Tutunul „s-a fumat”. Fermierii greci dau nicotina pe dulceaţa steviei. Şi în România există două soiuri aclimatizate la Buzău, „graţie” diabetului lui Nicolae Ceauşescu

0
114

Studiile privind beneficiile oferite de stevia sunt însă vechi. Cel puţin în ceea ce ne priveşte. Institutele de cercetare din România primiseră ordin să descopere plante care puteau produce înlocuitori de zahăr încă de la finele anilor 70, atunci când Nicolae Ceauşescu era diagnosticat cu diabet.

Grecii însă au ştiut să profite de această plantă erbacee şi, 33 de ani mai târziu, au decis că este timpul să înlocuiască tutunul cu stevia rebaudiana.

Potrivit BBC News, mai mulţi producători agricoli greci au luat decizia schimbării, susţinuţi fiind de un inginer mecanic pe nume Christos Stamatis. Acesta şi-a dorit să copieze succesul înregistrat de şase cultivatori de tutun din California care au trecut la plantarea de stevia.

Extrasul de glicozide din frunzele de stevia reprezintă un substitut viabil al zahărului, natural şi fără calorii. El este disponibil de secole, însă nu face furori decât de un deceniu încoace.

Inginerul grec a căutat fermieri în zona sa natală din Fthiotida – pe câmp sau în pauzele lor de siestă de prin cafenele – şi a încercat să-i convingă să planteze stevia rebaudiana în loc de culturile lor profitabile de tutun.

Prin puterea sa de convingere, Stamatis a reuşit să pună la punct Stevia Hellas Co-operative şi să aducă laolaltă 150 de fermieri care au contribuit fiecare cu câte 500 de euro.

Vorbim practic de prima afacere cu stevia rebaudiana din Europe care, în prezent, deţine 300 de angajaţi.

Creată în 2012 şi localizată la câteva ore de mers cu maşina la nord de Atena, cooperativa a recuperat investiţiile la finele anului 2018, iar în prezent se anunţă a fi pe profit. Reprezentaţii formei asociative comercializează extract lichid de stevia, precum şi pulberi din această plantă sub brand propriu – La Mia Stevia. De asemenea, entitatea exportă materie primă către Vestul Europei, Canada şi SUA, precum şi în Emiratele Arabe Unite.

Produsul încearcă să penetreze piaţa îndulcitorilor, o industrie cu un imens potenţial de creştere. Se previzionează că, la nivel global, vânzările de procesate din stevia s-ar putea dubla până la un total de 818 milioane de dolari în următorii patru ani, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă Research and Markets.

Cu toate acestea, stevia se situează cu mult sub locurile ocupate de îndulcitorii artificiali, cum este cazul aspartamului sau sucralozei, care vor atinge un total al vânzărilor de 2,7 miliarde de dolari anual, până în 2024. În comparaţie, piaţa zahărului la nivel global ar putea atinge un nivel al vânzărilor anuale de 89 de miliarde de dolari pe următorii patru ani. Şi asta în condiţiile în care previziunile sunt de scădere.

„O plăntuţă echivalează cu un sac de zahăr”

Şi cercetătorii români au încercat să aclimatizele plantele de stevia rebaudiana. În anul 1979, medicii descopereau diabetul lui Nicolae Ceauşescu. Ca atare, specialiştii săi în nutriţie au încercat să găsească soluţii, astfel încât să obţină produse naturale pe post de înlocuitori ai zahărului.

Cercetătorii noştri au reuşit cu succes să extragă inulina din topinambur, ca urmare a studiilor întreprine pe această plantă, cât şi pe stevia rebaudiana, irisul dulce sau sorgul dulce.

Din păcate, stevia rebaudiana a fost lăsată la urmă, iar Revoluţia a dus la o stopare temporară a studiilor întrepinse asupra ei. Ulterior, cercetătorul Costel Vînătoru a reuşit să aclimatizeze două linii neomologate de stevia.

„Este atât de dulce, încât înţeapă la limbă”, a precizat pentru Gândul.info, Costel Vînătoru, proaspăt reinstaurat în funcţia de şef al Băncii de Resurse Vegetale din Buzău.

