Actualitate
VIDEO. Asasinul „K1” al hackerului din Bacău, adus în România după arestarea în Franța/ Povestea cutremurătoare a tânărului ucis după ce a renunțat la fraude informatice
Poliția Română a anunțat, joi seara, într-un comunicat, că, „în urma cooperării internaționale dintre Poliția Română și autoritățile franceze, a fost depistat, reținut și arestat, în Franța, un bărbat, de 46 de ani, bănuit de comiterea unei infracțiuni de omor”. Potrivit surselor GÂNDUL.RO este vorba despre Marius Achim, luptătorul K1, gardă de corp în lumea interlopă și, după unele surse, antrenat în Legiunea Străină. Achim a fost arestat în Franța anul acesta, pe 27 mai, de către poliția judiciară franceză după ce l-a împușcat cu sânge rece pe tânărul hacker Iulian Cezar Oancea, care era în curs de reabilitare după ce executase o pedeapsă pentru fraude informatice.
„Joi seara, 15 octombrie, bărbatul a fost adus în țară, pentru continuarea cercetărilor în cadrul dosarului penal de omor, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău”, se mai precizează în comunicatul IGPR.
Căutat de justiţie în România, bărbatul îşi găsise refugiu în Franţa într-o casă rurală din departamentul Seine-et-Marne. Pentru arestarea lui au fost mobilizate Brigăzile de cercetare şi intervenţie din Creil şi Lille. Marius Achim era căutat din autorităţile române după ce l-ar fi împușcat cu sânge rece, în scara unui bloc, pe tânărul hacker Iulian Cezar Oancea. Asasinatul a avut loc pe 9 martie, anul acesta.
Povestea hackerului asasinat, care a „spart” la 12 ani conturi bancare de 100.000 de euro
În 2015, pe când era minor, Cezar Oancea a spart conturile mai multor cetățeni români și străini și a comandat pe internet mai multe bunuri. Paguba s-a ridicat la 100.000 de euro.
Ieșit de după gratii dintr-un centru de minori, tânărul începuse o afacere și dorea să-și reabiliteze numele, spun apropiații. Dar tot printre cunoștințele sale se vorbește că ar fi fost înglodat în datorii. Speranța sa ar fi fost într-o afacere de la marginea Bacăului, însă locul ales nu le-a adus câștig nici altor întreprinzători, în ultimii 15 ani.
În ultima vreme, Iulian Oancea dădea semne că ar vrea să scape de trecutul său întunecat, încercând să ducă o viață normală. O perioadă, a fost arbitru într-o ligă inferioară. Acum, se pot bănui conexiuni cu mafia pariurilor, însă meciurile din liga în care a activat nu erau incluse în listele de pariuri.
Cunoscuții șușotesc pe la colțuri ca „talentul” de hacker i-ar fi venit de hac, după ce a refuzat să mai participe la infracțiuni informatice
După unii cunoscuți tânărul ar fi fost înglodat în datorii și executat pentru că nu a returnat banii, după alții pentru că ar fi refuzat să mai intre în încurcături cu infracțiuni informatice. În orice caz, povestea asasinatului a stârnit reacții puternice în rândul opiniei publice.
Asasinul său, Marius Ichim, era cunoscut şi de serviciile de poliţie române pentru ameninţări şi extorcări de fonduri prin violenţă. mai precis, recuperator, în termeni de „după blocuri”.
Asasinul hackerului, gardă de corp pentru lideri din lumea interlopă
Marius Ştefan Achim ar fi colaborat patru ani cu „il capo” Ivan, potrivit Adevarul.ro, şi i-a dus sicriul pe umeri la înmormântare, după ce acesta a fost asasinat în plină stradă. În martie 2020, Achim (46 ani) a devenit cunoscut opiniei publice după ce l-a împuşcat mortal, cu patru focuri de armă, într-o scară de bloc din Bacău, pe Iulian Oancea de 22 de ani.
Cumplitul asasinat de la Bacău ar avea ramificaţii nebănuite şi la Galaţi
Achim era luptător de K1 şi participa la gale în numele clubului patronat de Ivan, însă era angajat şi ca gardă de corp şi, în plus, era angrenat şi în alte activităţi ale grupării interlope. Relatările din presa sportivă despre competiţiile la care a participat Achim (inclusiv una sponsorizată de Primăria Galaţi, în 2005) arată că acesta era un luptător de condiţie medie, care rareori ajungea în finale.
Colaborarea lui Marius Ştefan Achim cu Marian Ivan a durat din 2003 şi până în 2007 (cu un an înainte ca „il capo” Ivan să fie asasinat în plină stradă de doi rivali, care l-au măcelărit cu săbiile), după care despre luptător nu se mai ştiu prea multe.
A fost prezent însă la înmormântarea mafiotului, fiind printre cei (luptători de K1 – inclusiv Atodiresei – şi mafioţi de primă mână din România, cum ar fi membrii clanului Corduneanu de la Iaşi, Seif de la Bucuresti, Titel Crăcănatu de la Brăila şi Beinur Nuredin de la Constanţa) care au purtat sicriul pe umeri.
Unele informaţii indică faptul că ulterior s-ar fi înrolat în Legiunea Străină, altele că a lucrat pentru o serie de grupări din Bucureşti şi că s-ar fi ocupat şi cu cămătăria, însă este cert că asasinatul de la Bacău l-a readus în prim-plan, iar o serie de piste studiate de anchetatori arată că mobilul asasinatului ar putea fi tocmai un împrumut nereturnat de către victimă.
De cealaltă parte, rudele tânărului asasinat la Bacău au declarat că la mijloc ar fi o cu totul altă situaţie şi că, de fapt, Marius Ştefan Achim ar fi încercat să-l determine pe Iulian Oancea să se reapuce de activităţi ilegale (el fusese condamnat pentru infracţiuni cibernetice şi, cel puţin teoretic, se cuminţise), însă pentru că a fost refuzat, a recurs la violenţă.
Despre Ştefan Achim, presa tabloidă a mai scris că, în decembrie, ar fi împuşcat un alt bărbat, în Capitală, din cauza unei datorii. Victima, care a scăpat cu viaţă, a mărturisit că ar fi fost rănită din cauza unei datorii. Incidentul era anchetat de poliţie, dar suspectul a rămas tot timpul în libertate.
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit...
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
-
Actualitateacum 2 zile
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic