Actualitate
Alegeri în Germania, exit-poll: social-democrații îi devansează la limită pe conservatori, dar ambele partide vor să conducă viitorul guvern
Rezultatele alegerilor parlamentare federale din Germania sunt strânse, așa cum era de așteptat, dar partidul de centru-stânga a găsit suficiente argumente pentru a revendica victoria. În primul rând, social-democrații (SPD) îi conduc pe rivalii conservatori din CDU/CSU cu aproximativ un punct procentual, potrivit ultimului exit-poll actualizat realizat de Infratest pentru postul TV ARD, care se bazează atât pe estimări, cât și pe numărătoarea parțială a voturilor.
Scorul era, duminică seară târziu strâns, dar relativ clar: 25,7% pentru SPD și 24,5% pentru CDU/CSU. Verzii, un aliat preferat al SPD, sunt pe locul trei, cu 13,8%, în vreme ce Democrații Liberi (FDP), preferații conservatorilor pentru o coaliție, au venit pe patru cu 11,7%. În al doilea rând, social-democrații au reușit să își îmbunătățească cu 4,5% scorul de acum patru ani. În acest timp, conservatorii au obținut cel mai prost rezultat din istoria modernă și au scăzut cu 8% sau mai mult față de scrutinul din 2017. Dacă rezultatele exit-poll-urilor se confirmă, Olaf Scholz are o șansă mare să devină cancelar FOTO: EPA Nu în ultimul rând, analiza electorală a arătat că nu mai puțin de 1.390.000 de votanți CDU/CSU au ales SPD în aceste alegeri, o lovitură spectaculoasă dată de social-democrați, sau poate în mod special de candidatul lor pentru postul de cancelar, Olaf Scholz, un centrist care s-a dovedit a fi un succesor mai credibil al Angelei Merkel, în comparație cu rivalul conservator Armin Laschet. Unele argumente pot conta mai puțin, din punct de vedere pragmatic, dar sunt importante pentru că demonstrează ascensiunea stângii la acest scrutin, în contrast cu semi-eșecul asumat al conservatorilor. SPD a și revendicat de altfel în mod răspicat postul de cancelar și formarea guvernului, cea mai posibilă alianță în acest caz fiind una cu Verzii și cu Democrații Liberi (FDP) – liberalii germani. Într-o dezbatere televizată după scrutin, Scholz a apreciat că rezultatele arată „un mandat clar” pentru un guvern condus de SPD. Dar negocierile se anunță complicate, mai ales că duminică seară, oficialii CDU/CSU au anunțat că în vreme ce rezultatele reprezintă „o pierdere amară” în raport cu 2017, conservatorii mai au încă o șansă la formarea coaliției, împreună cu aceiași Verzi și FDP. „Nu a fost întotdeauna cazul ca partidul care a venit pe primul loc să dea cancelarul”, a spus Armin Laschet. Atât Verzii cât și FDP, partidele arbitru, și-au lăsat opțiunile deschise în privința formei viitorului guvern, deși primii ar prefera un guvern SPD, iar ceilalți un executiv condus de CDU/CSU. Liderul FDP a sugerat de fapt că primele discuții ar trebui purtate între FDP și Verzi, care să aleagă apoi cu cine să discute, social-democrații sau conservatorii. Teoretic, o coaliție din care să facă parte atât SPD cât și CDU/CSU este posibilă, dar ambele partide au sugerat că nu își mai doresc așa ceva. Armin Laschet vrea să preia fotoliul de cancelar de la Angela Merkel.
Șansele sale nu sunt foarte mari acum. Un lucru cert este că indiferent de cine va conduce guvernul, politica Germaniei, internă și externă, nu se va schimba radical, așa cum au explicat pentru Libertatea comentatorii români. Dacă aceasta va fi totuși mai orientată spre susținerea afacerilor sau spre protejarea mediului, asta rămâne de văzut în funcție de forma coaliției ce va rezulta din negocieri. În 2017, negocierile s-au prelungit foarte mult, iar noul guvern a fost instalat abia la șase luni după alegeri. Și acum, tratativele se anunță îndelungate. Până atunci, Angela Merkel va rămâne în postura de cancelar interimar.
