De mai bine de patru ani, Cristina este țintuită într-un pat și tot ce poate face este să clipească, să râdă și să plângă. Avea 12 ani și 10 luni când a intrat în sala de operație a Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș pentru înlocuirea unei valve la inimă. Fata s-a născut cu o malformație congenitală și a fost operată de două ori. În timpul celei de-a doua operații, creierul Cristinei nu a fost oxigenat timp de 12 minute și fata a rămas paralizată. „Am mers cu fetița mea să o operez la inimă și acum are creierașul negru”, sunt cuvintele unui tată care încearcă să facă dreptate pentru copilul lui.
Medicii spuneau că fata va muri și nu-i dădeau nicio speranță, dar Cristina a învins lupta cu moartea.
După operația din martie 2017, Cristina a ajuns la Spitalul ”Marie Curie” și timp de 30 de zile a stat la ATI, cu temperatură peste 41 de grade, învelită cu saci de gheață pentru a-i scădea febra.
„De ce nu mi-a spus nimeni înainte de operație că i se poate sparge aorta?”, se întreabă Marian Lefter, tatăl fetei.
Aproape patru ani a respirat prin intermediul unei canule. A scăpat de tub datorită injecțiilor cu celule stem.
Un RMN recent arată că fata are un alt diagnostic: encefalopatie hipoxică, o afecțiune care se declanșează atunci cantitatea de oxigen care ajunge la creier este redusă sau întreruptă, provocând leziuni cerebrale.
În prezent, dosarul pentru vătămare corporală din culpă este pe masa procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, care efectuează cercetări in rem.
Am fost acasă la Cristina, locul unde fata respiră, clipește și mănâncă printr-un tub digestiv. Cristina are nevoie în continuare de ajutor, iar kinetoterapia și reflexoterapia sunt singurile ei șanse să nu se agraveze deformările mâinilor și picioarelor din cauza paraliziei.
Fata care ”vorbește” prin ochi
Au trecut patru ani și patru luni de când Cristina este captivă într-o lume a tăcerii. Universul fetei este acum în camera din apartamentul familiei, din cartierul Militari. Mănâncă din trei în trei ore, cu ajutorul unui furtun și nu poate vorbi.
Corpul ei este fixat ca într-un costum greoi de scafandru, în patul cu saltea antiescare, care permite o mai bună circulație a sângelui și o bună oxigenare a țesuturilor.
În fiecare zi, mama îi aspiră saliva cu un aspirator medical, pentru că Cristina nu-și mai poate înghiți saliva. Doar respiră”.
Avea o găurică la inimă și a trebuit să fie operată pe 3 aprilie 2017. Am fost programat la domnul Horațiu Suciu, la Institutul din Târgu Mureș. Prima dată a fost operată la cinci ani și mi-au zis că va mai fi operată din nou la 18 ani. Însă nu a fost așa, au operat-o mai devreme. Medicii au spus că va fi un copil normal, doar că nu trebuie să facă efort. Mergeam cu ea anual la control. Pe 3 aprilie, a intrat în operație. După nouă ore, domnul profesor Suciu a ieșit din blocul operator cu lacrimi în ochi. Mi-a spus că-i pare rău și că anestezista îmi va spune ce s-a întâmplat. Atunci a venit și mi-a zis că aorta ei s-a spart și că 12 minute a rămas fără oxigen”, își amintește Marian, tatăl Cristinei.
Foto: Cristina, în patul din apartamentul din Militari
Din ziua aceea, Cristina nu a mai mers și nu s-a mai mișcat singură niciodată. Imediat după operație, fata a ajuns la Terapie Intensivă, în comă indusă.
«De ce nu se mai trezește fetița mea», îl înteba Marian pe medicul Suciu.
„Eu am venit cu fetița mea să o operez la inimă. Fetița mea era un copil de 10, la școală. A doua zi după operație, l-am sunat și pe Raed Arafat. Mi-a spus că îi pare rău, dar numai domnul profesor știe ce s-a întâmplat acolo”, spune tatăl Cristinei.
Patru ani de tăcere peste râsul de copil
Pe deasupra șosetelor cu steluțe, Cristina are picioarele acoperite în ortezele care împiedică îndoirea membrelor. Laba piciorului stâng este aproape atrofiată, iar oasele îi ies prin pielea albă și fragedă de adolescentă.
Marian îi dă jos orteza, apoi șoseta și îi cuprinde piciorul între degete: „Uitați cum au ajuns piciorușele fetiței mele. De ce nu mă ajută cu un kinetoterapeut acasă?”, spune mâhnit Marian.
