Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

CRIZĂ FINANCIARĂ. Cu cât au scăzut încasările la buget în pragul pandemiei COVID-19. Deficitul bugetar s-a dublat în luna martie

Publicat

pe

CRIZĂ FINANCIARĂ. Cu cât au scăzut încasările la buget în pragul pandemiei COVID-19. Deficitul bugetar s-a dublat în luna martie

Deficitul bugetar a crescut în martie cu aproape 10 miliarde de lei, ajungând la 1,67% din Produsul Intern Brut după primele trei luni ale anului, de la 0,73% din PIB la finalul lunii februarie, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor Publice.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB)”, informează Ministerul Finanţelor. După primele două luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat era de 8,3 miliarde de lei, respectiv 0,73% din PIB. Anul trecut în aceeaşi perioadă, deficitul bugetar se cifra la 0,54% din PIB.

În luna martie a acestui an, veniturile bugetare au scăzut cu 25,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă.

În ansamblu, în primele trei luni, veniturile bugetare s-au redus cu 3,3%, cele mai semnificative scăderi fiind consemnate în cazul încasărilor din impozitul pe profit (minus 32%) şi TVA (minus 19,4%).

Pe de altă parte, cheltuielile s-au majorat cu 12,7%, cele mai semnificative creşteri fiind consemnate în cazul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (plus 17,4%), şi cu asistenţa socială (plus 17%).

Luna martie a tras în jos întreg trimestrul 1

„Creşterea deficitului bugetar aferent primului trimestru al anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (7,7 miliarde de lei) şi de restituirile suplimentare de TVA de 3,17 miliarde de lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat. De asemenea, pe partea de cheltuieli, creşterea cheltuielilor de investiţii cu aproximativ 1,0 miliard de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi avansurile ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic în sumă de aproximativ 1,0 miliard lei au contribuit la majorarea deficitului”, a explicat  Ministerul de Finanțe.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracţia încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă. Astfel, dacă valoarea totală a obligaţiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 miliarde de lei, în creştere cu 8,5% faţă de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 miliarde de lei.

Situația pe încasările la buget

Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 6 miliarde de lei în primul trimestru al anului curent, cu 8,5% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Această creştere a fost susţinută de majorarea numărului de salariaţi cu 0,7% şi a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 9,2% în perioada decembrie – februarie 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent în condiţiile majorării salariului minim brut de la 2.080 lei la 2.230 lei.

În ceea ce priveşte încasările din impozitul pe salarii, după avansul pozitiv însemnat din lunile ianuarie – februarie (10% an/an) şi în contextul accelerării dinamicii fondului de salarii (la 9,4% an/an în luna feb 2020), luna martie prezintă o scădere a acestor încasări (-9% an/an), ca urmare a implementării măsurilor fiscale aferente perioadei de urgenţă.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 27,31 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, cu 2% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluţiei veniturilor din impozitul pe venit, dinamica pozitivă a veniturilor din contribuţii sociale a fost influenţată de majorarea salariului minim garantat în plată şi de evoluţia aceloraşi indicatori macroeconomici relevanţi. Totuşi, încasările din contribuţii sociale în luna martie au fost cu 1,7 miliarde de lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili. De asemenea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, contribuţiile sociale au fost afectate de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 2,86 miliarde de lei în primul trimestru al anului curent, în scădere cu 32% (-1.35 miliarde de lei) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Potrivit MFP, această evoluţie negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020). În structura veniturilor din impozitul pe profit se observă reduceri ale încasărilor de la agenţii economici cu 26,9% şi a băncilor comerciale cu 76,2% în trimestrul I 2020.

Încasările din TVA au înregistrat 12,29 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 19,4% faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a diminuării semnificative a încasărilor nete în luna martie (-82,5%). Deşi baza macroeconomică relevantă – cifra de afaceri în comerţ, servicii şi industrie a înregistrat o dinamică de 12,2%, încasările nete au fost influenţate de accelerarea rambursărilor de TVA care au atins un nivel record în luna martie (restituiri suplimentare de 3,2 miliarde de lei comparativ cu primul trimestrul din 2019) şi de măsurile fiscale adoptate pe durata stării de urgenţă.

Veniturile, mai mici decât cele estimate

Veniturile din accize au însumat 7,42 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, şi prezintă un avans de 8,67% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Veniturile din accize pentru produse energetice au accelerat în primul trimestru al anului cu 2,2% an/an, în condiţiile în care nivelul accizei pentru carburanţi a fost diminuat la începutul acestui an cu 13% la benzina fără plumb, respectiv 14,3% la motorină. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 15,3% (an/an), susţinut de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%. În luna martie, se remarcă o scădere a încasărilor din accize la produse energetice (-10,9% an/an), de altfel aşteptată în contextul instituirii stării de urgenţă, subliniază MFP. Totodată, încasările din accize la produsele din tutun au cunoscut un avans pozitiv semnificativ de 25,2% an/an.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,68 miliarde de lei, în creştere cu 28,18% comparativ cu primele 3 luni ale anului 2019, în principal ca urmare a încasărilor din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020).

Veniturile nefiscale au înregistrat 5,50 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, în creştere cu 12,86% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna martie.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 3,9 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în creştere cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile au crescut cu 12,7%

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,30 miliarde de lei (8,3% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 12,7% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale de la 7,6% din PIB 2019 la 8,3% din PIB în 2020.

Cheltuielile de personal au însumat 26,22 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 12,19 miliarde de lei, în creştere cu 17,4% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale şi al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, majorări determinate în special de plăţi suplimentare realizate pentru prevenirea şi combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 32,77 miliarde de lei în creştere cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale pe primul trimestrul al acestui an sunt de două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în luna martie decontându-se în valoare de 401,7 milioane de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,621 miliarde de lei, de peste 1,6 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată, în principal, de subvenţiile din sectorul agricol acordate în lunile anterioare, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.

Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, precum şi alte despăgubiri civile, au însumat 1,34 miliarde de lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,55 miliarde de lei, cu 8,1% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 5,85 miliarde de lei, cu 20,4% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, în luna martie, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 154,7 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

La jumătatea acestei luni, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că deficitul bugetului general consolidat pentru acest an va urca la 6,7% din PIB, după prima rectificare bugetară din 2020, în condiţiile în care măsurile adoptate pentru stimularea economiei reprezintă 3% din PIB. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este unul foarte optimist, şi evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3% – 7,45% din PIB.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 3 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 3 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro