Actualitate
CRIZĂ FINANCIARĂ. Cu cât au scăzut încasările la buget în pragul pandemiei COVID-19. Deficitul bugetar s-a dublat în luna martie
Deficitul bugetar a crescut în martie cu aproape 10 miliarde de lei, ajungând la 1,67% din Produsul Intern Brut după primele trei luni ale anului, de la 0,73% din PIB la finalul lunii februarie, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor Publice.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB)”, informează Ministerul Finanţelor. După primele două luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat era de 8,3 miliarde de lei, respectiv 0,73% din PIB. Anul trecut în aceeaşi perioadă, deficitul bugetar se cifra la 0,54% din PIB.
În luna martie a acestui an, veniturile bugetare au scăzut cu 25,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă.
În ansamblu, în primele trei luni, veniturile bugetare s-au redus cu 3,3%, cele mai semnificative scăderi fiind consemnate în cazul încasărilor din impozitul pe profit (minus 32%) şi TVA (minus 19,4%).
Pe de altă parte, cheltuielile s-au majorat cu 12,7%, cele mai semnificative creşteri fiind consemnate în cazul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (plus 17,4%), şi cu asistenţa socială (plus 17%).
Luna martie a tras în jos întreg trimestrul 1
„Creşterea deficitului bugetar aferent primului trimestru al anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (7,7 miliarde de lei) şi de restituirile suplimentare de TVA de 3,17 miliarde de lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat. De asemenea, pe partea de cheltuieli, creşterea cheltuielilor de investiţii cu aproximativ 1,0 miliard de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi avansurile ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic în sumă de aproximativ 1,0 miliard lei au contribuit la majorarea deficitului”, a explicat Ministerul de Finanțe.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracţia încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă. Astfel, dacă valoarea totală a obligaţiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 miliarde de lei, în creştere cu 8,5% faţă de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 miliarde de lei.
Situația pe încasările la buget
Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 6 miliarde de lei în primul trimestru al anului curent, cu 8,5% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Această creştere a fost susţinută de majorarea numărului de salariaţi cu 0,7% şi a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 9,2% în perioada decembrie – februarie 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent în condiţiile majorării salariului minim brut de la 2.080 lei la 2.230 lei.
În ceea ce priveşte încasările din impozitul pe salarii, după avansul pozitiv însemnat din lunile ianuarie – februarie (10% an/an) şi în contextul accelerării dinamicii fondului de salarii (la 9,4% an/an în luna feb 2020), luna martie prezintă o scădere a acestor încasări (-9% an/an), ca urmare a implementării măsurilor fiscale aferente perioadei de urgenţă.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 27,31 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, cu 2% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluţiei veniturilor din impozitul pe venit, dinamica pozitivă a veniturilor din contribuţii sociale a fost influenţată de majorarea salariului minim garantat în plată şi de evoluţia aceloraşi indicatori macroeconomici relevanţi. Totuşi, încasările din contribuţii sociale în luna martie au fost cu 1,7 miliarde de lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili. De asemenea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, contribuţiile sociale au fost afectate de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 2,86 miliarde de lei în primul trimestru al anului curent, în scădere cu 32% (-1.35 miliarde de lei) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Potrivit MFP, această evoluţie negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020). În structura veniturilor din impozitul pe profit se observă reduceri ale încasărilor de la agenţii economici cu 26,9% şi a băncilor comerciale cu 76,2% în trimestrul I 2020.
Încasările din TVA au înregistrat 12,29 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 19,4% faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a diminuării semnificative a încasărilor nete în luna martie (-82,5%). Deşi baza macroeconomică relevantă – cifra de afaceri în comerţ, servicii şi industrie a înregistrat o dinamică de 12,2%, încasările nete au fost influenţate de accelerarea rambursărilor de TVA care au atins un nivel record în luna martie (restituiri suplimentare de 3,2 miliarde de lei comparativ cu primul trimestrul din 2019) şi de măsurile fiscale adoptate pe durata stării de urgenţă.
Veniturile, mai mici decât cele estimate
Veniturile din accize au însumat 7,42 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, şi prezintă un avans de 8,67% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Veniturile din accize pentru produse energetice au accelerat în primul trimestru al anului cu 2,2% an/an, în condiţiile în care nivelul accizei pentru carburanţi a fost diminuat la începutul acestui an cu 13% la benzina fără plumb, respectiv 14,3% la motorină. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 15,3% (an/an), susţinut de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%. În luna martie, se remarcă o scădere a încasărilor din accize la produse energetice (-10,9% an/an), de altfel aşteptată în contextul instituirii stării de urgenţă, subliniază MFP. Totodată, încasările din accize la produsele din tutun au cunoscut un avans pozitiv semnificativ de 25,2% an/an.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,68 miliarde de lei, în creştere cu 28,18% comparativ cu primele 3 luni ale anului 2019, în principal ca urmare a încasărilor din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020).
Veniturile nefiscale au înregistrat 5,50 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, în creştere cu 12,86% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna martie.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 3,9 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în creştere cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile au crescut cu 12,7%
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,30 miliarde de lei (8,3% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 12,7% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale de la 7,6% din PIB 2019 la 8,3% din PIB în 2020.
Cheltuielile de personal au însumat 26,22 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 12,19 miliarde de lei, în creştere cu 17,4% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale şi al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, majorări determinate în special de plăţi suplimentare realizate pentru prevenirea şi combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.
De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 32,77 miliarde de lei în creştere cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale pe primul trimestrul al acestui an sunt de două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în luna martie decontându-se în valoare de 401,7 milioane de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,621 miliarde de lei, de peste 1,6 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată, în principal, de subvenţiile din sectorul agricol acordate în lunile anterioare, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.
Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, precum şi alte despăgubiri civile, au însumat 1,34 miliarde de lei.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,55 miliarde de lei, cu 8,1% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 5,85 miliarde de lei, cu 20,4% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.
De asemenea, în luna martie, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 154,7 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.
La jumătatea acestei luni, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că deficitul bugetului general consolidat pentru acest an va urca la 6,7% din PIB, după prima rectificare bugetară din 2020, în condiţiile în care măsurile adoptate pentru stimularea economiei reprezintă 3% din PIB. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este unul foarte optimist, şi evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3% – 7,45% din PIB.
Actualitate
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră într-o finală a celebrei competiții.
„Noi am făcut asta! Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă pentru seară asta! Să zguduim lumea!”, a scris artista, duminică, pe Facebook.
Alexandra Căpitănescu a postat și un clip în care face aluzie la surpriza de care au avut parte cei care n-o vedeau atât de sus.
„Dumnezeule, ești atât de frumoasă! Câți ani ai? România în top 3, în finala Eurovision?! Asta e de-a dreptul nebunesc! Oh, Dumnezeule…”.
Alexandra și echipa sa. FOTO FB Alexandra Căpitănescu
Finala Eurovision 2026, organizată la Viena, a fost marcată de o competiție strânsă, un interes public ridicat și o prezență puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Amintim că Alexandra Căpitănescu a urcat pe scenă cu numărul 24 și a încheiat competiția pe locul al treilea. Dacă juriile au tratat piesa României cu reținere, publicul european a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, ea obținând 232 de puncte la televot și un total 296, unul dintre cele mai mari scoruri ale serii, iar acest val de susținere a ridicat România până pe podiumul competiției.
Cea mai mare surpriză neplăcută a venit din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent. Cele doar 3 puncte acordate de juriul moldovean au provocat reacții intense, inclusiv peste Prut, unde mulți spun că decizia nu reflectă votul publicului.
Trofeul a fost câștigat de Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, interpretată de artista Dara.
Pe locul al doilea s‑a clasat reprezentantul Israelului, care a beneficiat din nou de un televot masiv, în ciuda protestelor și controverselor internaționale.
Pentru România, rezultatul este unul istoric: Alexandra Căpitănescu a acumulat, în total 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră în finala Eurovision.
Actualitate
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la slujbă, în biserică, arată un studiu publicat în Journal for the Scientific Study of Religion. Cercetarea, realizată pe mai bine de 16.000 de persoane arată cum dialogul constant despre credință și exemplul oferit în familie ne influențează semnificativ viața la maturitate.