„Stevia rebaudiana, o plantă erbacee care dacă este protejată peste iarnă, poate trăi doi-trei ani. Se poate face răsad şi se poate planta ca orice altă cultură. Poate produce ca masă verde până la 22 de tone la hectar. O singură plăntuţă de stevia echivalează cu un sac de zahăr. Este atât de dulce încât te arde la limbă. O avem la staţiune. Am reuşit s-o aclimatizăm”, a precizat Vînătoru. Este o istorie interesantă cu ea: – Nicolae Ceauşescu de îmbolnăvise de diabet. Ca atare, cei de lângă el căutau să găsească soluţii naturiste să rezolve problema asta. S-a creat la vremea respectivă o tematică de cercetare care viza să obţină îndulcitori naturali care să nu afecteze bolnavii de diabet. Astfel, cam toate unităţile de cercetare care aveau posibilitatea, încercau să găsească plante-îndulcitor. A fost abordat topinamburul (la care s-au obţinut şi cele mai bune rezultate) şi s-a luat în studiu şi stevia rebaudiana, irisul dulce, sorgul dulce. Venind Revoluţia s-au întrerupt cercetările. Nu s-a reuşit la vremea aceea aclimatizarea steviei rebaudiana. Ulterior, am reuşit să obţin şi două linii neomologate de stevia rebaudiana care au fost aclimatizate şi, poate, în timp, reuşim s-o extindem pe scară largă la noi”.

El consideră că stevia rebaudiana reprezintă o cultură cu potenţial pentru agricultura românească. În prezent, ea este cultivată doar în sistem hobby, nu pe suprafeţe foarte mari.

În timp cred că se va extinde această cultură şi la noi în ţară, ca urmare a faptului că am reuşit să depistăm genotipurile cu adaptabilitate în România. Ca să ajungem la un nivel de producţie foarte mare, trebuie investiţii în extragerea glicozidelor, cele care dau dulceaţa plantei de stevia”, a conchis acesta.

120 de euro kilogramul de extract de stevia!

În prezent, stevia este un produs scump. Pudra de stevia cumpărată de pe rafturile retailerilor costă în jur de 120 de euro kilogramul, în comparaţie cu aceeaşi cantitate de zahăr care costă 0,83 euro pe kilogram.

Susţinătorii culturii de stevia consideră că aceasta este una prietenoasă cu mediul. Cercetătorii au descoperit că ea consumă cu până la 96 la sută mai puţină apă decât trestia de zahăr, respectiv 92 de procente mai puţină apă decât sfecla de zahăr. De asemenea, stevia rebaudiana ocupă maximum 20 la sută din terenul arabil necesar celorlalte două culturi.

Stevia rebaudiana este o plantă din genul Stevia. Din frunzele de stevia dulce se obţin produse cu calitate de îndulcitori: frunze uscate, pudră şi extract. Stevia rebaudiana este de 300 de ori mai dulce decât zahărul. Este acalorică şi nu conţine carbohidraţi. Totodată, stevia este folosită ca îndulcitor principal în băutura carbogazoasă Coca-Cola Life.

Stevia dulce este o plantă perenă, un tufiş care poate creşte câţiva metri. Lungimea frunzei este de 2-3 cm. Florile mici, albe, cresc în partea de sus a frunzişului. Frunzele pot fi mâncate proaspete, folosite sub formă de ceai, sau pot fi puse în mâncare.

Stevia dulce creşte ca plantă sălbatică în Paraguay, dar este cultivată şi în Uruguay, Brazilia, Israel, Thailanda şi China. Guaranii au folosit stevia dulce în băuturile lor timp de 1500 de ani. Japonezii au dezvoltat o metodă de separare a îndulcitorilor din plante în anii ’70. În Occident, a devenit populară la începutul anilor 2000. Uniunea Europeană a aprobat introducerea ei pe piaţă în anul 2011, potrivit Wikipedia.

Sursa foto: Shutterstock

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here