Actualitate
Alegeri locale 2020 | Ce ”tabere” politice vor conduce județele României în următorii 4 ani! BEC a anunțat ultimele rezultate ale scrutinului de duminică
Duminică, 27 septembrie, românii și-au ales primarii de localități, membrii Consiliilor Locale, membrii Consiliilor Județene și președinții Consiliilor Județene. GÂNDUL.RO vă prezintă acum noua componență a celor 41 de Consilii Județene din țară, în baza ultimelor rezultate anunțate de către Biroul Electoral Central (BEC). Pe alocuri, situații pot suferi mici modificări, întrucât BEC nu a centralizat 100% opțiunile electoratului. Însă, în mare parte, acestea vor fi ”taberele” politice care vor administra județele României în următorii 4 ani.
Consiliul Județean Alba
Potrivit rezultatelor parțiale, alegerile pentru CJ Alba au fost câștigate de PNL, cu 51% din voturi, formațiunea fiind urmată de PSD (16,6%), USR-PLUS (9,5%) și PMP (6,6%). Partidele care au obținut în mod individual sub 5% au în total 16,3% din voturi.
Situația nu este una foarte diferită față de alegerile precedente, din 2016, când PNL a obținut 53,13%, iar PSD 26,13%.
Consiliul Județean Arad
În urma alegerilor de duminică, PNL a câștigat și Consiliul Județean Arad, cu 48,1% din voturi, urmat de USR-PLUS (12,8%), PSD-ALDE (9,9%), PRO România (7,9%) și PMP (6,9%). Celelalte partide au însumat 14,4% din voturi.
Și în Arad situația este similară cu cea din 2016, când PNL a câștigat majoritatea voturilor din Consiliul Județean (46,22%). Cu toate acestea, scorul PSD a scăzut dramatic anul acesta, având în vedere că social-democrații obținuseră 31,33% din voturi în 2016.
Consiliul Județean Argeș
PSD a obținut cele mai multe voturi pentru CJ Argeș (44,8%), fiind urmat de PNL (28,3%), USR-PLUS (10,7%) și PRO România (5,2%), celelalte partide însumând 11 procente.
În 2016, PSD obținuse aproape 52% din voturi, iar PNL aproape 22%.
Consiliul Județean Bacău
Alegerile pentru CJ Bacău au fost câștigate de Partidul Social Democrat, cu 42,2%, urmat de alianța PNL-USR-PLUS (27%), PMP (7,2%), PRO România (6,7%) și PMP (5,5%). Celelalte partide au obținut, împreună, 10,4% din voturi.
La alegerile precedente, tot PSD a câștigat CJ Bacău, cu 41,66%, fiind urmat de PNL, cu 27,05% din voturi.
Consiliul Județean Bihor
În Bihor, liberalii au obținut o victorie detașată, cu 56,9% din voturile pentru Consiliul Județean, fiind urmați de UDMR, cu 17,2% și PSD, cu 15,5%. Celelalte partide au însumat 10,4% din voturile din județul Bihor.
PNL câștiga alegerile din 2016 cu 44,54%, fiind urmat de PSD, cu 25,23% și UDMR (18,19%).
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud
Alianța PSD-ALDE-PRO România a câștigat cele mai multe voturi în Bistrița-Năsăud, obținând 40,6% din sufragii, urmată de PNL (33,4%) și PMP (10,7%).
În 2016, PSD obținuse puțin peste jumătate din voturile pentru Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.
Consiliul Județean Botoșani
PSD a câștigat și Consiliul Județean Botoșani, cu 40,1%, urmat de PNL (34,1%), ALDE (7,2%) și PRO România (6%). Celelalte partide, cele care nu au depășit pragul de 5% au obținut împreună 12,6% din voturile botoșănenilor.
În 2016, singurele partide care au intrat în CJ Botoșani au fost PSD (46,54%) și PNL (36,71%).
Consiliul Județean Brașov
Cu 37% din voturi, PNL a câștigat alegerile pentru CJ Brașov, urmat de USR-PLUS și PSD (fiecare cu câte 19,3% din voturi) și PRO România, cu 5,1%. Celelalte partide au obținut împreună 19,3%.
Situația este asemănătoare cu cea din 2016, când PNL obținuse 38,37% din voturi, iar PSD 27,73%.
Consiliul Județean Brăila
CJ Brăila a fost câștigat confortabil de PSD, cu 47,8% din voturi, urmat de PNL (26,4%), PMP (7,2%) și USR-PLUS (5,4%).
Față de alegerile din 2016, PSD a câștigat un avans important față de PNL. Acum patru ani, social-democrații înregistrau 36,09% din voturi, în timp ce liberalii obțineau 30,5%.
Consiliul Județean Buzău
Alianța efectuată la nivel local de PSD și PRO România a obținut 57,7% din voturile pentru Consiliul Județean Buzău, aceasta fiind urmată de PNL (18,8%), PMP (12,9%) și USR-PLUS (6,6%). În total, restul partidelor au obținut 4% din sufragii.
PSD a avansat față de 2016, când obținea 53,33% din voturile din Buzău.
Consiliul Județean Caraș-Severin
Consiliul Județean Caraș-Severin a fost câștigat de liberali, cu 44,9%. PNL a fost urmat în preferințele alegătorilor din acest județ de PSD-ALDE-PRO România, cu 27,5%, PMP (12,1%) și USR-PLUS (5,3%). Celelalte partide au obținut împreună puțin peste zece procente în acest județ.
PNL a avansat mult în acest județ față de acum patru ani, atunci când înregistra doar 36,19% din voturi, față de cele 36,41 procente obținute de PSD.
Consiliul Județean Călărași
În Călărași, PSD a obținut 45,1% din voturile pentru Consiliul Județean, în timp ce alianța PNL-USR-PLUS a obținut 37,3%. PRO România a obținut 6,4%, iar celelalte partide au însumat 11,2%.
Cifrele de anul acesta sunt diferite față de cele de acum patru ani, când PSD a obținut 32,43%, iar PNL obținea 47,12% din voturile pentru Consiliul Județean.
Consiliul Județean Cluj
În Cluj, PNL a obținut 46,5%, urmat de PSD (13,3%), USR-PLUS (12,2%), UDMR (11,5%) și PMP (5,1%). Celelalte partide au obținut împreună 11,4% din voturile din județ.
În 2016, PNL obținea 37,99% din voturi, fiind urmat de PSD (26,60%) și de UDMR (13,96%).
Consiliul Județean Constanța
O surpriză a fost înregistrată în județul Constanța, unde PNL a obținut 36,1% din voturile pentru Consiliul Județean, fiind urmat de PSD (23%), USR-PLUS (12,9%), PMP (8,1%) și PRO România (6,4%).
În 2016, PNL și PSD obțineau ambele în jur de 34,5% din voturile pentru Consiliul Județean Constanța.
Consiliul Județean Covasna
În mod previzibil, UDMR a câștigat alegerile pentru CJ Covasna. Uniunea a obținut 60,8% din voturi, urmată de Alianța Maghiară Transilvania (8,5%), PNL (8%), și PSD (5,7%). Celelalte partide, care au obținut sub pragul electoral, au obținut împreună 17% din voturile pentru Consiliul Județean.
În 2016, UDMR a obținut aproximativ 58% din voturi.
Consiliul Județean Dâmbovița
PSD a câștigat alegerile pentru CJ Dâmbovița cu 43,7%, urmat de PNL, cu 34,7% și PRO România, cu 9,6%.
PSD obținea în 2016 în Dâmbovița peste jumătate dintre voturile cetățenilor pentru Consiliul Județean.
Consiliul Județean Dolj
Alianța formată de PSD și ALDE în Dolj a câștigat alegerile pentru Consiliul Județean cu 39,7%, urmată de PNL, cu 31,8%, PRO România (6,9%) și USR-PLUS (6,7%). PMP a obținut 5,7% din sufragii.
În 2016, PSD obținea 53,53% din voturi, iar PNL 26,60%.
Consiliul Județean Galați
Tot PSD a câștigat și alegerile pentru Consiliul Județean Galați, obținând 39,7%. Topul este completat de PNL (27,1%) și USR-PLUS (6%). Partidele care au obținut sub 5% au totalizat 15,9% din voturi.
PSD obținea 38,14% din voturi în 2016, fiind urmat de PNL, cu 24,46%, ALDE (11,54%), UNPR (9%) și PMP (7,09%).
Consiliul Județean Giurgiu
Tot în mod surprinzător, în județul Giurgiu a învins PNL, cu puțin peste jumătate din voturile pentru Consiliul Județean (50,4%), urmat de PSD (33,2%). Celelalte partide, sub pragul electoral, au obținut împreună 16,4%.
Rezultatul de duminică este o răsturnare de situație față de rezultatele din 2016, când PSD obținea 57,54% din voturi, iar PNL doar 23,37% din voturi.
Consiliul Județean Gorj
În Gorj, Consiliul Județean a fost câștigat de PSD, cu 42,9% din voturi, urmat de PNL (28,5%), PMP (7%) și PRO România (5,4%). Celelalte partide au totalizat 16,2%.
În 2016, PSD obținea un scor similar (42,66%), urmat de PNL (24,99%).
Consiliul Județean Harghita
După cum era de așteptat, UDMR a câștigat alegerile pentru Consiliul Județean Harghita cu 61,7%. Pe locul 2 s-a situat Alianța Maghiară Transilvania (12,3%), urmată de PSD (7,8%), PNL (7,5%), Partidul Oamenilor Liberi (7,2%), iar celelalte partide au obținut 3,5%.
UDMR obținea 61,39% din voturi în 2016, iar pe locul al doilea se clasa Partidul Civil Maghiar (11,65%).
Consiliul Județean Hunedoara
În județul Hunedoara, PSD a obținut 43,8%, fiind urmat de alianța PNL-UDMR (18,7%), PRO România (9,1%) și USR-PLUS (5,9%).
PSD a crescut ușor față de 2016 în Hunedoara, când obținuse 40%, iar PNL obținuse 34,08% din sufragii.
Consiliul Județean Ialomița
PSD a câștigat și alegerile pentru Consiliul Județean Ialomița, cu 37,3%, urmat de PNL, cu 26,3%, PRO România, cu 16,7% și USR-PLUS, cu 5,7%. Celelalte partide au obținut în total 14% din voturi.
PSD și PNL s-au clasat pe primele două locuri și în 2016 în cadrul alegerilor pentru Consiliul Județean Ialomița.
Consiliul Județean Iași
În județul Iași a avut loc o răsturnare de situație față de 2016. În timp ce atunci PSD câștiga alegerile pentru Consiliul Județean cu 43%, iar PNL obținea 29,07%, anul acesta PNL a obținut 39,7%, surclasând PSD, care a obținut doar 24,5% din voturi.
Consiliul Județean Ilfov
CJ Ilfov a fost câștigat anul acesta de PNL, cu 45,9%, fiind urmat de USR-PLUS, cu 14,3% și de PSD-ALDE (13%). PRO România a obținut 11,2% din voturi, iar PMP 7,1%. Celelalte partide au obținut în total 8,5% în alegerile pentru CJ Ilfov.
PNL câștiga și în 2016 alegerile, cu 44,62%, urmat de PSD (31,82%).
Consiliul Județean Maramureș
PNL a câștigat și cele mai multe voturi pentru CJ Maramureș (31,9%). Liberalii au fost urmați în preferințele de vot ale maramureșenilor de PSD-ALDE (25,1%), PMP (11,6%), USR-PLUS (7,7%) și PRO România (5,8%).
Acum patru ani, PSD câștiga alegerile din Maramureș, cu 35%, urmat de PNL (22,83%).
Consiliul Județean Mehedinți
Consiliul Județean Mehedinți a fost câștigat de PSD, care a obținut 45,6%, fiind urmat de PNL, cu 34,3%, PMP cu 5,6% și PRO România, cu 5,5%.
În 2016, alianța PSD-UNPR câștiga CJ Mehedinți cu 50,72%.
Consiliul Județean Mureș
Consiliul Județean Mureș a fost câștigat cu 37,2% de UDMR. Formațiunea a fost urmată în preferințele alegătorilor mureșeni de PNL (20,9%), PSD (17,9%) și PMP (5,7%). Celelalte partide au obținut împreună 18,3%, însă niciunul nu a depășit pragul de 5%.
În 2016, cele mai multe voturi pentru Consiliul Județean Mureș fuseseră obținute tot de UDMR (34,06%), urmat de PSD (23,92%) și PNL (22,63%).
Consiliul Județean Neamț
În Neamț, alianța PSD-ALDE a obținut 35,7% din voturi, urmată de PNL (31,5%) USR-PLUS (10,7%), PMP (9,4%) și PRO România, cu nouă procente.
PSD-UNPR obțineau în 2016 în Neamț 44% din voturile pentru Consiliul Județean.
Consiliul Județean Olt
PSD a înregistrat o victorie confortabilă în cadrul alegerilor pentru Consiliul Județean Olt, obținând 54,4% din voturi. Social-democrații au fost urmați de PNL (30,3%). Celelalte partide au obținut împreună 15,3% din voturi.
PSD obținea în 2016 55,17% din voturi, iar PNL 24,66%.
Consiliul Județean Prahova
În Prahova, alianța formată din PNL, USR și PLUS a câștigat 45,8% din voturile pentru Consiliul Județean, iar alianța PSD-PRO România a fost votată de 31,5% din cei prezenți la urne. PMP a obținut 9,4%, ALDE 7,1%, iar Partidul Prahova în Acțiune 6,1%.
În 2016, PSD obținea 38,5% din voturile pentru CJ Prahova, iar PNL 35,35%.
Consiliul Județean Satu Mare
Cele mai multe voturi pentru Consiliul Județean Satu Mare au fost obținute de UDMR (38,2%), PNL (25,8%), PSD (14%), USR-PLUS (5,4%) și PMP (5,4%).
Ca în 2020, și în 2016 UDMR a obținut cele mai multe voturi în CJ Satu Mare (35,84%), urmată de PSD (26,79%) și PNL (18,75%).
Consiliul Județean Sălaj
În județul Sălaj, PNL a obținut 32,5%, urmat de PSD (27,9%), UDMR (19,7%), USR-PLUS (7%), în timp ce restul partidelor au obținut, cumulat, 12,9%.
PSD câștiga 36,37% din voturile pentru CJ Sălaj în 2016.
Consiliul Județean Sibiu
PNL a câștigat 46,5% din voturile pentru CJ Sibiu, urmat de PSD (13,9%), FDGR (12,9%) și USR-PLUS (10,1%). Celelalte partide au obținut 16,6% în total.
În 2016, PNL câștiga 33,61% din voturile pentru Consiliul Județean, urmat de PSD, cu 29%.
Consiliul Județean Suceava
Și Consiliul Județean Suceava a fost câștigat de liberali, care au obținut 40,9%. Pe următoarele locuri se clasează PSD (30,5%), PMP (11%) și USR-PLUS (6,2%). Celelalte partide au totalizat 11,4% în Suceava.
În 2016, PNL obținea 48,31%, în timp ce PSD era votat de 38,82% din alegătorii prezenți la urne.
Consiliul Județean Teleorman
În mod neașteptat, Consiliul Județean Teleorman a fost câștigat de PNL (43%), urmat de PSD (39,3%), în timp ce restul partidelor au obținut în total 17,7% din voturi.
Aceasta este o modificare relativ importantă în Teleorman, dat fiind faptul că, în 2016, PSD obținea 53,22% din voturi, iar PNL doar 31,41%.
Consiliul Județean Timiș
PNL a câștigat și CJ Timiș, cu 35,5%, urmat de USR-PLUS (21,5%), PSD (15%), PRO România (7,2%). Celelalte partide au obținut aproape 21% din voturi în total.
În 2016, Consiliul Județean Timiș era câștigat de PSD (37,28), urmat de PNL (32,21%).
Consiliul Județean Tulcea
În județul Tulcea competiția este strânsă pentru Consiliul Județean. Potrivit rezultatelor parțiale, PNL a obținut 34,6%, fiind urmat de PSD, cu 34,3%. PRO România a obținut 7,5% din voturi, USR-PLUS 6,1%, iar PMP 5,2%. Partidele care au obținut fiecare sub 5% din voturile tulcenilor au însumat 12,3% din sufragii.
Consiliul Județean Tulcea era câștigat în anul 2016 de PSD, cu 41,52%, urmat de PNL, care obținea 35,5% din voturi.
Consiliul Județean Vaslui
PSD a obținut 39,1% din voturile pentru CJ Vaslui, urmat de PNL (35,4%), ALDE (8,7%), USR-PLUS (8,3%) și PRO România (5%).
În 2016, PSD câștiga 54% din voturi.
Consiliul Județean Vâlcea
Și CJ Vâlcea a fost câștigat de PSD, care a obținut 41,7% din voturi. PSD a fost urmat de PNL (32,7%), PER (7,2%) și USR-PLUS (5,2%).
PSD obținea în 2016 37,85% din voturi, urmat de PNL (34,5%).
Consiliul Județean Vrancea
PSD a câștigat CJ Vrancea cu 41,9%, deși a pierdut președinția Consiliului. Marian Oprișan fiind înlocuit după 20 de ani. Alianța PNL-USR-PLUS a obținut 41% din voturi, urmată de ALDE (5,5%).
PSD câștiga cu 50,71% Consiliul Județean Vrancea în 2016.
Ludovic Orban a dat instrucțiuni clare privind alianțele liberalilor
Liderul PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat miercuri că le-a recomandat filialeor să facă alianțe doar cu USR-PLUS și PMP în consiliile locale și județene.
Totodată el a explicat că există posibilitatea unor alianțe cu UDMR în județele cu populație maghiară.
„Partidele afine cu care suntem în colaborare de patru ani de zile cu care am recomandat filialelor să facă alianţe sunt PMP şi USR PLUS. De asemenea, în judeţele cu populaţie maghiară, acolo unde se pot găsi puncte comune şi programe comune, de asemenea, am permis realizarea de înţelegeri şi alianţe cu reprezentanţii UDMR din administraţia locală”, a declarat Orban, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL”, a precizat Orban.
Liderul PNL a afirmat că o singură excepţie va fi posibilă şi aceasta vizează o alianţă cu PER în Dolj, însă a subliniat că acest lucru depinde de orientarea acestei filiale.
Ai observat, probabil, că apa de la robinet nu are același gust peste tot. Într-un oraș nu remarci un gust deosebit, în altul simți o notă ușor metalică sau un iz discret de clor. Diferențele apar chiar și între cartiere ale aceluiași oraș.
Apa potabilă respectă standardele legale. Gustul diferit nu indică automat un risc pentru sănătate, ci reflectă compoziția minerală, sursa apei, modul de tratare și instalațiile prin care aceasta circulă până la tine acasă. Iată ce trebuie să știi!
Apa nu este doar H₂O – ce îi influențează gustul?
Apa pe care o bei conține minerale și urme de substanțe dizolvate în mod natural. Pe traseul ei prin sol și rocă, apa dizolvă calciu, magneziu, sodiu sau fier. Stațiile de tratare adaugă dezinfectanți, iar conductele pot contribui și ele la profilul final.
Câțiva factori care influențează gustul:
- Mineralizarea – cantitatea totală de săruri dizolvate în apă.
- Duritatea – conținutul de calciu și magneziu.
- pH-ul – nivelul de aciditate sau alcalinitate.
- Dezinfectanții – în special clorul.
- Materialele instalațiilor – țevi, baterii, racorduri.
Apa complet lipsită de minerale, cum este apa distilată, are un gust plat. Majoritatea oamenilor preferă un anumit nivel de mineralizare, care oferă o senzație plăcută. Totuși, preferințele diferă.
Geologia zonei și compoziția minerală
Apa dură vs. apa moale
Duritatea descrie concentrația de calciu și magneziu.
- Apa dură apare frecvent în zonele cu sol calcaros. Are gust ușor mineral sau amar pentru unele persoane. Produce depuneri de calcar pe baterii și în aparate electrocasnice.
- Apa moale conține mai puține minerale. Este întâlnită adesea în zone montane. Mulți o percep ca fiind mai „ușoară”, dar unii o consideră neutră.
Duritatea nu afectează, în mod obișnuit, siguranța apei pentru consum. Ea influențează gustul și modul în care apa reacționează cu săpunul sau detergentul.
Mineralizarea și gustul asociat
Pe lângă calciu și magneziu, apa poate conține:
- Sodiu – oferă o notă ușor sărată.
- Fier – poate genera un gust metalic.
- Sulfați – pot da un gust ușor amar.
Sursa apei și sistemul de distribuție
Apă de suprafață vs. apă subterană
Furnizorii folosesc două surse principale:
- Apă de suprafață – râuri, lacuri, acumulări.
- Apă subterană – puțuri și izvoare.
Apa subterană trece prin straturi de sol și rocă, ceea ce îi crește conținutul de minerale. De aceea, are adesea un gust mai pronunțat. Apa de suprafață este, în general, mai puțin mineralizată, dar poate conține mai multe substanțe organice naturale. Stațiile de tratare ajustează procesul în funcție de sezon și de nivelul acestor substanțe.
Rețeaua de conducte
După tratare, apa circulă prin kilometri de conducte. Vechimea rețelei influențează experiența finală.
- Conductele vechi pot elibera urme de fier, ceea ce duce la gust metalic.
- Apa care stagnează peste noapte în țevi capătă un gust mai intens.
De ce simți uneori gust de clor?
Clorul este principalul dezinfectant folosit în tratarea apei potabile. El distruge bacteriile și menține apa sigură pe tot traseul până la robinet.
Gustul de clor depinde de:
- Distanța față de stația de tratare.
- Temperatură (vara se ajustează dozajul).
- Timpul petrecut în rețea.
Dacă locuiești aproape de stație, este posibil să percepi un gust mai intens. De regulă, nivelul rămâne în limitele admise.
De ce apa îmbuteliată este diferită?
Apa îmbuteliată are un profil mineral stabil, specific sursei sau stabilit prin procesare. De aceea, gustul rămâne constant de la o sticlă la alta. Apa de la robinet reflectă variațiile locale.
Dacă preferi un gust uniform, dar vrei să reduci numărul de sticle mici și costurile asociate, poți alege varianta cu bidoane reutilizabile. Descoperă oferta H2On și poți beneficia de bidoane de 19 litri, livrate direct la domiciliu, fără contract și cu livrare proprie.
Această opțiune oferă:
- Cost per litru mai redus comparativ cu apa îmbuteliată la 2L.
- Mai puțin plastic de unică folosință.
- Aprovizionare planificată, fără drumuri repetate la magazin.
Ce poți face pentru un gust mai plăcut al apei?
Dacă vrei să îți îmbunătățești experiența zilnică, urmează acești pași:
Verifică informațiile oficiale
Intră pe site-ul operatorului local și citește valorile pentru duritate, pH și mineralizare. Astfel, vei înțelege de unde provin diferențele.
Aplică soluții simple
- Lasă apa să curgă după perioade de stagnare.
- Curăță periodic aeratorul robinetului.
- Păstrează apa la frigider pentru consum.
Alege un sistem de filtrare potrivit
Pentru rezultate optime, instalează un filtru certificat conform standardelor europene. Respectă intervalele de schimbare a cartușelor.
Evaluează alternativele
Dacă îți dorești gust constant și control mai bun asupra aprovizionării, analizează opțiunile de apă livrată la bidon. Compară costul per litru, condițiile de livrare și posibilitatea de a comanda fără contract pe termen lung.
Nu există un singur tip de apă potrivit pentru toată lumea. Important este ca apa să respecte standardele de potabilitate și să îți ofere confort în consumul zilnic. Dacă vrei să înțelegi mai bine ce bei, informează-te, testează soluții simple și discută deschis cu furnizorul. Astfel, poți lua decizii bazate pe date clare.
Actualitate
Un baschetbalist este singurul elev din Sibiu care a obținut media 10 la Bac. „Mă așteptam să iau o notă mare, dar nu la 10 curat”
Un sportiv din Sibiu este singurul din județ care a obținut nota 10 la examenul de Bacalaureat. Acesta absolvent al Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, dar și jucător de baschet.
Paul Itu FOTO: Facebook Mesagerul de Sibiu
Paul Itu joacă la CSU Sibiu, încă de la 7 ani. De acum, planurile sale se vor axa pe facultate.
„Sunt foarte fericit. Mă așteptam să iau o notă mare, dar nu mă așteptam la 10 curat. M-am trezit, am verificat telefonul și am rămas destul de surprins. Chiar nu mă așteptam la o notă atât de mare”, a declarat Paul.
El a mai adăugat că părinții lui au fost surprinși plăcut de notă și sunt foarte mândri de el.
Pregătirea pentru examen a fost diferită în funcție de disciplină. Procesul de învățare a început chiar din clasa a IX-a, când abia pășea pe băncile liceului.
„La matematică m-am pregătit pentru Bacalaureat încă din clasa a IX-a. La biologie și la limba română am început pregătirea cu aproximativ o lună înainte de examen, dar foarte intens”, a mărturisit absolventul.
Paul va studia Business Management la universitatea prestigioasă din Bruxelles, KU Leuven, alegere despre care spune că i se potrivește și îi oferă mai multe oportunități de dezvoltare.
„Am găsit o facultate care îmi place, într-un domeniu care mă pasionează. În străinătate cred că mă pot dezvolta mai mult și pe plan personal”, explică Paul.
De asemenea, doi elevi din județul Hunedoara au obținut media 10 la sesiunea din iulie a examenului de Bacalaureat, Ana Maria Chirițoiu din Hunedoara și Victor Buble din Simeria fiind felicitați de autorități și conducerile școlilor de unde provin
„Ana-Maria Chirițoiu de la Colegiul Național Iancu de Hunedoara este singura absolventă din municipiul Hunedoara care a obținut media 10 la Bacalaureat, în această sesiune. Practic, ea și-a confirmat statutul de șefă de promoție.
Ana-Maria a fost timp de 4 ani o liceană doar de nota 10, la profilul Matematică – Informatică. (…) Felicitări, Ana-Maria! Hunedoara se mândrește cu tine! Mult succes!”, a transmis Primăria Hunedoara.
Citește mai departe pe Click!
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
De ce gustul apei de la chiuvetă diferă de la o zonă la alta?
Ai observat, probabil, că apa de la robinet nu are același gust peste tot. Într-un oraș nu remarci un gust...
Un baschetbalist este singurul elev din Sibiu care a obținut media 10 la Bac. „Mă așteptam să iau o notă mare, dar nu la 10 curat”
Un sportiv din Sibiu este singurul din județ care a obținut nota 10 la examenul de Bacalaureat. Acesta absolvent al...
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război...
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din...
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a fost rugat să...
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile...
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu publicat în presa chineză,...
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Breakingacum 2 zileEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum o zi
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur