adaptabilitate în România. Ca să ajungem la un nivel de producţie foarte mare, trebuie investiţii în extragerea glicozidelor, cele care dau dulceaţa plantei de stevia”, a conchis acesta.
120 de euro kilogramul de extract de stevia!
În prezent, stevia este un produs scump. Pudra de stevia cumpărată de pe rafturile retailerilor costă în jur de 120 de euro kilogramul, în comparaţie cu aceeaşi cantitate de zahăr care costă 0,83 euro pe kilogram.
Susţinătorii culturii de stevia consideră că aceasta este una prietenoasă cu mediul. Cercetătorii au descoperit că ea consumă cu până la 96 la sută mai puţină apă decât trestia de zahăr, respectiv 92 de procente mai puţină apă decât sfecla de zahăr. De asemenea, stevia rebaudiana ocupă maximum 20 la sută din terenul arabil necesar celorlalte două culturi.
Stevia rebaudiana este o plantă din genul Stevia. Din frunzele de stevia dulce se obţin produse cu calitate de îndulcitori: frunze uscate, pudră şi extract. Stevia rebaudiana este de 300 de ori mai dulce decât zahărul. Este acalorică şi nu conţine carbohidraţi. Totodată, stevia este folosită ca îndulcitor principal în băutura carbogazoasă Coca-Cola Life.
Stevia dulce este o plantă perenă, un tufiş care poate creşte câţiva metri. Lungimea frunzei este de 2-3 cm. Florile mici, albe, cresc în partea de sus a frunzişului. Frunzele pot fi mâncate proaspete, folosite sub formă de ceai, sau pot fi puse în mâncare.
Stevia dulce creşte ca plantă sălbatică în Paraguay, dar este cultivată şi în Uruguay, Brazilia, Israel, Thailanda şi China. Guaranii au folosit stevia dulce în băuturile lor timp de 1500 de ani. Japonezii au dezvoltat o metodă de separare a îndulcitorilor din plante în anii ’70. În Occident, a devenit populară la începutul anilor 2000. Uniunea Europeană a aprobat introducerea ei pe piaţă în anul 2011, potrivit Wikipedia.
Sursa foto: Shutterstock
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului







