Actualitate
Hagia Sophia sau încă un atac mizerabil orchestrat împotriva Ortodoxiei
Despre Hagia Sophia s-au vărsat de-a lungul veacurilor o mulțime de râuri de sânge și de cerneală. Hagia Sophia a început de mai bine de 18 ore să fie cunoscută oficial ca Marea Moschee Ayasofya. Cu alte cuvinte,a devenit una dintre cele trei mii de moschei din Istanbul. Oare mai prețuiește cineva amănuntul și istoria locașului care a fost la origine o biserică construită din ordinul împăratului Iustinian și a servit drept catedrală a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol până în fatidicul an 1453?
Este dureros să scriu și să denumesc lucrul acesta ca fiind un pas înainte sau ceva legat de noțiunea de progres…Asistăm, la fel ca majoritatea europenilor,mai mult setați și sedați la o involuție. Mai are rost, dar trebuie să amintesc și alte aspecte conexe.Din moment ce se investește timp, energie, resurse financiare enorme pentru a se transforma societatea globală, unele religii precum islamul au început să fie favorizate.
Iar propaganda și directivele sunt clare, în sensul că se dorește transformarea și nivelarea societății.Tonul a fost dat de către Germania, numai dacă vă amintesc de acea invitație a doamnei Merkel de a încuraja, proteja „forța de muncă ieftină și competitivă” venită din Asia și Africa.Și, pe fondul acesta se perorează împotriva rasismului și se dorește chiar să se transforme societatea occidentală într-una mai pacifistă și tolerantă, în care respectul pentru confesiuni, civilizații și culturi diferite devine mai pronunțat.
Numai că, într-o țară condusă cu mână de fier precum Turcia, decretul semnat de președintele Recep Erdogan de pe data de 10 iulie 2020 e o dovadă că nu se face progres în această direcție, ci pași concreți, decisivi înapoi. Dacă la acest gest atât de tragic se adăugă și atacurile teroriste împotriva creștinilor (care mai în toată lumea sunt facute de teroriști musulmani), concluzia e una și mai tristă.Ea poate fi rezumată în propoziții scurte și simple. Suntem ținta unui genocid calculat, sistematic și bine programat.Avem de a face cu un genocid lent, mai mult sau mai puțin tacit, mai mult sau mai puțin agresiv, mai mult sau mai puțin deschis.
Să vorbim deschis, cu exemple cunoscute dar deloc mediatizate.În anul curent, Republica Populară chineză persecută creștinii mai mult ca oricând din anii 1970 încoace. Să nu vă mire faptul că anarhiștii anului 2020 atacă mai mult ca oricând bisericile și simbolurile creștine amplasate în spațiul public în Statele Unite ale Americii, iar teroriștii Boko Haram și alții atacă și ucid mai mulți creștini în 2020 în Nigeria, Niger, Mali, Congo, Mozambique, Tanzania, Uganda etc. ca oricând. Chiar să fie acesta doar o coincidență?
Politica lui Erdogan -exterminare a creștinilor
E posibil ca acest temut dictator Erdogan să se fi folosit și inspirat în acțiunea lui, de evenimentele acestea atât de tragice pentru creștinism care s-au petrecut în doar ultimele 3 ori 4 luni. Occidentul, ca de fiecare dată tace, fiind paralizat de criza de coronavirus. Mai mult decât atât, colapsul economic, anarhia și un simțământ al vinovăției în raport cu trecutul completează acest tablou grotesc.Nu se aud voci care să condamne Turcia și pe Erdogan. Nu se critică, iar în spațiul public nici nu există cuvinte de dezaprobare categorică.Totul trece nevăzut, neauzit…
Casa Albă a ales și ea să păstreze tăcerea. Numai Federația Rusă a fost ceva mai vocală.Presa europeană a folosit din când în când critica, dar fără să deceleze cazul, deoarece Uniunea Europeană a ales și ea să practice…tăcerea.
Ce se vrea de fapt?
Schimbarea destinației Sfintei Sofia din muzeu aflat în patrimoniu UNESCO în moschee nu e un eveniment brusc, din 2016 încoace au avut loc o serie de rugăciuni organizate de asociații islamice în interiorul acestei bazilici care vreme de aproape 1000 de ani a fost biserica în care erau unși împărații bizantini. Chiar Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, vorbește de mai mulți ani despre această revenire, dar acum, în această perioadă de criză medicală și economică, avea mai multă nevoie ca oricând să-și demonstreze calitățile de bun musulman și viziunea lui neo-otomană.
La sfârșitul primăverii lui 2018, Erdogan a recitat din Coran în Sfânta Sofia, dedicând rugăciunea lui „cuceritorilor Constantinopolelui”. Acest oraș e singurul din lume care stă pe două continente și abia după ce a intrat în posesia otomanilor s-a numit Istanbul.
Revenirea Bazilicii Sfânta Sofia la statut de moschee nu este doar „o chestiune internă a Turciei”, după cum crede viceministrul rus pentru Afaceri Externe, Serghei Verchinin. Această schimbare avertizează statele din regiune că Turcia nu mai este demult predictibilă, că doctrina ei de recucerire prin instrumente culturale a vechiului spațiu otoman e gata să adopte și instrumente mai contondente.
Nu este vorba doar despre faptul că Ankara nu ar fi „înțeles” ce vor „milioane de creștini”, cum a subliniat Biserica Orotodoxă Rusă, ci dimpotrivă, Erdogan transmite tuturor un semnal clar în ceea ce privește spațiul pe care l-a patronat până la Primul Război Mondial și pe care l-ar vrea înapoi în sfera de influență turcească.
Uniunea Europeană și guvernele din Occident au înțeles semnalul și au răspuns pe diferite tonalități, în vreme ce Vladimir Putin, amicul președintelui turc din ultimii ani, i-a transmis chiar lui Recep Tayyip Erdogan „dezaprobarea semnificativă provocată în Rusia de decizia de a schimba statutul bisericii Sfânta Sofia din Istanbul”. Moscova folosește din nou un discurs pe mai multe voci, mai ales că are mai multe fronturi deschise cu Turcia: dincolo de Siria, Libia, nici problemele de la Marea Neagră nu sunt clare, în ciuda unor favoruri făcute de turci rușilor.
Am urmărit aproape zilnic declarațiile relevante care mi-au parvenit din Parlamentul European, dar nu s-a spus nimic la adresa Hagiei Sophia. Subiectul favorit rămâne în continuare Polonia catolică și atacurile susținute împotriva polonezilor și a lui Krystof Duda. Parlamentul European e critic la adresa Turciei doar când critică politica lui Erdogan privind „minoritățile sexuale”.
Hagia Sophia – extinderea genocidului creștinilor?
În 30 de ani, între 1894 și 1924, Turcia a exterminat aproape două milioane de creștini: creștinii pontici, creștinii din insulele ionice, creștinii asirieni și creștinii armeni, cazul celor din urmă fiind foarte bine cunoscut. Aceste date statistice, istoricul masacrului și motivațiile sultanilor sunt temele majore abordate în The Thirty-Year Genocide: Turkey’s Destruction of Its Christian Minorities, 1894-1924 / Genocidul de 30 de ani: Distrugerea minorităților creștine din Turcia, 1894 – 1924 .Autorii cărții sunt Benny Morris și Dror Ze’evi și a fost publicată anul trecut.
În opinia autorilor, „there would not be a Turkish nation without the destruction of its Christian people” („nu ar exista o națiune turcă fără distrugerea minorităților ei creștine”). În acele timpuri, creștinii erau priviți ca inamici interni, agenți ai marilor puteri (creștine) de atunci.
Aceste elemente conduc la alte întrebări rămase fără de răspuns.Oare să fie ultima manevră a lui Erdogan, în speță transformarea unui simbol sacru al creștinismului în moschee, parte a acestui plan? După 1924, creștinismul practic a dispărut din Turcia. Acum doi sau trei ani Turcia a aprobat construirea primei biserici (ortodoxe) în Turcia după 1924, adică în aproape un secol. Misionarii străini, în special americani, întâmpină dificultăți serioase încercând să ajungă în Turcia, să locuiască acolo ori să misioneze pentru creștinism. Aproape în permanență un pastor american e arestat și întemnițat în Turcia și mai in permanență se duc tratative diplomatice între Turcia și Statele Unite pentru eliberarea lor.
Recenta apariție editorială
Din nefericire, intoleranța față de creștini și politica de exterminare continuă, în Iran, Irak, Siria, Egipt etc. Iar acum, se pare, și în Turcia, prin transformarea simbolurilor istorice creștine în moschei. Politica aceasta a început din porunca lui Mohammed cu sute de ani în urmă și continuă. Tocmai a fost publicată o carte, luna trecuta, care constituie o cronică a eliminării creștinilor din Orientul Mijlociu. Cronica începe odată cu războiul lui Bush în Irak, acum mai bine de 15 ani, fiind scrisă de un avocat creștin american care s-a mutat în Irak după izbucnirea războiului. Din Irak, politicile de exterminare a creștinilor s-a extins în tot Orientul Mijlociu, Yemen, iar acum și în Africa. Recenzia o puteți accesa și citi aici: https://www.thepublicdiscourse.com/2020/07/64947/
Înainte de 1453, creștinismul se extinsese într-o zonă vastă a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord. Odată cu apariția pe scena istoriei a islamului, creștinismul a fost, încetul cu încetul, redus la un procent infim în Orientul Mijlociu. Istoria spune că, în 1453, când musulmanii au intrat în Hagia Sophia, au dat peste câteva sute de creștini înfricoșați închiși în biserică. După jumătate de mileniu, viitorul creștinismului în Turcia, cât și în Orientul Mijlociu în general, rămâne la fel de incert ca atunci.
Intuiția îmi spune că Erdogan a dat tonul, iar ceea ce el a început e posibil să se extindă și în alte țări din Orientul Mijlociu unde încă există simboluri creștine de mare preț și însemnătate.
De aceea, ar fi cazul să existe o șansă reală ca Occidentul să intervină să restaureze status quoul. Numai că, în acest moment delicat, cu toată credința si entuziasmul meu…mă cam determină să mă îndoiesc. Cunoaștem cu toții precedentul tragic, petrecut în inima Europei acum un sfert de secol, când Europa a forțat Serbia să-și abandoneze unele din cele mai prețioase simboluri creștine în favoarea musulmanilor din Kosovo.
În loc de concluzie
Să nu ne înșelăm sau să ne îmbătăm cu apă rece! Acțiunea lui Erdogan este un act de agresiune psihologică la adresa tuturor creștinilor. A fost un act deloc necesar din partea lui având în vedere că în Istanbul există peste 3.000 de moschei, multe dintre ele foste biserici creștine. Erdogan și-a ales cu grijă ținta, ținând să ofenseze mai mult de o treime din populația planetei.
Gestul lui, însă, este și un atac frontal la adresa creștinilor ortodocși. Este și o crimă împotriva civilizației europene creștine. Timp de 900 de ani acest simbol al creștinismului a stat la încrucișarea drumurilor istoriei, a civilizațiilor, a diferitelor curente creștine. Este un simbol cu care s-au identificat miliarde de creștini de-a lungul celor 2000 de ani de creștinism. Anual, milioane de persoane, în marea lor majoritate creștini vizitează Hagia Sohpia.
Există, însă, ceva simbolic dincolo de acest act negândit a lui Erdogan de agresiune psihologică.Greu de spus, dar ar cam trebui să ne dea de gândit. Anul trecut, creștinismul a pierdut un alt simbol unic-Catedrala Notre Dame din Paris. A fost un simbol universal pentru întreaga omenire, nu doar pentru creștini. Iar anul acesta suntem confruntați cu o altă pierdere la fel de mare, dureroasa și tragica involuție a Hagiei Sophia.
De aceea, vă întreb direct, fără menajamente… La ce ne-am putem aștepta anul viitor? La un alt act agresiv împotriva creștinismului cu o valoare simbolică la fel de puternică?
Sursa foto: https://google.com
Acest material a fost realizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanța redactor șef al platformei media Criteriul Național, redactor permanent al ziarului Nationalul.ro și redactor șef adjunct al emisiunilor moderate de către domnul jurnalist Paul Iurea la televiziunea liberă Nașul.tv
Actualitate
Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR
Momentul exploziei dronei navale eșuate în Portul Constanța a fost filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR. Jurnalista care relata de la fața locului a surprins deflagrația în timp real
Actualitate
Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali
În orice depozit sau hală de producție, transportul vertical influențează direct ritmul de lucru. Dacă marfa circulă greu între niveluri, apar întârzieri în livrări, aglomerări în zonele de încărcare și costuri suplimentare cu personalul. Managerii logistici știu că fiecare blocaj dintre etaje afectează întregul flux operațional.
Un lift de marfă ales corect poate rezolva aceste probleme. Printr-o planificare atentă și o integrare corectă în procesele existente, reduci timpii de manipulare, limitezi riscurile de accident și îmbunătățești controlul asupra mișcării mărfurilor. Mai jos găsești un ghid practic, structurat în pași clari, care te ajută să iei o decizie informată.
Evaluează corect nevoile operaționale
Primul pas îl reprezintă analiza fluxului real de marfă. Nu porni de la un model standard, ci de la date concrete din activitatea zilnică.
Răspunde la câteva întrebări esențiale:
- Ce volum de marfă transporți zilnic între etaje?
- Care este greutatea maximă a unei încărcături complete (marfă + palet + echipament de manipulare)?
- Ce înălțime trebuie să acopere liftul?
- Câte cicluri pe oră estimezi în perioadele de vârf?
De exemplu, într-un depozit cu rafturi la 6 metri înălțime, unde se mută paleți de 800–1.000 kg la fiecare 10 minute, un lift subdimensionat va crea cozi și va forța operatorii să improvizeze. În majoritatea cazurilor, recomand să dimensionezi capacitatea cu 15–20% peste necesarul actual, pentru a susține creșterea viitoare.
Analizează și spațiul disponibil. În clădiri existente, integrarea poate impune adaptări structurale sau alegerea unui sistem fără cameră tehnică separată. Implică un inginer structurist și un specialist în ascensoare încă din faza de evaluare.
Alege tipul potrivit de lift de marfă
După ce stabilești necesarul tehnic, selectează soluția adecvată. Ai la dispoziție mai multe variante, fiecare cu aplicații specifice.
Lifturi doar pentru marfă
Permit transportul exclusiv al bunurilor. Le folosești frecvent în depozite automatizate sau în zone unde accesul personalului în cabină nu este necesar. Costurile sunt mai reduse, iar construcția pune accent pe robustețe.
Lifturi pentru marfă cu însoțitor
Operatorul poate însoți încărcătura. Acest tip se potrivește în centre logistice unde verifici manual marfa la fiecare nivel sau în unități medicale și HoReCa.
Sistem hidraulic sau electric?
- Sistemul hidraulic se potrivește pentru înălțimi mici și medii, cu trafic moderat.
- Sistemul electric cu tracțiune funcționează eficient la înălțimi mari și la frecvență ridicată a ciclurilor.
Pentru a analiza opțiunile tehnice disponibile, poți consulta gama de lifturi de marfă pentru uz industrial, unde găsești configurații adaptate diferitelor tipuri de clădiri și capacități de încărcare.
Alege în funcție de capacitate (de la 100 kg la peste 5.000 kg), dimensiunile cabinei, tipul de uși (batante sau automate) și nivelul de automatizare. Evită soluțiile supradimensionate inutil, dar nu face compromisuri la siguranță și durabilitate.
Calculează realist bugetul și rentabilitatea investiției
Mulți manageri analizează doar costul inițial. O abordare corectă include toate cheltuielile și economiile generate pe termen mediu.
Ia în calcul:
- prețul echipamentului;
- lucrările de montaj și eventualele modificări structurale;
- costurile de autorizare ISCIR;
- mentenanța periodică obligatorie;
- consumul energetic.
Pentru a calcula rentabilitatea, estimează economiile generate prin reducerea timpilor de manipulare. Să presupunem că 3 angajați consumă zilnic câte 1,5 ore pentru transport manual între etaje. Dacă liftul elimină această activitate, recuperezi 4,5 ore de muncă pe zi. Într-un an, economia devine vizibilă în bugetul operațional.
Adaugă reducerea riscurilor de accident și a deteriorării mărfii. În multe proiecte industriale, investiția se amortizează în 12–24 de luni, în funcție de intensitatea utilizării.
