Actualitate
CU GÂNDUL LA ROMÂNIA. Cristina Petcu, unul dintre puținii experți români în reformarea Organizației Națiunilor Unite: Am lucrat cu Interpol și Biroul Federal de Investigații al SUA (FBI)
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Nedefinitorie, însă înrădăcinată și dezvoltată de-a lungul timpului, apartenența la cetățenia globală a condus-o pe Cristina Petcu pe drumuri ce i-au arătat că viețile tuturor sunt corelate în moduri care depășesc limitele și preocupările noastre umane. Într-o epocă de provocări planetare și interconectate între țări – de la încălzirea globală până la lupta împotriva pandemiei Covid-19 – , niciodată nevoia nu a fost mai mare pentru un sentiment de soarta umană comună.
Așa cum Diogene din Sinope s-a numit pentru prima oară un politician kosmou (cetățean al lumii, în greacă), realități similare ne pot ghida în prezent. Toți experimentăm identități încorporate în altele mai cuprinzătoare.
Cristina Petcu a arătat că, prin perseverență, responsbilitate și disciplină, scopul ei a devenit unul pentru apărarea demnității umane și promovarea răspunderii sociale și solidarității internaționale, iar toleranța, incluziunea și recunoașterea diversității ocupă locul principal.
Românca, cu o viziune și o dorință de a servi umanității, este cercetător stabilit în Washington D.C. Principala misiune a sa este de a reforma Organizația Natiunilor Unite, dar și alte instituții multilaterale precum grupul G20. Cristina Petcu este unul dintre tinerii promițători care a reușit să devină unul dintre experții pe care ONU se poate baza, în vederea identificării anumitor strategii menite să răspundă provocărilor globale existente.
La fel ca și identitatea globală, într-o oarecare măsură, personalitatea Cristinei trece orice graniță, reușind să impresioneze atât personalități politice, cât și oameni simpli. Pasiunea româncei o definește întru totul, iar viziunea și propriile idealuri au plasat-o de fiecare dată printre cei mai buni.
Cristina Petcu: “Munca mea se axează, în special, pe reforma Organizatiei Națiunilor Unite”
“În termeni de identitate, dintotdeauna m-am văzut a fi un cetățean global înainte de a fi cetățean (în acte) al României. Asta înseamnă că mă văd ca fiind o persoană care este parte a unei comunități globale și că am responsabilități civice care transcend comunitatea și țara mea de origine. Fiind pasionată de istorie, încă de mică mi-am dat seama că rolul meu este de a servi umanitatea, adică omul în sine, fără deosebire de culoarea pielii, apartenența politică sau situația economică.
M-ai întrebat ce mă face fericită pe mine. Cred că, în primul rând, descoperirea continuă a țelurilor și menirii, și folosirea competențelor mele în scopul servirii umanității. Fericirea este un sentiment continuu – atunci când lucrezi în fiecare zi pentru crearea unui impact pozitiv în lume -. Atunci când ai un scop definit care depășește interesul propriu, schimbatul des de țări sau locații și multe alte dificultăți nu se mai resimt precum sacrificii.
La momentul actual, lucrez la ”The Stimson Center”, un institut de cercetare bazat în Washington D.C. focusat, în mod primar, pe promovarea securității internaționale, prosperității și justiției prin cercetare aplicată, analiză independentă și inovații politice. Munca mea se axează, în special, pe reforma Organizației Națiunilor Unite, dar și pe reforma altor instituții multilaterale, precum instituțiile financiare sau grupul G20. Aici conduc proiecte de cercetare cu scopul de a consolida instituțiile globale pentru a face față mai bine provocărilor globale existente și emergente și pentru promovarea soluțiilor multilaterale în vederea adresării problemelor internaționale.
În contextul extinderii populismului și naționalismului exclusiv, încercăm să atragem atenția comunității internaționale asupra faptului că este important să lucreze în continuare în concordanță cu principiile multilateralismului. În acest context, anul trecut, eu și echipa mea am publicat două rapoarte care examinează deficitul de leadership în cooperarea multilaterală, atât pentru a adresa pandemia COVID-19, cât și alte probleme globale precum schimbările climatice, violența politică, atacurile cibernetice și inegalitatea crescândă din și dintre țări: Coping with New and Old Crises: Global and Regional Cooperation in an Age of Epidemic Uncertainty si UN 2.0: Ten Innovations for Global Governance 75 Years beyond San Francisco”, subliniază Cristina Petcu.
Curiozitatea și dorința de a înțelege conflictele armate, diplomația, procese de pace nu au apărut din senin, ci în cadrul orelor de istorie, în perioada adolescentină. O persoană energică, care ar putea fi ascultată ore în șir, Cristina Petcu a fost determinată să treacă granițele naționale și să pornească în călătoria dobândirii unei educații practice. Atât bursa Erasmus, cât și experiența AIESEC au fost definitorii pentru oportunitățile care urmau să apară.
“Dintotdeauna mi-a plăcut foarte mult istoria, să înțeleg conflictele armate, procesele de pace, politicile publice. De asemenea, am fost fascinată de diplomație.
Am hotărât să urmez studiile de licență la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București, iar în acea perioadă am studiat un semestru și la Universitatea din Barcelona prin intermediul bursei Erasmus. Mi-am dat seama repede că sistemul educational românesc dar și european, în general, este focusat în mod principal pe concepte teoretice, lăsând puțin spațiu pentru gândire și analiză critică și aplicare a acestor concepte. Personalitatea mea extrovertă și focusată pe „aplicare” nu m-a ajutat să mă bucur în special de acest tip de educație. Așa că am căutat partea de „aplicare” și „practică” în alte locuri. În timpul facultății m-am alăturat organizației internaționale studențești AIESEC unde am dobândit nu numai competențe tehnice, dar am învățat ce înseamnă conștiința de sine, responsabilitate și importanța setării de obiective definite. Să mă alătur AIESEC-ului a fost, probabil, una dinre cele mai bune și importante decizii pe care le-am luat. Recomand oricărui student să facă voluntariat pentru această organizație.
Ulterior, am aplicat la programe de masterat în Statele Unite si am obtinut o bursă școlară la programul de masterat în relații internaționale la universitatea ”The New School”, în New York. M-am stabilit în New York, în anul 2016.
New York a fost o alegere simplă, pentru că sediul central al Națiunilor Unite este acolo, iar posibilitatea de a studia cu profesori experți, de a obtine un internship, de a merge la evenimente relevante si de a face networking era mult mai mare”.
O cercetare realizată de româncă, pe parcursul studiilor, avea să îi stârnească interesul de a merge să lucreze în America Latină. Interesul nu a fost pricinuit doar acesteia, ci și miilor de cititori care s-au simțit captivați de tematica aleasă. Pasiunea ei nu a trecut doar granițele națiunilor, ci și granițele minților celor din jur.
Ajunsă în New York, Cristina Petcu s-a stabilit într-o comunitate majoritară Latină, unde a învătat motivațiile sociale ce i-au împins pe mulți dintre aceștia să imigreze către Statele Unite. În 2017, la câteva luni după preluarea puterii de către fostul Președinte al SUA, Donald Trump, Cristina conducea o cercetare despre impactul noilor politici de deportare asupra familiilor latine imigrante. Desprinsă parcă din filmele de acțiune, povestea Cristinei evidentiază dorința de a porni pe meleaguri necunoscute și provocatoare, ce s-a amplificat și concretizat. Așa a ajuns în America Latină.
“Am fost dintodeauna interesată să înțeleg de ce America Latină este cea mai violentă regiune din lume și războiul impotriva drogurilor.
În 2017, am scris un studiu pentru programul masteral despre impactul globalizării asupra traficului de droguri care, spre surprinderea mea, a atras de-a lungul timpului peste 11.000 de cititori online. Cercetarea m-a determinat să merg să lucrez pentru Observatorul de Droguri din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Columbiei, însă aplicația mi-a fost respinsă datorită faptului că nu eram cetățean columbian.
Cu toate acestea, am reușit, în vara anului 2017, să lucrez în Guatemala cu Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC). Intenția mea, de când am plecat din România, a fost să ajung să lucrez într-o țară sub-dezvoltată sau în conflict pentru că numai așa știam că voi putea să obțin o adevărată experiență „de teren”. Voiam să înțeleg nu numai factorii care inhibă progresul social, economic și uman dar și elementele care mențin pacea într-o societate sub-dezvoltată, ori afectată de violență – atitudini, structuri și instituții care stau la baza societăților pașnice -. A fost pentru prima dată când am pășit în America Latină și prima mea experiență directă cu ONU”, mărturisește Cristina.
Profesionalismul de care a dat dovadă a fost apreciat și de autoritățile publice din Guatemala. Cristina Petcu a lucrat cu Interpol pe proiecte ce ofereau traininguri poliției naționale.
Cristina Petcu: “Am lucrat cu Interpol si Biroul Federal de Investigații al SUA (FBI) pentru îmbunătățirea capacităților poliției naționale a Guatemalei”
“Probabil unul dintre primele lucruri pe care le-am conștientizat în Guatemala a fost că libertatea de circulație și securitatea nu este asigurată, iar ca femeie, este necesar de evitat a ieși singură la pas prin oraș, seara. Cel mai deranjant a fost, totuși, să privesc inegalitatea și corupția endemică din țară. Analiza de birou a acestor probleme nu se compară cu ceea ce reușești să observi atunci când ești acolo. La UNODC am avut șansa de a lucra pe niște proiecte captivante și foarte educaționale. Am lucrat cu Interpol si Biroul Federal de Investigații al SUA (FBI) pentru îmbunătățirea capacităților poliției naționale a Guatemalei și a procurorilor de a detecta, investiga și urmări penal infracțiunile informatice comise împotriva copiilor și adolescenților – precum pornografia infantilă si abuzurile sexuale”.
Cristina spune că ”biletul norocos” către Statele Unite i-a schimbat viața într-un mod neașteptat, reușind să se facă remarcată într-o țară multiculturală, într-o perioadă în care politicile de imigrare nu erau constante.
Petcu, cercetător stabilit în Washington D.C.: “Încerc să fiu un ambasador al țării mele, să arăt că și noi, cei uitați din Estul Europei, putem să aducem valoare comunității globale”
“Voi fi sinceră în a spune că încă nu îmi este clar cum mă raportez la identitatea românească. De fiecare dată când sunt introdusă în diferite cercuri, mă reped să zic că sunt din România, nu din mândrie, ci pentru că încerc să îmi reprezint țara, care are tineri de valoare. Doresc să fiu un ambasador al României, să arăt că și noi, cei uitați din Estul Europei, putem să aducem valoare comunității globale.
Oportunitatea de a putea rămâne în SUA pentru a lucra, după terminarea studiilor, este rară pentru studenții internaționali. Șansa care mi-a fost acordată, de a lucra la unul dintre institutele de cercetare de top ale SUA se datorează în mare parte mamei și celor apropiați care mi-au oferit întotdeauna susținere și energie pentru a izbăvi pe alte meleaguri. Acum, și eu și ei, așteaptă să vadă care este următorul popas în călătoria vieții”.
În continuare, Cristina Petcu și-a dorit să evolueze, să învețe mai mult despre operațiunile de menținere a păcii ale ONU și să cerceteze teme legate de tineret, pace și securitate.
“În primăvara lui 2018, am realizat un internship cu Biroul Pentru Statul de Drept și Instituții de Securitate (OROLSI) în cadrul Departamentul Operațiunilor de Pace al ONU din New York. Trebuie să menționez că, înainte de a obține acest internship, am trimis numeroase aplicații și am fost respinsă de multe ori. Am continuat să aplic pentru că cealaltă posibilitate era să îmbrățișez eșecul, însă atunci când ai o determinare de neclintit eșecul nu este o opțiune. Printe multe alte responsabilități, acolo am avut șansa să contribui la activitățile biroului pentru un studiu cu privire la Tineret, Pace și Securitate. Această expunere mi-a deschis calea pentru a lucra în același an cu agenția ONU – UN Habitat – pentru care eu și alți colegi de la programul de masterat am dezvoltat un studiu denumit Action Framework for Urban Youth Engagement în the New Global Agendas, care oferă analiză despre și recomandări pentru includerea tinerilor în agendele de dezvoltare globale. Această temă continuă să fie importantă pentru mine și chiar, în urmă cu câteva luni, am publicat un studiu prin care utilizez rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 2050, Tineret, Pace și Securitate, pentru a repoziționa tinerii în practica programelor de dezarmare, demobilizare și reintegrare a foștilor combatanți de război”.
“75 de ani de la crearea ONU. Ce urmează?”
“În 2020, ONU a sărbătorit 75 de ani de la înființare. Cu această ocazie, cele 193 state membre au adoptat Declarația UN75 care include 12 angajamente, precum prevenirea conflictelor și egalitatea de gen. Declarația mandatează Secretarul General ONU să recomande modalități de a avansa cele 12 angajamente. Acest lucru creează o oportunitate pentru statele membre, secretariatul ONU și societatea civilă de a înainta un efort ambițios de revitalizare instituțională globală. Echipa mea și cu mine, împreună cu parteneri din întreaga lume, lucrăm pentru a ne asigura că acest proces și acest raport vor deschide calea pentru generarea unor reforme instituționale necesare pentru ONU. Idei de reformare nu lipsesc. Anul trecut, Forumul de Guvernanță Globală UN75, organizat the institutul meu a dezbătut 20 de reforme instituționale, normative și operaționale și a creat 20 de parteneriate publice-private”.
O fire competitivă și disciplinată, Cristina Petcu i-a impresionat pe cei cu care a lucrat. Personalitatea, credința în propria viziune, drumul croit pentru a-și atinge visul de a lucra în folosul umanității a făcut ca românca să fie selectată dintr-o multitudine de candidați, cu mai multă experiență.
“Din punctul meu de vedere contează foarte mult disciplina pentru a ajunge unde îți dorești.
Mă consider norocoasă că am reușit să îmi definesc idealurile destul de devreme. Directorul programului pentru care lucrez mi-a spus că, deși primise foarte multe aplicații de la persoane cu PHD, a apreciat, pe lângă competențele mele, energia, entuzismul și pasiunea clară pentru domeniul vizat, emanate și în timpul interviului”.
Nu doar la locul de muncă a fost observată, dar și de oficiali de rang înalt. Cristina a fost singurul european și românca care a participat la un dialog deschis cu Secretarul General al ONU, invitație pentru care s-a simțit onorată.
“Am fost invitată să particip la un dialog deschis cu Secretarul General al ONU”
“Anul trecut, am fost invitată să particip la un dialog deschis cu Secretarul General ONU, António Guterres, pentru a inaugura evenimentul de consultare globală pentru aniversarea de 75 de ani ai ONU.
A fost un moment special și m-am simțit onorată să fiu ascultată de Secretarul General. Cred că presiunea cea mai mare a venit, nu din audiență, ci din faptul că eram conștientă că mulți tineri sau colegii mei, reprezentanți ai societii civice, nu au oportunitatea de a participa în astfel de spații. Voiam ca vocea mea să fie și vocea lor, voiam să mă asigur că voi folosi acel moment într-un mod înțelept pentru a transmite nu mesajul meu, ci mesajul tuturor celor cu care lucrez cot la cot pentru îmbunătățirea sistemului de guvernanță global”.
Actualitate
Un intrus care s-a aventurat pe insula lui Epstein susține că a fost legat la ochi, mâini și picioare și aruncat într-o temniță
Un YouTuber care s-a aventurat recent pe o insulă privată care a aparținut cândva lui Jeffrey Epstein susține că a fost legat cu mâinile și picioarele și aruncat într-o temniță, cu ochii legați.
Benjamin Owen FOTO: X
Benjamin Owen, în vârstă de 44 de ani, din Memphis, a călătorit pe 25 aprilie în insula Little St James din Caraibe, cunoscută pentru reputația sa proastă, împreună cu prietenul său Ryan Dalton și o a treia persoană neidentificată.
Însă, atunci când cei trei au fost zăriți de un grup, Owen a declarat că a fost legat de mâini și picioare, legat la ochi și aruncat într-o cameră pe care a numit-o „temniță”, potrivit Daily Mail.
Câteva ore mai târziu, a spus el, a sosit poliția din Insulele Virgine și l-a arestat.
„Nu cred că era menit să părăsesc insula aceea în viață”, a declarat Owen pentru CBS News.
Poliția susține acum că cei care lucrează pe insulă pentru noul proprietar, Stephen Deckoff, încercau să-și facă dreptate, pe fondul unui val de influenceri care se înghesuiau pe celebra insulă din Caraibe.
În proces intentat de holdingul insulei împotriva lui Owen și a asociaților săi se arată că aceștia sunt „căutători de faimă pe internet” și „teoreticieni ai conspirației” care au acționat cu „indiferență nesăbuită și imprudentă”.
De asemenea, se susține că grupul face parte dintr-o „subcultură în creștere rapidă a așa-numiților «exploratori urbani», influencerii de pe rețelele sociale, YouTub-eri și persoane în căutare de publicitate pe internet care… profită financiar de notorietatea insulei și de asocierea acesteia cu Jeffrey Epstein”.
Se susține, de asemenea, că Owen și Dalton „se delectează cu teoriile lor conspiraționiste nebunești și le folosesc pentru a-și justifica comportamentul criminal”.
Este unul dintre cele trei procese civile de acest gen prin care se solicită despăgubiri împotriva presupușilor intruși de către o societate cu răspundere limitată (LLC) legată de Deckoff, miliardarul fondator al Black Diamond Capital Management.
Owen a postat videoclipuri online în care își împărtășește teoria că Epstein este încă în viață – o opinie pe care Dalton a spus că o împărtășește.
„Nu am văzut nicio dovadă că ar fi încă în viață acolo, dar asta face parte din căutarea adevărului”, a explicat el pentru WREG.
Owen a mai spus că „încerca să facă niște cercetări pentru a readuce povestea aceea în lumina reflectoarelor și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la organizația noastră non-profit We Fight Monsters, care combate traficul de persoane și exploatarea”.
Într-o declarație pentru CBS News, un purtător de cuvânt al proprietății insulare a lui Deckoff, pe care acesta intenționează să o transforme într-o „stațiune de lux de ultimă generație, de cinci stele, de clasă mondială, cu 25 de camere”, a declarat: „A existat o creștere alarmantă a numărului de persoane care intră ilegal pe proprietăți private de pe insula Little St James. Accesarea proprietății dincolo de plajă, inclusiv prin intrarea sau manipularea oricăreia dintre structurile insulei – așa cum au făcut acești intruși – este o încălcare clară a legii și va fi tratată ca atare fără excepție.”
Epstein a cumpărat inițial Little Saint James în 1998, apoi a achiziționat o insulă vecină, Great Saint James, în 2016.
Martorii au declarat că nu au observat niciodată vreo infracțiune pe insulă, dar după arestarea lui Epstein în 2019 pentru acuzații federale de trafic sexual și moartea sa în închisoare o lună mai târziu, Insulele Virgine au intentat un proces civil împotriva moștenitorilor săi, acuzându-l că a transportat fete minore pe insulă pentru a le abuza sexual.
Cazul a fost soluționat în 2022, o sumă de 105 milioane de dolari fiind plătită Insulelor Virgine.
În același an, moștenitorii lui Epstein au scos insula la vânzare, iar un an mai târziu, miliardarul Stephen Deckoff a cumpărat cele două insule pentru 60 de milioane de dolari.
Actualitate
23 mai: Ziua în care au fost uciși Bonnie și Clyde, celebrul cuplu de gangsteri americani
În ziua de 23 mai 1934, celebrul cuplu de gangsteri americani Bonnie Parker și Clyde Barrow a fost împușcat de poliție. Tot pe 23 mai, în 1871, s-a născut Garabet Ibrăileanu, critic și teoretician literar român.
Bonnie și Clyde/FOTO: Wikipedia
1430: Ioana D’Arc este capturată de către burgunzi
Supranumită Fecioara din Orleans, Ioana d’Arc este considerată cea mai importantă figură din Evul Mediu francez.
Ioana d’Arc/FOTO: Wikipedia
A afirmat de nenumărate ori că auzea voci de origine divină (considerate astăzi simptome ale schizofreniei), voci care-i porunceau să mobilizeze armata în lupta pentru eliberarea Franței de sub dominația engleză. A condus armata franceză într-o victorie memorabilă la Orléans, care a respins o încercare engleză de a cuceri Franța în timpul Războiului de o sută de ani, scrie Britanica.
La 14 mai 1430, Ioana d’Arc se afla la Compiègne, unde s-a întâlnit cu arhiepiscopul Renaud de Chartres și cu Louis I de Bourbon. Împreună au mers la Soissons, însă locuitorii le-au refuzat intrarea. În timp ce ceilalți au decis să se retragă, Ioana s-a întors la Compiègne.
Pe 23 mai 1430, ea a respins de două ori atacurile burgunzilor, dar a fost în cele din urmă capturată după sosirea întăririlor engleze. A fost dusă la Margny, iar după capturare, Renaud de Chartres a acuzat-o că a ignorat sfaturile primite. Regele Carol al VII-lea nu a încercat să o salveze.
Pe 30 mai 1431, Ioana d’Arc a fost arsă pe rug în piața Vieux-Marché din Rouen, murind în timp ce striga numele lui Iisus Hristos.
1871: S-a născut criticul și teoreticianul literar Garabet Ibrăileanu
Garabet Ibrăileanu s-a născut la 23 mai 1871, la Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Acesta rămâne în istorie pentru activitatea sa de critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier.
Garabet Ibrăileanu/FOTO: Muzeul Național al Literaturii Române
În 1891, se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, fiind în paralel şi bursier al Şcolii Normale Superioare, secţia de istorie-filosofie, pe care o termină în 1895, scrie Rador.
A fost căsătorit, din 5 iulie 1901, cu Elena Carp şi a avut o fiică, Maria, născută în anul 1902.
În anul 1904, Ibrăileanu s-a îmbolnăvit, a devenit neurastenic, având o insomnie permanentă. Din cauza bolii, Ibrăileanu lucra noaptea, se culca în zorii zilei şi dormea până la ora trei după-amiaza, păzit de soţie, care avea grijă să nu fie deranjat.
În martie 1906, a fondat la Iaşi, împreună cu Constantin Stere şi Paul Bujor, revista „Viaţa românească”, de care va fi legat toată viaţa.
A rămas la conducerea revistei şi a cenaclului acesteia până în 1933 şi a susţinut, prin publicarea lor în revistă, mai mulţi scriitori, între care M. Sadoveanu, T. Arghezi, Al. Philippide, G. Topârceanu. În anul 1912, devine doctor în litere, cu teza „Opera literară a d-lui Vlahuţă”.
Garabet Ibrăileanu a murit în noaptea de 10/11 martie 1936, la Bucureşti.
1929: Este lansată animația „Karnival Kid” în care Mickey Mouse rostește primele sale cuvinte
„Karnival Kid” („Copilul carnavalului”) este un scurtmetraj animat american din 1929 și al nouălea film din seria Mickey Mouse.
A fost regizat de Walt Disney și animat de Ub Iwerks, cu muzica realizată de Carl W. Stalling.
Prima replică rostită de Mickey este celebra „Hot dogs! Hot dogs!”, vocea fiind asigurată de Carl W. Stalling, și nu de Walt Disney. Expresia avea să inspire ulterior celebra replică asociată personajului, „Hot dog!”.
Scurtmetrajul a fost lansat pe 31 iulie 1929 de Celebrity Productions. După ce The Walt Disney Company și-a schimbat distribuitorul, filmul a fost relansat de Columbia Pictures. De la 1 ianuarie 2025, filmul a intrat în domeniul public.
1934: Faimosul cuplul de gangsteri americani Bonnie și Clyde au fost împușcați de polițiști
Bonnie Elizabeth Parker și Clyde „Champion” Barrow au fost doi infractori americani care au călătorit prin partea centrală a SUA alături de banda lor în timpul Marii Crize Economice, comițând între 1932 și 1934 o serie de infracțiuni precum jafuri bancare, răpiri și crime.
Bonnie și Clyde/FOTO: FBI
Avertismentul antropologului care a contactat un trib izolat din India: de ce izolarea nu îi mai garantează supraviețuirea
Bonnie s-a născut pe 1 octombrie 1910, iar Clyde pe 24 martie 1909.
FBI transmite că cei doi s-au cunoscut în Texas, în ianuarie 1930. Bonnie avea 19 ani și era căsătorită cu un criminal aflat în închisoare, iar Clyde avea 21 de ani și era necăsătorit.
La scurt timp, Clyde a fost arestat pentru furt și trimis la închisoare. A evadat cu ajutorul unui pistol introdus ilegal de Bonnie, dar a fost prins din nou și reîncarcerat.
Eliberat condiționat în februarie 1932, Clyde s-a întors la Bonnie și a reluat viața infracțională.
În anii următori li s-au alăturat tânărul infractor Raymond Hamilton, fratele lui Clyde, Buck Barrow și soția sa, Blanche Barrow.
Banda a devenit cunoscută în întreaga țară pentru jafurile îndrăznețe și confruntările armate cu poliția. În iulie 1933, Buck Barrow a fost rănit mortal într-un schimb de focuri cu poliția în Iowa, iar Blanche a fost capturată.
Bonnie și Clyde au continuat însă activitatea criminală, reușind de mai multe ori să scape de autorități.
La 13 aprilie 1934, un agent FBI obținut informații potrivit cărora cuplul se ascundea într-o zonă izolată din apropierea localității Sailes, în Louisiana. Autoritățile au aflat că cei doi petrecuseră noaptea de 21 mai 1934 la Black Lake, Louisiana, și urmau să revină în zonă două zile mai târziu.
Mașina în care se aflau Bonnie și Clyde/FOTO: Caters News
Înainte de răsăritul zilei de 23 mai 1934, polițiști din Louisiana și Texas s-au ascuns de-a lungul unei șosele din apropiere de Sailes.
Polițiștii au tras aproape 200 de gloanțe, care le-au fost fatale lui Bonnie și Clyde. Clyde a murit în urma primul val, dar Bonnie care se afla în maşina a fost auziţă ţipând în timp ce gloanţele se repezeau asupra ei.
Presa a condamnat felul de a acţiona al poliţiei, mai ales că tâlharii nu erau înarmaţi şi despre Bonnie nu se ştie cu exactitate dacă ar fi săvârşit vreo crimă. De atunci, poliţia este obligată să someze orice persoană înainte de a trage.
1971: Este inaugurat Hotelul Intercontinental din București
Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar”.
FOTO: Inquam photos/David Muntean
Terenul unde se află astăzi impunătorul hotel aparținea Mănăstirii Cernica. În secolul al XIX-lea, acesta a trecut în proprietatea familiei Hagi-Moscu.
Clădirea Hotelului Intercontinental a fost construită între 1968-1971, în cooperare cu firma „Intercontinental Hotel Corporation“, având o înălţime de 88 de metri şi 23 de etaje, după planurile unui colectiv de arhitecţi: Dinu Hariton, şef de proiect, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Ştefan Belea. Costurile de construcție s-au ridicat la şase milioane de dolari.
Inaugurat la 23 mai 1971, hotelul a avut drept prim oaspete un cetățean american. În 2021 a devenit Grand Hotel Bucharest, în urma încheierii contractului de management cu Intercontinental Hotels Group. În prezent, hotelul are 257 de camere și 3 restaurante.
„Călăreții Apocalipsei”, cea mai de temut bandă de războinici din Europa. Se credea că-și vânduseră sufletul diavolului
1992: Magistratul italian anti-mafie, Giovanni Falcone, a fost ucis de clanul Corleonesi cu o bombă
Născut pe 18 mai 1939, în Palermo, Italia, Giovanni Falcone a fost un magistrat italian care și-a dedicat viața luptei împotriva crimei organizate.
Giovanni Falcone/FOTO: Wikipedia
ONU scrie că Falcone a dezvoltat o metodă inovatoare de investigație bazată pe principiul „urmărește banii”, aplicată în anchetele financiare care vizau bănci și instituții financiare din Italia și din străinătate.
Falcone a fost unul din principalii organizatori ai Procesului Maxi dintre anii 1986-1987, în urma căruia, din 474 de mafioți acuzați inițial, au fost condamnați 360 pentru crime grave, inclusiv 119 în absență.
Acest proces a reprezentat o lovitură majoră pentru Cosa Nostra, una dintre cele mai periculoase grupări criminale din istoria recentă. Ca reacție, liderul mafiot Salvatore Riina a ordonat asasinarea politicianului Salvatore Lima și a judecătorului Giovanni Falcone. Lima a fost ucis pe 12 martie 1992.
Asasinarea lui Falcone a fost organizată de mafiotul Giovanni Brusca, care a detonat de la distanță 400 de kilograme de explozibil amplasate sub autostrada A29, lângă localitatea Capaci, la 23 mai 1992. În atentat au murit Falcone, soția sa, Francesca Morvillo, și trei polițiști din escortă.
La doar 57 de zile după atentat, colegul său Paolo Borsellino a fost și el ucis într-un atac cu bombă. După cele două asasinate, autoritățile italiene au lansat o amplă ofensivă împotriva Mafiei.
Salvatore Riina a fost arestat în 1993 și condamnat pe viață, iar Giovanni Brusca a recunoscut că a detonat explozibilul. Zeci de mafioți au primit condamnări pe viață pentru implicarea în uciderea lui Falcone.
Anul trecut, în iunie, Brusca a fost eliberat, după 25 de ani de închisoare și patru ani de eliberare condiționată.
Pedeapsa i-a fost redusă deoarece a cooperat cu sistemul judiciar, graţie unei legi promovate chiar de Falcone. Prin urmare, „după ce a executat şi cei patru ani de eliberare condiţionată, este acum un om liber”.
Actualitate
Alexandru Rogobete critică blocajul politic: „Avem nevoie de un Guvern funcțional. Orgoliile mari au mize mici”
Deputatul PSD Alexandru Rogobete a făcut vineri, 22 mai, un apel către clasa politică, solicitând renunțarea la orgolii și găsirea unei soluții pentru formarea unui guvern stabil.
Fostul ministru al Sănătății avertizează, într-o postare pe Facebook, că blocajul politic pune în pericol proiecte majore pentru România.
„Cred mult în oameni. În capacitatea noastră de a găsi resurse și de a repara ce pare ireconciliabil, stricat sau iremediabil. De aceea, aici şi acum am decis să transmit un mesaj prin care cer ceea ce pare imposibil de dat: o nouă investiție de încredere în România noastră, a tuturor, pro-occidentală, onestă şi demnă şi performantă”, a scris Rogobete.
Social-democratul subliniază că România are nevoie urgentă de un executiv funcțional:
„Avem nevoie de o țară cu un Guvern funcțional, cu putere de decizie şi curaj”.
Deputatul critică lipsa de responsabilitate a unor actori politici, în contextul în care proiecte de miliarde de euro depind de stabilitatea guvernamentală.
„Refuz să cred că, în momentul critic în care proiecte de miliarde pentru români atârnă de un fir de ață, nu avem maturitatea și responsabilitatea de a renunța la mituri și salvatori mesianici în favoarea unei construcții stabile și funcționale. Am intuiția care îmi spune că, indiferent de emoția de moment, la final, pierdem toți. Deja am început să pierdem. Un singur exemplu: proiecte și parteneriate strategice puse la grea încercare de orgoliile care alimentează lupta politică. Greșit! Dacă mandatele mele publice la ministerul Sănătății m-au învățat ceva este că numai atunci când livrezi ce ai promis poți să generezi încredere. Restul e publicitate sau marketing, cum vreți să-i spuneți. Atunci când ești într-o funcție de responsabilitate publică, orgoliul și confortul tău ajung pe ultimul loc, nu pe primul”, se mai arată în postare.
„Orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”
Rogobete face un apel direct către toți politicienii care susțin direcția pro-occidentală a României.
„Am încredere în oameni şi îmi permit să fac un apel public către fiecare politician, om politic, decident, în parte care crede în construcţia României pro-occidentale. Înţeleg că este greu, înţeleg că tranşeele par atât de adânc săpate încât nu poţi ieşi din ele, dar orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”, a transmis social-democratul.
Fostul ministru avertizează cu pribire la alegerea între responsabilitate și calcule politice.
„Dacă politicienii vor găsi împreună drumul corect şi responsabil acum, românii ne vor aprecia. Dacă alegem calcule meschine, orgolii nesfârşite sau iluzii îndepărtate vom plăti, cu toţii”.
Amintim că România este într-o criză politică după ce PSD a votat alături de AUR moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Partidele parlamentare nu au reușit până acum să contureze o nouă majoritate. PSD insistă pentru refacerea fostei coaliții, însă fără Ilie Bolojan ca premier, în timp ce PNL, USR și UDMR cer social-democraților să vină cu o propunere de prim-ministru.
-
Actualitateacum 2 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Actualitateacum 3 zile
SUA vor să reducă forțele militare puse la dispoziția NATO în caz de criză. Când ar urma să fie făcut anunțul oficial
-
Actualitateacum 3 zile
Antrenorul de box din București care a agresat sexual și fizic o cursantă minoră timp de peste doi ani a fost arestat preventiv
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump pentru Gaza, în impas: fonduri neplătite și progrese inexistente pe teren
-
Breakingacum 2 zileTrump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”
-
Actualitateacum o zi
Iranul își reconstruiește baza industrial-militară mai repede decât se anticipa. Producția de drone a fost deja reluată, arată rapoartele SUA
-
Actualitateacum 2 zile
SUA vor tehnologia dronelor ucrainene. Washingtonul cere acces la sistemele AI și navigația fără GPS, dar Zelenski trasează o „linie roșie”
-
Actualitateacum 2 zile
Miniștrii de Externe ai NATO se reunesc în Suedia după anunțurile SUA legate de reducerea implicării în securitatea Europei