Sursă foto: Shutterstock
Participanții care au declarat că au avut conversații frecvente despre credință cu părinții lor în copilărie merg mai des la slujbe ca adulți, discută mai mult despre religie cu proprii lor copii și raportează un sentiment mai puternic de apartenență la comunitatea religioasă.
Coordonată de cercetătoarea Julia S. Nakamura, analiza a urmărit modul în care experiențele din copilărie ne influențează viața religioasă de la maturitate. Cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori: relația copiilor cu părinții, stabilitatea familiei, frecvența participării la slujbe religioase și cât de des se discutau în casă teme legate de credință.
Concluziile studiului arată că educația religioasă nu se rezumă la mersul la biserică. Mai importantă pare să fie relația construită în familie și dialogul constant dintre părinți și copii despre valorile religioase, acestea având un rol esențial în felul în care credința este transmisă de la o generație la alta.
Cum ar fi bine să vorbim despre credință cu adolescenții
Caradel Elena Alina, profesoară de religie, explică pentru „Adevărul” că educația religioasă începe în familie și este susținută în primul rând prin comportamentul părinților.
„În opinia mea, copilul trebuie să primească educația religioasă de mic, din familie, iar cel mai important rol îl are exemplul personal. Chiar dacă micuții nu înțeleg prea multe, ei văd ce se petrece și imită comportamentul părinților”, a declarat aceasta.
Potrivit spuselor profesoarei, copiii crescuți într-un mediu în care rugăciunea și valorile religioase sunt prezente vor căuta, odată cu maturizarea, să înțeleagă mai bine dimensiunea morală și spirituală a credinței.
„Contează foarte mult să primească modele bune din familie și aici avem exemple din viețile sfinților, care erau îndrumați de părinți credincioși sau de bunici, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, a mai explicat ea.
Studiul arată că persoanele apropiate de părinții lor se simt, în general, mai conectate la comunitatea religioasă și spun că le este mai ușor să ierte. Totodată, cei care au avut în familie discuții frecvente despre credință au ajuns să vorbească despre aceste lucruri și cu propriii copii.
Caradel Elena Alina spune că adolescența este una dintre perioadele în care părinții trebuie să acorde mai multă atenție felului în care discută cu copiii despre credință, mai ales că mulți tineri încep tocmai în această perioadă să pună sub semnul întrebării practicile religioase.
„Mai ales în adolescență este foarte important să nu fie obligat cu privire la mersul la biserică, postul și rugăciunea, ci trebuie purtate discuții cu mult calm, atenție la cuvinte și rugăciunea venită din inimă”, a afirmat profesoara.
Ea consideră că părinții trebuie să transmită credința prin propriul exemplu și printr-o relație bazată pe echilibru și răbdare.
„Roagă-te tu, ca părinte, pentru copilul tău și el îți va urma exemplul chiar dacă la vârsta adolescenței intervine un spirit mai rebel”, a mai declarat aceasta pentru „Adevărul”.
Datele cercetării indică și faptul că persoanele care au crescut în familii stabile și au avut relații bune cu părinții tind să manifeste o implicare religioasă mai mare la maturitate. De altfel, Caradel Elena Alina subliniază că discuțiile despre credință nu reprezintă un proces limitat la copilărie. „Discuțiile despre Dumnezeu nu se termină într-un an sau doi, ci durează pe tot parcursul vieții”, a mai spus Caradel Elena Alina.
Actualitate
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 17 mai.
FOTO Pixabay
Berbec
Iubire – Ziua aduce tensiuni constructive în plan sentimental. Berbecii simt nevoia să spună lucrurilor pe nume, chiar dacă unele adevăruri pot crea mici conflicte. În cuplu, partenerul poate cere mai multă implicare emoțională, iar lipsa de răbdare poate amplifica discuțiile. Totuși, sinceritatea este cheia care poate repara orice neînțelegere.
Sănătate – Energia este oscilantă, cu momente de entuziasm urmate de oboseală bruscă. Este important să nu îți forțezi limitele și să acorzi atenție semnalelor corpului. Stresul mental poate provoca dureri de cap sau agitație interioară.