Planifică implementarea și integrarea în fluxul logistic
Un lift de marfă aduce rezultate doar dacă îl integrezi corect în procesele existente.
Stabilește din timp:
- Poziționarea optimă în raport cu zonele de recepție și livrare.
- Conectarea cu sistemele WMS sau cu liniile de producție.
- Procedurile interne de utilizare și prioritate a comenzilor.
Într-un depozit de tip cross-docking, de exemplu, amplasarea liftului lângă zona de sortare reduce deplasările interne și scurtează ciclul de pregătire a comenzilor. Evită amplasarea într-o zonă greu accesibilă, care ar obliga operatorii să parcurgă distanțe suplimentare.
Planifică și perioadele de oprire pentru instalare, astfel încât să afectezi cât mai puțin activitatea curentă.
Asigură conformitatea și siguranța în exploatare
În România, ascensoarele de marfă intră sub incidența reglementărilor ISCIR și a directivelor europene aplicabile (de exemplu, Directiva Mașini 2006/42/CE, acolo unde este cazul). Colaborează cu furnizori care livrează echipamente marcate CE și care asigură documentația tehnică completă.
Verifică prezența următoarelor sisteme de protecție:
- limitator de sarcină și protecție la suprasarcină;
- blocaje mecanice ale ușilor;
- oprire de urgență accesibilă;
- sisteme de comunicare și iluminat de siguranță.
Programează revizii periodice și nu amâna verificările tehnice. În majoritatea cazurilor, mentenanța preventivă costă mai puțin decât o intervenție de urgență.
Investește în instruirea personalului
Chiar dacă echipamentul funcționează automatizat, instruirea rămâne obligatorie. Organizează sesiuni de formare pentru operatori și stabilește reguli clare de utilizare.
Include în proceduri:
- interdicția de a depăși sarcina maximă admisă;
- distribuirea uniformă a greutății în cabină;
- verificarea vizuală a ușilor înainte de pornire;
- raportarea imediată a oricărei funcționări anormale.
Actualizează periodic instruirea, mai ales dacă apar modificări tehnice sau dacă angajezi personal nou. Pentru rezultate stabile, combină instruirea practică cu afișarea instrucțiunilor direct lângă punctele de acces.
Liftul de marfă potrivit reduce timpii operaționali, îmbunătățește organizarea internă și sprijină creșterea capacității logistice. Analizează datele reale din depozit, solicită o evaluare tehnică și configurează echipamentul în funcție de procesele tale. O decizie bine fundamentată îți oferă control mai bun asupra fluxului de marfă și susține dezvoltarea pe termen lung a operațiunilor industriale.
Actualitate
Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026. „Este pierdere de timp să te întorci cu Dostoievski și Camus”
Bookfest 2026 continuă la Romexpo până
duminică, 7 iunie. Mulți români pasionați de lectură au oferit recomandări
pentru vizitatori, de la romane clasice și distopii până la fantasy, thrillere
și autori contemporani.
Salonul Bookfest este deschis până duminică. Foto: Bookfest Salonul Internațional de carte. Facebook
Până duminică, 7 iunie, pasionații de lectură sunt invitați la Salonul Internațional de Carte Bookfest, organizat la Romexpo, în București. Bookfest, care are loc în perioada 3–7 iunie 2026, se află la cea de-a XIX-a ediție și se numără printre cele mai importante evenimente culturale din România.
„Bookfest își propune și în acest an să aducă mai aproape de public sute de lansări de carte, ateliere tematice, dezbateri și sesiuni de autografe cu cele mai importante personalități ale culturii scrise autohtone și internaționale. Programul central din acest an se anunță extrem de diversificat, transformând fiecare zi într-o ocazie unică pentru vizitatori de a asista la conferințe, de a participa la dezbateri de idei și de a pleca acasă cu volumele preferate semnate de autorii momentului”, arată organizatorii salonului de carte.
Printre personalitățile culturale participante la Bookfest 2026 se numără Gheorghi Gospodinov, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Liiceanu, Cristian Tudor Popescu, Theodor Paleologu, Doina Ruști, Radu Paraschivescu, Horia-Roman Patapievici, Tatiana Niculescu, Mircea Mihăieș, Cătălin Vasilescu, Dan-Liviu Boeriu, Lucian Croitoru, Catherine Lovey, Nadia Comăneci, Margareta Pâslaru, Igor Bergler, Alex Donovici, Alec Blenche și Veronica D. Niculescu.
De asemenea, vizitatorii au ocazia de a cunoaște literatura din spațiul balcanic. Bulgaria este Invitata de Onoare a Bookfest 2026 și va fi reprezentată de 14 scriitori, poeți și autori de literatură pentru copii.
Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026
Pentru mulți români, salonul de carte este o ocazie de a-i întâlni pe unii dintre scriitorii preferați, dar și de a descoperi literatură de calitate și oferte atractive. Invitați pe platforma Reddit să ofere recomandări pentru vizitatorii Bookfest, cititorii au propus volume diferite, de la romane clasice până la literatură fantasy, thrillere și cărți ale unor autori români contemporani.
Printre cele mai apreciate recomandări s-a numărat romanul „Flori pentru Algernon”, de Daniel Keyes, povestea unui bărbat cu dizabilități intelectuale care dobândește o inteligență ieșită din comun în urma unui experiment.
Cititorii au mai recomandat și „Eseu despre orbire”, de José Saramago, „Povestea slujitoarei”, de Margaret Atwood, volumele scriitoarei sud-coreene Han Kang, în special „Disecție” și „Vegetariana”, dar și cărțile lui Elif Shafak.
Pasionații de literatură science-fiction au amintit volumele lui Arthur C. Clarke și culegerea de povestiri „Omul ilustrat”, de Ray Bradbury. Pentru cititorii atrași de fantasy au fost propuse seria „Red Rising”, de Pierce Brown, seria „Povestea asasinului”, de Robin Hobb, seria „Haiganu”, de Marian Coman, sau volumele din seria „Dungeon Crawler Carl”, de Matt Dinniman.
Printre recomandări s-au numărat și „Jurnalul fericirii”, de Nicolae Steinhardt, cărțile de reportaje ale lui Viorel Ilișoi și volume publicate de edituri independente, mai puțin cunoscute publicului larg.
Unii cititori au atras însă atenția că reducerile oferite la târg nu sunt întotdeauna mai avantajoase decât cele disponibile în librăriile online.
„Mergi la Bookfest, fă o listă de cărți care ți se par interesante, apoi cumpără-le la jumătate de preț din alte părți”, a scris un participant la discuție.
Un alt cititor a susținut că, la ediția din 2025, doar câteva edituri au avut reduceri consistente.
„Am mers, m-am bucurat de atmosferă și mi-am făcut o listă cu câteva titluri care mi-au plăcut, apoi le-am comandat online”, a completat acesta.
Alți români au recomandat însă ca vizitatorii să profite de târg pentru a descoperi autori mai puțin cunoscuți.
„Dacă tot te duci, de ce nu iei chestii mai necunoscute? O să fie și câțiva autori prezenți, ia ce ți se pare interesant de la ei. Mi se pare cam pierdere de timp să te duci acolo și să te întorci cu Dostoievski și Camus”, a comentat un cititor.
Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, în colaborare cu Ministerul Culturii din Bulgaria și Ambasada Bulgariei în România.
-
Actualitateacum 3 zile
Transformarea Cetății Alba Carolina continuă. Porțile monumentale sunt restaurate, iar șanțurile devin zone de agrement
-
Actualitateacum 3 zile
Prețul disidenței în politică. De ce este condamnat Constantin Toma să rămână în PSD, deși partidul l-a lăsat fără sprijin
-
Breakingacum 3 zileSilviu Predoiu: „Miza în războiul Nicușor
-
Breakingacum 2 zile(P) Studiu IRES: Informația științifică este reperul principal al consumatorilor adulți în evaluarea riscurilor asociate fumatului
-
Actualitateacum o ziCe echipamente sunt necesare pentru lucrări tehnice realizate corect
-
Actualitateacum o ziFără angajați, dar cu impact: modelul de business care stimulează indirect piața muncii
-
Actualitateacum 16 ore
Livratorul din Sri Lanka care și-a pierdut un picior la București. Povestea din spatele unei campanii virale
-
Actualitateacum o ziAfecțiuni proctologice care necesită consult medical rapid