Durerea din glasul lui te străbate. Simți din vorbele lui că vrea să-i ia toată suferința fetei, brusc, să o cuprindă în palme și să o transfere în corpul lui.
Catastrofa a venit în familia Lefter fără să bată la ușă și le-a luat aprope totul. Râsul de copil al fetei a dispărut acum patru ani. Acum, Cristina își poate mișca doar capul, lent, în stânga și în dreapta.
Deasupra patului, părinții au bătut în cuie câteva icoane pentru ca fata să-și găsească alinarea. Marian și Mihaela și-au promis unul altuia că nu vor renunța și se agață de speranţă cu toată puterea iubirii lor de părinți.
Ochii îi joacă neîntrerupt și își privește părinții cu dragostea ei de copil. Uneori se uită în gol și plânge ca un bebeluș, alteori, râde în hohote, cu o fericire pe care n-o mai poate cuprinde în cuvinte. Mama Cristinei crede că ea aude, simte și înțelege totul. Este speranța în lupta lor.
„Cât să mai lupt, de patru ani și patru luni? Și eu, și soția trebuie să o întoarcem din trei în trei ore, pentru a nu face aprindere la plămâni și escare”, ne spune Marian, în timp ce strânge la piept o poză cu Cristina dinainte de operație.
Pe frigider, în dormitor, în sufragerie sunt lipite fotografii cu Cristina. Zâmbetul ei de copil este păstrat ca amintire în toate camerele micuțului apartament din cartierul Militari și strălucește în fotografiile puse pe pereții vopsiți în alb: Cristina la grădiniță, în clasa întâi, în bancă, cu colegii, dar și cu ea înainte de operație.
”Creierașul ei e negru”
Săptămâna trecută, Cristina a făcut un examen RMN la nivelul capului. Niciun medic nu voia să i-l facă pentru că sternul i-a fost prins cu sârme după operație și riscurile sunt mari. Diagnosticul de la RMN a fost unul dur, dar a confirmat realitatea trăită zilnic de patru ani: are atrofie cerebrală. O scădere progresivă a numărului de celule nervoase si a conexiunilor interneuronale care, în timp, duc la micșorarea creierului și diminuarea funcțiilor cognitive.
Am fost la un domn doctor și mi-a spus că are creierul atrofiat. Creierașul ei e negru. Eu m-am dus să o operez la inimă și acum are atrofie cerebrală. Cu ce a greșit acest îngeraș? Am făcut două-trei petiții către președintele României. Nimeni nu voia să-i facă acel RMN. Toți voiau o hârtie care să ateste că i se poate face RMN. Atunci am cerut hârtia respectivă unde au operat-o, însă mi-au zis că rămâne decizia RMN-istului”, poveșteste Marian Lefter, tatăl Cristinei.
Foto: Cristina alături de Marian și Mihaela, părinții ei
”Cristina e ca un bibelou”
Banii sunt puțini și Marian este singurul care muncește. Mihaela a trebuit să renunțe la slujbă, pentru a fi lângă Cristina tot timpul. Fata trebuie să fie mutată permanent de pe o parte pe alta, pentru a nu face aprindere la plămâni.
Bărbatul lucrează în depoul tramvaielor, pe timp de noapte, pentru ca ziua să fie alături de soția lui și să o ajute. Are chipul obosit și încercănat, dar cel mai tare îl doare că nu-i poate auzi Cristinei vocea.
Suntem tari pentru că o iubim prea mult. Să ai un copil și să nu-i auzi deloc vocea, să nu o vezi cum mănâncă. E un bibelou. Vorbești cu ea si doar râde, plânge, spune Marian Lefter.
Înainte de operație, Marian era vatman și avea un salariu mai mare. Într-o seară, când era la serviciu, a leșinat în cabină din cauza suferinței și de atunci nu a mai putut să conducă tramvaiul. Acum câștigă doar 3.000 lei pe lună, iar Cristina are nevoie de cel puțin 5.000 de lei, pentru pampers, medicamente, kinetoterapie, reflexoterapie.
Mihaela zâmbește cu credința mamei care nu renunță la puiul ei. „Nu mă las până nu o văd pe picioare. Asta m-a ținut în picioare. Faptul că înțelege”, mărturisește femeia.
”Noi nu plângem, da?”, își încurajează Mihaela fiica. ”Ne facem bine, da? Mami te iubește mult. Nu te-ai supărat că a stat mami mai mult la piață”, îi șoptește femeia.
Marian pocnește din degete către Cristina: «Sus, sus, tati! Hai sus!». Niciunul nu renunță. Cu mâinile bărbătești, o apucă de brațe și îi lipește capul de piept masiv, pentru a-i echilibra corpul.
Foto: Cristina alături de Marian, tatăl ei
În afară de patul cu saltea specială, Cristina mai stă pe fotoliul din sufragerie. Pentru a o muta într-un alt loc din casă, Mihaela o prinde de picioare și Marian de brațe. E singurul mod în care fata poate fi mișcată.
De două ori pe an, Cristina trebuia să meargă la terapie cu oxigen hiperbaric, într-un centru medical din Caraș-Severin, la peste 500 de kilometri de București. Tot drumul doar pentru a intra într-o cameră în care respiră oxigen pur, cu presiune atmosferică de până la trei ori mai ridicată decât presiunea normală.
Dosarele din sertar
Tot ce s-a întâmplat în sala de operații în urmă cu patru ani este încă în investigație. Marian scoate dintr-un sertar două dosare groase, învelite în folie transparentă. Sunt paginile din ancheta pentru ”vătămare corporală din culpă” care a început în 2017, la Parchetul Judecătoriei Târgu Mureș.
După patru ani, dosarul a fost clasat, în februarie 2021. O lună mai târziu, decizia procurorului de caz a fost infirmată de prim-procurorul Parchetului, iar instanța a confirmat recent redeschiderea dosarului și continuarea urmăririi penale, așa cum a relatat Gândul în luna iunie.
În prezent, dosarul penal este la Serviciul de Investigații Criminale din IPJ Mureș, ancheta fiind făcută sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș.
Am întrebat la Parchet care este stadiul dosarului. Fiind o anchetă penală în desfășurare, procurorii au refuzat să ne precizeze dacă medicul Horațiu Suciu sau altcineva din dosar a fost audiat. Am aflat doar că cercetarea este încă în faza in rem, pentru fapta de vătămare corporală din culpă, încă fără nicio persoană pusă sub acuzare.
Cei care vor să o ajute pe Cristina să ducă o viață mai bună, o pot face donând în următoarele conturi deschise pe numele tatălui, Marian Lefter:
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Informația este publicată de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni.
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie. Ea ar presupune vânzarea gazului rusesc printr-un intermediar american, pentru a ocoli sancțiunile europene. Planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au spus persoane care au participat la discuții.
Potrivit legislației în vigoare a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale rusești trebuie eliminate treptat până la sfârșitul lui 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu sunt interesați să redevină dependenți de energia livrată de o țară pe care o consideră principala amenințare strategică.
Planul fusese amânat
Luna trecută, planul a fost pus pe pauză după ce Ucraina a încetat unilateral loviturile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a oprit atacurile asupra rafinăriilor din Rusia timp de aproape două săptămâni, în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, deoarece Moscova începuse să livreze motorină în SUA. Washingtonul și-a concentrat atenția asupra unui acord de pace mai amplu.
Pe 30 octombrie, însă, Kievul a reluat campania aeriană, cu trei atacuri asupra a trei mari rafinării rusești în ultimele trei zile. Astfel, un armistițiu energetic mai cuprinzător a redevenit o urgență, înaintea negocierilor tripartite dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate la jumătatea lui noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia a respins încercările Americii de a încheia un astfel de acord.
Argumentele Washingtonului
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un stimulent puternic să accepte. Folosirea rețelei de conducte sovietice, care duce spre Europa prin Ucraina din câmpurile gazeifere Urengoi din Siberia, i-ar aduce Kievului, de asemenea, venituri din taxe de tranzit de care are mare nevoie.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Potrivit unui înalt oficial american, oficialii Casei Albe au propus ca Rusia să depună banii obținuți din vânzarea gazului către Europa într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, pentru ca Kremlinul să nu îi poată folosi la finanțarea războiului. Ei au încercat să vândă ideea liderilor europeni ca pe o modalitate de a reduce prețurile la energie înaintea iernii, când rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii ani.
Presiunea reprezintă o întoarcere completă față de politica administrației Trump din primul mandat. Atunci, Trump o criticase în repetate rânduri pe cancelarul german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El avertizase că Nord Stream 2 va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei“ și, la sfârșitul lui 2019, a impus sancțiuni împotriva proiectului.
La puțin peste doi ani de atunci, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt finanțate din veniturile din exporturile de energie, a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.
Poziția Europei
Războiul i-a determinat pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc o vulnerabilitate strategică în fața unei puteri ostile în care nu mai au încredere. UE a adoptat legislație care restrânge drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a Europei este că UE nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace deplin cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și i-ar finanța armata.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu pentru un ziar maghiar, în octombrie, că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să fie permanentă.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a spus el.
Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă însă mai direct. Un înalt oficial din nordul Europei a spus că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii. Un înalt oficial dintr-o țară europeană mare a comparat-o cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.
Ungaria oprește livrările de gaz către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol prin Drujba: „Vom stoca gazul care rămâne la noi în țară”
Nord Stream, parte dintr-o înțelegere mai largă
SUA analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă potențial importantă a unui acord mai mare, nu doar pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și pentru rezolvarea unor dispute vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Greșeala lui Merkel, potrivit unui înalt oficial american, a fost că a continuat construcția conductei fără să obțină în prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, cu care Moscova să se simtă confortabil.
Oficialul american a spus că negociatorii au discutat diverse propuneri economice. Europenii și-au exprimat interesul pentru o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.
Rusia și Germania au construit prima conductă Nord Stream, ocolind rețelele care trec prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1, ale cărei livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea lor ar dura mult, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite cumva.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin ea au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în curs.
Presiunea crizei din Golf
Astăzi, doar 11% din gazele naturale din Europa provin din Rusia, față de 45% înainte de război. Gazul natural lichefiat american reprezintă 30% din consumul european. Gazul rusesc ajunge fie cu tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Oficialii europeni recunosc că urmările războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea submina rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut. Potrivit UE, Europa a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul.
Europa continuă să cumpere gaz rusesc: 2,35 miliarde de euro au ajuns în UE în șapte luni
Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline în proporție de aproximativ 75%, iar continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani.
Principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei pentru alegerile naționale programate în 2028.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Potrivit diplomaților, Europei i-ar fi mai ușor să-și schimbe poziția dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului care ar preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Aceasta ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar SUA limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.
Țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile UE au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat rusesc, cu 9,5% mai mult decât în perioada anterioară.
Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este nouă. Încă din 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din SUA pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din
România au înregistrat brusc temperaturi foarte ridicate. Incidentul e anchetat
ca un posibil atac cibernetic.
Atacuri cibernetice au avut loc în mai multe ţări europene, pierderile fiinc semnificative. Foto: X
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un posibil atac cibernetic
a vizat, în noaptea de 2 noiembrie, echipamentele frigorifice din șase magazine
din România. În jurul orei 1.30, temperatura din frigidere a crescut brusc,
însă problema a fost observată de angajați abia dimineața, în jurul orei 8.00.
Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică
(DNSC), care a verificat modul în care au fost accesate sistemele de comandă
ale instalațiilor.
Potrivit directorului
DNSC, Dan Cîmpean, echipamentele care gestionau frigiderele erau conectate la
internet prin routere GSM cu IP fix și foloseau versiuni vechi de software,
ceea ce le putea permite atacatorilor să ajungă direct la sistemele de comandă.
Specialiștii au
recomandat izolarea echipamentelor și actualizarea programelor vulnerabile.
Celelalte sisteme informatice ale retailerului nu au fost afectate.
„Pe 2 noiembrie, în
jurul orei 1.30, echipamentele frigorifice din 6 magazine au urcat la
temperaturi foarte mari. Problema a fost observată abia la 8.00. S-a raportat
incidentul către DNSC ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce
gestionau frigidere. Controllerele erau legate prin routere GSM cu IP fix,
accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi.
DNSC a furnizat recomandările tehnice pentru izolarea incidentului și pentru
actualizarea versiunilor de software vulnerabile. Incidentul nu s-a propagat și
la alte infrastructuri IT. Atacul este similar cu cel observat azi în mai multe
state”, a explicat Dan Cîmpean pentru Libertatea.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Atacuri similare în supermarketuri din
mai multe țări europene
Incidentul din
România a fost semnalat în aceeași zi cu alte cazuri înregistrate în Europa. În
mai multe țări, sistemele frigorifice ale supermarketurilor au fost accesate de
la distanță, iar temperaturile din vitrine și congelatoare au crescut până la
niveluri care au compromis păstrarea alimentelor.
În Belgia, problemele
au afectat zeci de magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché. Sistemele
frigorifice au fost trecute în modul de dezghețare, ceea ce a dus la încălzirea
vitrinelor. Magazinele au retras de la vânzare produsele proaspete care nu mai
puteau fi păstrate în condiții corespunzătoare, potrivit publicației belgiene
7sur7.
Și în Suedia au fost
raportate incidente la lanțurile ICA și Coop. În unele unități, temperaturile
din vitrine au crescut de la valori negative la peste 38 de grade Celsius, iar
în anumite cazuri au ajuns la 50 de grade. Un magazin din localitatea Sjöbo a
fost închis, iar marfa alterată a fost aruncată, a relatat Sweden Herald.
Şi supermarketurile
din Franța s-au confruntat anterior cu atacuri de același tip, care au provocat
pierderi importante de produse alimentare. Probleme au fost semnalate și în
restaurante Ikea și în unele lanțuri de măcelării, unde alarmele instalațiilor
frigorifice au pornit în timpul nopții sau în primele ore ale dimineții.
Sistemele frigorifice
au fost reprogramate de la distanţă
Potrivit
explicațiilor oferite de compania Sabcobel, specializată în instalații
frigorifice, atacatorii au intervenit asupra vaporizatoarelor, componente care
participă la procesul de răcire. Acestea ar fi fost comandate să funcționeze
continuu în modul de dezghețare. În loc să mențină temperaturi scăzute,
instalațiile au început astfel să încălzească vitrinele și spațiile de
depozitare.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În unele cazuri,
simpla actualizare a programelor nu este suficientă pentru repararea
echipamentelor. Potrivit specialiștilor Sabcobel, poate fi necesară și
înlocuirea fizică a unităților de comandă.
Reacţia UE în faţa
atacurilor
Comisarul european
pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a transmis un avertisment
în urma atacurilor cibernetice care au afectat supermarketuri din cel puțin
șapte țări europene, provocând creșterea temperaturilor în frigidere și
congelatoare. Acesta a catalogat repetarea acestor incidente drept „profund
îngrijorătoare” și a denunțat o „încercare deliberată de a perturba lanțul de
aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în acesta”,
potrivit trtworld.com.
„E o tentativă deliberată de perturbare a lanţului nostru
de aprovizionare alimentară şi despre subminarea încrederii consumatorilor, un
avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios”, a declarat Christophe Hansen.
„Securitatea noastră alimentară nu este ameninţată pentru
moment, însă risipa alimentară şi repercusiunile sale asupra întreprinderilor
sunt reale”, mai spus el.
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne din partid, în contextul în care mai multe voci din platforma conservatoare cer alegerea rapidă a unei noi conduceri și desemnarea unui contracandidat pentru Ilie Bolojan.
Mircea Abrudean, președintele Senatului Foto: FB Mircea Abrudean
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Întrebat despre solicitările liberalilor nemulțumiți, Abrudean a amintit că aceștia au avut ocazia să intre în competiție și la precedentul Congres, însă nu au propus un candidat alternativ, potrivit TVR Info.
„Au avut ocazia la precedentul Congres, la care n-au venit cu un contracandidat. Sigur, acel Congres a fost suspendat de către instanţe. Nu cred că este o problemă să mai fie organizat un nou Congres, cred că este poate chiar benefic, pentru a lămuri definitiv, să-i spunem, apele în Partidul Naţional Liberal. Poate că de data asta instanţa nu va suspenda o decizie a unui Congres, cine ştie, vom vedea”, a declarat președintele Senatului.
Mircea Abrudean a subliniat că decizia convocării unui Congres aparține structurilor statutare ale partidului și a apreciat existența opiniilor critice în interiorul formațiunii.
„Nu văd nicio problemă cu privire la acest lucru. E, repet, foarte bine că există contestatari în interiorul partidului, au existat întotdeauna. E bine ca ei să se manifeste în interiorul partidului, în cadrul forurilor statutare, respectiv Congresul, care este cel mai înalt for posibil”, a afirmat liberalul.
Referindu-se la o posibilă candidatură a președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, pentru șefia partidului, Abrudean a spus că forța unui candidat se măsoară exclusiv prin votul delegaților la Congres.
„Contestatari şi contracandidaţi pot să fie mulţi, puterea acestora se vede la votul din Congres. În rest, până atunci, sigur că fiecare se poate manifesta cum consideră mai bine, mai vocal, mai puţin vocal”, a declarat liberalul.
În opinia sa, legitimitatea unei conduceri politice este dată de rezultatul votului din forul suprem al partidului.
„Rezultatul Congresului este cel care defineşte puterea unui lider”, a subliniat Mircea Abrudean.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
Actualitateacum 3 zile
Actualitateacum 2 zile
acum 3 zile
Breakingacum 3 zile
Actualitateacum 3 zile
Breakingacum o zi
Breakingacum 3 zile
Uncategorizedacum 3 zile