Bani – Apar cheltuieli neplanificate, posibil legate de casă sau deplasări. Totuși, există și o idee financiară bună care merită analizată pentru viitor.
Taur
Iubire – Taurii caută stabilitate și siguranță emoțională. În cuplu, ziua favorizează discuțiile despre viitor și consolidarea relației. Partenerul are nevoie de dovezi clare de afecțiune, nu doar de promisiuni.
Sănătate – Starea generală este bună, însă pot apărea sensibilități digestive sau oboseală ușoară. Este recomandat să eviți excesele alimentare și să îți menții un ritm echilibrat. Plimbările în aer liber sau activitățile relaxante îți pot stabiliza energia.
Bani – Apar discuții importante despre buget și economii. Este o zi bună pentru reorganizarea finanțelor și pentru stabilirea unor priorități clare. Pot apărea și întârzieri minore în încasări.
Gemeni
Iubire – Comunicarea este esențială. Gemenii pot avea discuții decisive în relații, care clarifică neînțelegeri mai vechi. Tot ce a fost evitat până acum poate ieși la suprafață. Cei singuri au parte de flirturi interesante și conversații captivante, dar fără garanții pe termen lung.
Sănătate – Mintea este foarte activă, ceea ce poate duce la oboseală psihică și lipsă de concentrare. Este important să îți iei pauze și să eviți suprasolicitarea. Somnul de calitate este esențial pentru refacere.
Bani – Apar idei noi de colaborări sau proiecte, însă trebuie analizate atent. Graba poate duce la decizii neinspirate, așa că verifică detaliile.
Rac
Iubire – Emoțiile sunt profunde și intensificate. Racii simt nevoia de apropiere și siguranță emoțională. În cuplu, pot apărea discuții sensibile, dar constructive. Cei singuri pot fi atrași de persoane empatice, cu energie calmă și protectoare.
Sănătate – Este o zi în care ai nevoie de liniște și retragere. Stresul poate fi resimțit mai puternic, așa că evită aglomerația și situațiile tensionate. Odihna și relaxarea emoțională sunt prioritare.
Bani – Situația financiară este stabilă, dar nu favorizează riscurile. Este indicat să amâni deciziile importante și să păstrezi prudența.
Leu
Iubire – Leii sunt în centrul atenției și atrag ușor privirile celor din jur. În cuplu, însă, orgoliul poate crea mici tensiuni dacă nu este gestionat cu maturitate. Cei singuri au șanse mari să fie remarcați într-un context social sau profesional.
Sănătate – Vitalitatea este bună, dar există tendința de a exagera sau de a te implica în prea multe activități. Este important să îți dozezi energia și să eviți suprasolicitarea.
Bani – Posibile câștiguri din proiecte creative sau activități personale. Este o zi bună pentru afirmare și vizibilitate profesională.
Fecioară
Iubire – Relațiile cer răbdare și flexibilitate. Critica excesivă poate crea distanță între tine și partener. Este o zi bună pentru a asculta mai mult și a analiza mai puțin.
Sănătate – Oboseala acumulată poate deveni resimțită mai intens. Este important să îți organizezi programul și să îți oferi pauze reale.
Bani – Ai capacitatea de a pune ordine în finanțe și de a identifica soluții eficiente pentru economii sau investiții mici.
Citește mai departe pe Click!
*Informaţiile din acest articol nu au bază ştiinţifică.
-
Actualitateacum 2 zile
Diana Buzoianu anunță un buget mai mare pentru Programul Rabla în 2026 și accent pe mașinile produse în Europa
-
Actualitateacum 3 zile
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
-
Breakingacum 3 zileNetanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
-
Breakingacum o ziRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Poate că vom intra în opoziţie. Pe mine nu mă sperie aşa ceva”
-
Actualitateacum 3 zile
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
-
Actualitateacum o zi
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Breakingacum o ziIon Cristoiu: „Mirabela Grădinaru și Olena Zelenska au semnat un memorandum prin care universitățile românești se angajează să studieze istoria, limba, cultura Ucrainei”