O analiză Infratest pentru ARD a arătat că Uniunea CDU/CSU a pierdut voturi către aproape toate partidele prezente în parlament. Astfel, CDU/CSU a pierdut nu mai puțin de 1.390.000 de voturi către rivalii de centru-stânga din SPD, 830.000 de voturi către Verzi și 47.000 de voturi către FDP – liberalii germani. ORA 21.15: Social-democrații își măresc avansul Ultimele proiecții ale exit-poll-ului Infratest pentru ARD arată că SPD conduce cu 25,5%, urmat de CDU/CSU cu 24,5% și de Verzi cu 13,8%. FDP, liberalii germani, ar fi adunat 11,7%, în vreme ce AfD, extrema dreaptă – 10,9%. Die Linke, stânga radicală, este creditat cu 5%. Dacă scorul va fi confirmat de rezultatele oficiale, atunci argumentul SPD pentru conducerea guvernului are o forță mai mare.
ORA 21.00: Stânga câștigă alegerile regionale din Berlin și Mecklenburg – Pomerania Inferioară Două alegeri regionale au avut loc în paralel cu cele pentru parlamentul federal. În Berlin, Verzii și social-democrații sunt umăr la umăr în exit-poll-uri și vor forma coaliția din parlamentul de la Berlin, cel mai probabil alături de stânga radicală (Die LInke). În prezent, coaliția de guvernare din capitlă este formată de aceleași partide. În Mecklenburg – Pomerania Inferioară, SPD a câștigat în mod clar cu 39% din voturi, în creștere cu 30,6% față de alegerile din 2016. ORA 20.45: AfD (extrema-dreaptă), al doilea partid în estul Germaniei Comentatorii germani spun că Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreapta care militează împotriva migrației și care în timpul pandemiei s-a pronunțat împotriva restricțiilor COVID, pare să-și fi atins pragul maxim de creștere, după ce a obținut în jur de 10-11% în exit-poll-uri, 1-2% mai puțin față de 2017. Totuși, AfD i-a depășit pe conservatori și a devenit al doilea partid în preferințele alegătorilor din estul Germaniei, după social-democrați. Scorul pentru parlament în estul Germaniei. AfD, cu 21%, după SPD (23%), dar înaintea CDU/CSU (17%) ORA 20.30: Partidele-arbitru își mențin toate opțiunile pe masă Verzii și Democrații Liberi (FDP) ar putea decide cum va arăta viitoarea coaliție de guvernare. Și nu se grăbesc să spună cu cine vor să intre la guvernare. Co-liderul Verzilor, Robert Habeck, a declarat pentru ZDF că ar prefera o coaliție care „se potrivește” cu nevoile pentru vremurile actuale. El a spus că Verzii vor să guverneze și că se simt mai aproape de SPD, dar sunt gata să negocieze o coaliție și cu CDU/CSU. Secretarul general al FDP, Volker Wissing, a declarat la rândul său că orice variantă de coaliție este posibilă. „Vrem să guvernăm”, a spus și Wolfgang Kubicki, vicepreședintele partidului, pentru ARD. FDP are o preferință clară pentru o „coaliție Jamaica” cu CDU/CSU și cu Verzii, a spus Kubicki. El nu a exclus însă o „coaliție semafor” cu SPD și cu Verzii. Numele coalițiilor se referă la culorile fiecărui partid.
ORA 20.15: Ambii candidați majori la postul de cancelar cred că au o șansă să conducă guvernul Rezultatele strânse le-au oferit celor doi candidați la postul de cancelar oportunitatea de a anunța, amândoi, că sunt gata să conducă viitorul guvern. „Un vot pentru CDU/CSU este un vot împotriva unui guvern federal condus de stânga”, a declarat Armin Laschet, candidatul blocului conservator. „De aceea, vom face tot ce ne stă în putere pentru a forma guvernul federal sub conducerea CDU/CSU. pentru că Germania are acum nevoie de o coaliție pentru viitor, care va moderniza țara”, a spus Laschet. La rândul lui, candidatul social-democrat Olad Scholz a anunțat că este mulțumit de rezultat. „Este un mare succes”, a mai spus social-democratul, adăugând că rezultatul a arătat clar că oamenii vor o schimbare în guvern și că „vor ca viitorul cancelar să fie Olaf Scholz”.
ORA 20.00: Social-democrații au un mic avans în ambele exit-poll-uri Exit-poll-ul actualizat al ARD le oferă social-democraților un mic avantaj în cursa cu conservatorii. SPD – 24.9% CDU/CSU – 24.7% Verzii: 14.8% AfD: 11.3% FDP: 11.2% Die Linke: 5.0% Și exit-poll-ul ZDF spune că social-democrații sunt în față: SPD – 25,8% CDU/CSU – 24,2% Verzii – 14,7% FDP – 11,8% AfD – 10,1% Die Linke – 5% ORA 19.35: SPD revendică victoria și îl vor pe Scholz cancelar Secretarul general al SPD, Lars Klingbeil, a declarat că partidul său are un mandat clar pentru a forma coaliția. „SPD are un mandat clar pentru a guverna. Vrem ca Olaf Scholz să fie cancelar”, a spus Klingbeil după exit-poll. Klingbeil a vorbit despre un „succes nebun” pentru SPD, potrivit Deutsche Welle. Prin comparație, conservatorii au avut un discurs ceva mai reținut. Secretarul-general al CSU, aliatul bavarez al CDU, Markus Blume, a declarat că Uniunea a avut un succes în sensul că a împiedica un viraj spre stânga în alegeri. „Mulți considerau că CDU/CSU a pierdut, în ultimele săptămâni, iar noi am spus mereu că scorul va fi unul strâns. Iar acum, dintr-o dată, avem un foto finish”, a spus Blume. „Lucrul decisiv este că acum nu există – potrivit exit-poll-urilor – o majoritate pentru o alianță de stânga”, a spus el. Secretarul general al CDU Paul Ziemiak și-a arătat dezamăgirea. „Pierderile sunt amare, în comparație cu ultimele alegeri din 2017”, când CDU/CSU a avut mai bine de 30% din voturi, a spus el. El a declarat că partidul său speră totuși că va putea conduce o coaliție cu Verzii și liberalii din FDP. ORA 19.20: Alt exit-poll arată un mic avans pentru social-democrați Exit-poll-ul comandat de ZDF este un pic diferit față de cel al ARD și îi creditează pe social-democrați cu o victorie la limită. Cum arată rezultatele acestui exit-poll: SPD (centru-stânga) – 26% CDU/CSU (centru-dreapta) – 24% Verzi (ecologiști) – 14,5% FDP (liberali) – 12% AfD (extrema dreaptă) – 10% Die Linke (stânga radicală) – 5% ORA 19.15: Conservatorii, în scădere Exit-poll-urile arată egalitate, dar dinamica poate spune ceva despre evoluția partidelor sau măcar despre felul în care au performat în campania electorală. Relevant este că SPD a câștigat 4,5% în raport cu alegerile de acum patru ani, în vreme ce CDU/CSU au pierdut 7,9%. Și Verzii au câștigat – 6,1% față de 2017, în vreme ce AfD și FDP au obținut un scor relativ asemănător cu acum patru ani.
ORA 19.00: Egalitate, potrivit primului exit-poll Primul sondaj efectuat la ieșirea de la urne arată că cele mai mari partide sunt umăr la umăr în lupta pentru formarea guvernului de la Berlin. Cum arată rezultatele exit-poll-ului ARD: CDU/CSU (centru-dreapta) – 25% SPD (centru-stânga) – 25% Verzi (ecologiști) – 15% FDP (liberali) – 11% AfD (extrema dreaptă) – 11% Die Linke (stânga radicală) – 5% ORA 18.35: Primul exit-poll vine la ora 19.00, ora României Presa germană scrie că primele sondaje efectuate la ieșirea de la urne vor fi date publicității la ora locală 18.00 (19.00, ora României). Deocamdată, ce știm este că prezența urne ar putea să o depășească pe cea din 2017. Până la ora 14.00, votase 36,5% din populația eligibilă. În 2017, până la aceeași oră, votaseră 41,1% dintre alegători. Diferența vine de la voturile poștale. Mai bine de 40% din voturi vor fi anul acesta prin corespondență, comparat cu 28,6% în 2017. În 2017, prezența totală la urne a fost de 76,2%.
ORA 17.15: Ce a însemnat Merkel pentru România, ce așteptăm de la succesorul ei Angela Merkel a înțeles poziționarea României la frontierea UE și a NATO, iar mandatul ei a însemnat mult pentru România. În plus, important a fost și exemplul de stabilitate și adeziune la un sistem de valori liberal. Indiferent de cine va fi viitorul cancelar, politica Germaniei nu se va schimba radical. Pentru succesor, problema fundamentală nu va fi însă să păstreze soliditatea și coeziunea UE, ci să îi apere valorile. Iar dosarele nerezolvate încă de Merkel sunt multe și dificile, spun comentatorii politici consultați de Libertatea. Răspunsurile complete ale experților la cele mai importante întrebări despre alegerile din Germania.
ORA 17.00: Ce coaliții sunt posibile? Niciun partid nu mai poate guverna de unul singur de multă vreme în Germania. În ultimii opt ani, ultimele două mandate ale Angelei Merkel, creștin democrații (CDU/CSU) și social-democrații (SPD) au format un guvern de coaliție. Acum însă, două partide nu mai sunt suficiente, din simplul fapt că împreună, scorul lor nu mai depășește 50%. Dacă așa cum spun sondajele, SPD va fi câștigătorul, atunci social-democrații vor trebui să aleagă cu cine să se alieze. Analiștii cred că SPD ar putea forma o coaliție cu Verzii. Cine ar fi al treilea partid însă? Există varianta Democraților Liberi (FDP), liberalii germani, și cea mai puțin probabilă a stângii radicale – Die Linke. Există însă și posibilitatea unei coaliții între SPD-CDU/CSU și FDP. ORA 16.15: S-a schimbat ceva în sondaje pe ultima sută de metri? Olaf Scholz pare a fi în continuare în cea mai bună poziție pentru a prelua fotoliul de cancelar, dar rivalul său, creștin-democratul Armin Laschet s-a bucurat de o creștere a popularității în ultimele zile, inclusiv mulțumită unui apel făcut de Merkel, dar și a susținerii anunțate de tabloidul Bild. Totuși, numărul mare de voturi poștale deja trimise face ca eventualul câștig al candidaților de pe urma ultimelor zile de campanie să fie minim. ORA 15.15: Cozi la secțiile de votare în Berlin La Berlin, cozile din fața secțiilor de votare sunt mari, asta în condițiile în care a existat deja un număr record de voturi prin corespondență, scrie Deutsche Welle. Rămâne de văzut câți oameni se vor prezenta la urne. În 2017, prezența a fost de 76,2%, iar în 2013 – 71,5%.
ORA 14.40: Laschet și-a împăturit buletinul de vot incorect Pe rețelele sociale din Germania se vorbește despre cum și-a împăturit buletinul de vot candidatul CDU/CSU pentru fotoliul de cancelar. Cam incorect. El a făcut-o astfel încât toți privitorii puteau vedea ce anume a bifat pe listă, scrie Deutsche Welle. Teoretic, conform regulilor privind secretul votului postate pe site-ul Comisiei Electorale, alegătorii trebuie să împăturească buletinul în așa fel încât „votul să poată fi identificat”. ORA 13.15: Pentru ce votează românii din Germania? Pe lângă alegerile generale, în capitala Germaniei au loc azi și alegeri locale, dar și un referendum unde se supune la vot exproprierea companiilor imobiliare care deţin mai mult de 3.000 de locuințe, scrie Doina Proorocu, într-o corespondență pentru Libertatea. E și problema care pare să-i frământe cel mai tare pe zecile de mii de români din capitala Germaniei, într-un oraș în care mai mult de 80% din populație stă în chirie, iar prețurile pentru închirierea unei locuințe au crescut cu aproape 50% în ultimii cinci ani, potrivit Euronews. Marian are 34 de ani, lucrează în construcții și e de 9 ani în Germania. Cea mai mare problemă cu care se confruntă momentan e găsirea unei locuințe, pentru că face o navetă de 3 ore în fiecare zi. Și-ar dori un apartament de două camere, dar nu își permite să dea 1.200 de euro chirie cu un salariu de 1.800 de euro. „Dacă mai ești și cu familie, cu soție și copil, ăsta e faliment total. Mai bine stai în stradă decât să dai banii ăștia”, spune el revoltat. Vrea să voteze pentru expropriere, deși se teme că legea nu va trece, cum s-a întâmplat și cu plafonarea chiriilor (n.r.: Senatul Berlinului a impus un plafon pentru chirii, dar acesta a fost anulat în trecut de Curtea Constituțională). În cazul lui, plafonarea aducea o scădere a chiriei de la 470 la 400 de euro. A avut însă noroc că firma Vonovia nu i-a cerut banii înapoi. La alegerile parlamentare se gândește să voteze cu social-democrații, cu Olaf Scholz (63 de ani, actualul vicecancelar german și ministru de Finanțe), despre care are cea mai bună părere până acum. Și-ar dori însă o schimbare în politicile legate de ajutoarele sociale: „Nu îmi convine, ca plătitor de impozite și taxe, ca alții să primească bani degeaba, stând acasă.” „Pe mine mă interesează să mi se ofere niște avantaje ca emigrant aici – ceva ce în ultima vreme vedem din ce în ce mai rar”, spune răspicat acesta. Mai mult despre ce își doresc românii din diaspora de la alegerile din Germania.
ORA 12.15: Când vom afla primele rezultate, când vom afla forma noului guvern Aproximativ 60,4 milioane de alegători au timp până la ora 18:00 (19.00, ora României) să îşi aleagă deputaţii, iar aproximativ 40% dintre aceştia erau încă indecişi cu câteva zile înainte de vot, care este crucial pentru cea mai mare economie europeană. Este puţin probabil ca publicarea primelor estimări la ieşirea de la urne, la ora 16:00 GMT, să aducă mai multă claritate: mulţi alegători, printre care şi Angela Merkel, au ales votul prin corespondenţă, care nu este inclus în această primă fotografie a alegerilor, scrie AFP, citată de Agerpres. Negocieri lungi vor fi necesare în următoarele luni pentru a forma viitoarea echipă guvernamentală, chiar cu riscul de a paraliza Europa până în primul trimestru al anului 2022. Ce spun ultimele sondaje Peste 60 de milioane de cetăţeni sunt așteptați azi la urne în Germania pentru a alege parlamentul federal al țării, într-o luptă strânsă între principalele partide – cel social-democrat (SPD) și conservator (CDU/CSU). Sondajele de opinie arată că SPD este cotat cu prima șansă în acest scrutin, adunând, potrivit ultimelor analize, 25% din voturi. Pe locul doi se situează Uniunea – alianța creștin-democraților cu creștin-socialii bavarezi, creditată cu aproximativ 22% din voturi. Pe locul trei vor veni cel mai probabil Verzii, creditați acum cu 15% din voturi, odinioară aflați pe primul loc în sondaje. Atât Democrații Liberi (FDP), liberali, cât și Alternativa pentru Germania (AfD), extrema dreaptă, se situează undeva în jurul pragului de 10-11%. Ultimul partid care va intra în parlament este Die Linke, stânga radicală, creditată acum cu aproximativ 6%.
În total, 47 de partide sunt înregistrate la aceste alegeri, inclusiv grupări precum „Partidul pentru schimbare, vegetarieni şi vegani” sau „The urbans. O petrecere hip-hop”. Cele mai multe nu ating pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament. Prezența la vot Germania a avut o prezenţă la vot extrem de ridicată până în anii 80, peste 90% din electorat votând la nivel naţional şi peste 80% la alegerile de land. Dar rata a scăzut semnificativ odată cu primele alegeri în toată Germania, în 1990. La alegerile federale din 2009, doar 70,9% dintre alegători s-au prezentat la urne. Rata a crescut la 76,2 la sută în 2017, potrivit agenției DPA, citate de Agerpres. Din 2009, alegătorii pot vota prin corespondenţă de la domiciliu, fără a fi nevoiţi să justifice motivul. Proporţia votanţilor prin corespondenţă a crescut semnificativ de-a lungul deceniilor, de la mai puţin de 5% la 28,6% la alegerile pentru Bundestag din 2017. Prea mulți aleși În prezent, legea electorală prevede doar un total de 598 de locuri în parlament. Cu toate acestea, din cauza distribuţiei complicate a mandatelor după alegeri, acest număr este de obicei depăşit. Cu un total de 709 deputaţi, Bundestagul este în prezent cel mai mare din istoria Republicii Federale Germania. O comisie de reformă trebuie să găsească o soluţie la această problemă până la jumătatea anului 2023. Cu toate acestea, numărul de circumscripţii va rămâne neschimbat la 299 pentru alegerile din 2021. Doi oameni pentru funcția de cancelar Cursa pentru postul de cancelar al Germaniei se duce între doi oameni: social-democratul Olaf Scholz și conservatorul Armin Laschet. Cei doi candidați cu șanse mari la șefia cancelariei, social-democratul Scholz și conservatorul Laschet, au încercat amândoi să o emuleze pe Merkel, pentru a-și asigura succesul în campanie. Singurul lucru clar, pe care comentatorii l-au remarcat în mai multe rânduri, este că indiferent de numele noului cancelar, politica Germaniei nu va suferi o schimbare radicală. Sfârșitul erei Merkel După un deceniu și jumătate, epoca Angelei Merkel la șefia guvernului de la Berlin a ajuns la final. Și pentru că ea singură a ales să nu participe la scrutinul de duminică, asta înseamnă că va deveni primul cancelar care părăsește puterea din propria voință. Dacă negocierile pentru formarea unui nou guvern se întind dincolo de 17 decembrie, Merkel ar putea deveni și cel mai longeviv lider modern al țării. Merkel se retrage de la guvernare la 67 de ani, într-un moment în care nivelul său de popularitate este la cote mari în Germania și în alte colțuri ale lumii. Într-adevăr, un sondaj Pew Research în 16 țări din întreaga lume a arătat că 77% dintre cei chestionați au încredere în Merkel personal și 79% au o părere pozitivă despre Germania. Conta de încredere acordată lui Merkel o depășește pe cea acordată altor lideri globali precum Joe Biden, Emmanuel Macron, Vladimir Putin sau Xi Jinping, e de părere site-ul de specialitate Politico.
Sursa foto: https://google.com
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:
DONEAZĂ PENTRU JURNALISMUL INDEPENDENT
Actualitate
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale electrice alimentate cu cărbune. În 2026, la cinci ani de la închiderea fostei termocentrale, noul complex va produce energie.
Termocentrala Mintia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Începute în 2024, lucrările la noua termocentrală Mintia au ajuns în faza finală, iar complexul energetic, proiectat la o capacitate de 1,7 GW, ar putea intra în producție în vara anului 2026.
Aproape 1.000 de muncitori pe șantier
Până în prezent, cele mai importante instalații au fost montate, iar noile construcții ridicate pe terenul vechii termocentrale i-au schimbat înfățișarea.
Noii proprietari nu au renunțat la corpul principal al fostei termocentrale, ridicate în anii ’60, și la cele trei turnuri ale acesteia, înalte de 220 de metri.
Investiția în construcția complexului energetic, aflat la cinci kilometri de Deva, în vecinătatea comunei Vețel, a depășit 1,2 miliarde de euro până în prezent și a adus aproape 1.000 de noi locuri de muncă.
„Am demonstrat că am respectat tot ceea ce ne-am asumat și că ceea ce am promis am realizat, arătând că toate complexitățile și obstacolele pot fi depășite. Acest proiect este foarte important pentru stabilitatea sectorului energetic din România, este important pentru comunitatea locală și pentru oportunitățile de angajare. Avem deja în jur de 950 de muncitori, iar foarte curând vom ajunge la 1.000. Sperăm să intrăm în producție cu prima turbină pe gaz până în luna iunie, anul acesta, iar cu a doua, în jurul lunii august. Totul depinde de suportul autorităților, inclusiv Transgaz și Transelectrica. Ținta noastră este să avem ciclu combinat până în luna octombrie a acestui an”, a declarat Shadi Abulkhair, directorul Mass Global Energy.
Noile termocentrale acoperă deficitul de energie
Sâmbătă, 18 aprilie, în urma unei vizite pe șantierul termocentralei, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat că noua investiție va aduce costuri mai mici pentru energie în România.
„Este un proiect extrem de important, de interes național. Ne-a inspirat pentru a veni cu o nouă legislație în materie de proiecte de producție, transport și stocare a energiei electrice din țara noastră. Investitorii care au venit aici cu peste 1,2 miliarde de euro au reușit să aducă, încă din decembrie 2024, cea mai nouă tehnologie existentă pe piață, într-una dintre cele mai mari facilități de producție energetică bazate pe gaz din întreaga Uniune Europeană”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Potrivit ministrului Energiei, odată cu finalizarea investițiilor de la termocentralele Mintia și Iernut, România își va suplimenta producția de energie cu aproximativ 2.200 MW, bazată pe gaz. Tot până la finalul anului 2026, adaugă ministrul, este așteptată intrarea în producție a altor proiecte: 2.000 MW producție fotovoltaică, 1.500 MW stocare și peste 350 MW producție de energie eoliană.
„Noi astăzi avem, plus-minus, un deficit de balanță de 1.500 MW – adică importăm aproximativ această cantitate, dar odată cu intrarea acestor proiecte în producție, până la finalul anului, România va putea să spună că ajunge de la nivelul de importator de energie la nivelul de a produce suficientă energie încât să-și satisfacă nevoia internă, lucru care automat va duce la o scădere a prețului final, în condiții de piață, atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru consumatorii casnici”, a precizat ministrul.
„Noi, astăzi, importăm, la ore de vârf, aproximativ 20 la sută din cantitatea pe care o consumăm în țara noastră, dar o importăm la un preț foarte ridicat. Pentru 20 la sută din cantitatea de energie, plătim 40 la sută din totalul energiei pe care o consumăm în România. Ceea ce automat ridică prețul pentru consumatorul final. Ne afectează pe toate palierele conflictul din Orientul Mijlociu. Dincolo de piața carburanților, și cea a gazelor naturale este afectată, pentru că astăzi 20 la sută din producția de energie electrică a României este bazată pe gaze naturale”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Mass Global Energy Rom va investi 1 miliard de euro în capacități de stocare a energiei, inclusiv la Mintia
Fosta „stea de pe Mureș”
Fosta termocentrală Mintia a fost construită în anii ’60 pe teritoriul vechii așezări daco-romane Micia, de pe malul Mureșului. Proiectul inițial viza înființarea a patru grupuri energetice de câte 210 MW, care funcționau cu cărbune din Valea Jiului, adus pe calea ferată.
Imaginea 1/23:
Termocentrala Mintia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) JPG
Primul grup energetic al termocentralei Mintia a fost inaugurat în toamna anului 1969, iar doi ani mai târziu au fost realizate și celelalte trei grupuri energetice. În 1977 a devenit funcțională a cincea turbină de 210 MW, iar din 1980 centrala a fost dotată cu al șaselea grup energetic. Unul dintre grupuri a fost modernizat în 2009, ajungând la 235 MW.
„De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane de tone de cărbune”, arăta un raport al Termocentralei Mintia.
Declinul industriei miniere din Valea Jiului și problemele de mediu ale termocentralei, veche de peste cinci decenii, au grăbit declinul acesteia, iar producția de energie a fost oprită definitiv în primăvara anului 2021. În iulie 2021, au fost disponibilizați ultimii aproximativ 700 de salariați ai acesteia, iar centrala și-a încetat activitatea, intrând în conservare.
În decembrie 2022, statul român a vândut-o, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro, unui investitor privat din Mass Group Holding.
Noii proprietari au început, la scurt timp, un amplu proces de retehnologizare, pentru a transforma fosta termocentrală bazată pe o tehnologie rudimentară, care folosea cărbune, într-un complex energetic modern, cu o capacitate instalată de peste 1,7 GW, bazat pe gaze naturale și echipamente de ultimă generație furnizate de Siemens.
Noua termocentrală, construită în trei ani
În vara anului 2023, a început demolarea mai multor construcții industriale din curtea vechii termocentrale (gospodăria de cărbune, gospodăria de păcură, gospodăria de ulei, stația de tratare chimică a apei, stația de tratare a condensatului principal), pentru a face loc noului complex energetic, care aștepta atunci avizele pentru începerea construcției.
Termocentrala Mintia, noua „Stea de pe Mureș”, așteptată în 2026. Șantierul uriaș de 1,2 miliarde de euro
Lucrările la noua termocentrală au început în 2024, unitatea fiind proiectată pentru folosirea gazului natural și echipată cu două turbine cu gaz, o turbină cu abur și trei generatoare SGen5-3000W de la Siemens. Totodată, componentele centralei vor fi pregătite pentru trecerea către noile tehnologii de producere a energiei, bazate pe hidrogen. Finalizarea lucrărilor este așteptată în acest an, iar odată cu ea, Mintia va deveni cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.
Imaginea 1/20:
Termocentrala Mintia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (91) JPG
Potrivit unui comunicat recent al Guvernului României, Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ un miliard de euro.
„Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru-cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni”, informa Guvernul României, la 6 februarie.
Pentru a deveni operațională, noua termocentrală trebuie legată la rețeaua națională de gaze naturale și de energie electrică, iar investițiile pentru conectarea acesteia sunt în derulare.
Actualitate
Ciolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
Marcel Ciolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, pentru care ar plăti o chirie de aproximativ 15.000 de euro pe lună. „Vă asigur că nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”, a transmis fostul premier.
Marcel Ciolacu FOTO: Mediafax
Reacția lui Marcel Ciolacu vine după ce în presă au apărut informații că acesta s-ar fi mutat într-un penthouse de lux din zona Herăstrău, alături de partenera sa, Sorina Docuz, unde chiria lunară ar ajunge la aproximativ 15.000 de euro, potrivit G4Media.
Potrivit sursei citate, locuința nu i-ar aparține direct, ci ar fi deținută printr-o firmă din Buzău, controlată de o companie înregistrată în Statele Unite, al cărei acționariat nu este public. Imobilul ar face parte din complexul One Herăstrău Towers și ar fi fost achiziționat în septembrie 2025, împreună cu alte apartamente, într-o tranzacție estimată la mai multe milioane de lei.
Fostul premier susține că informațiile sunt false și respinge ideea că ar avea închiriat un astfel de imobil. Acesta afirmă că, atunci când se află în București, locuiește într-un apartament obișnuit, care nu are statut de penthouse și care nu ar fi închiriat de el.
„Articolul pe care l-ați publicat conține informații false și defăimătoare. Nu locuiesc în niciun penthouse în București sau în altă parte. După cum bine știți, sunt președinte al CJ Buzău și în mare parte a timpului locuiesc în Buzău. Când sunt în București, locuiesc într-un apartament care nu este penthouse și care nu este închiriat de mine. Fiul meu nu locuiește în același cartier cu mine”, a transmis Marcel Ciolacu, pentru publicația citată mai sus.
În același mesaj, Ciolacu a făcut referire și la
contextul politic în care a apărut investigația.
„Înțeleg de ce acest articol apare astăzi când PSD va vota plecarea domnului Bolojan din fruntea guvernului, cum este și normal după toate erorile sociale și economice pe care le-a făcut. Vă asigur că nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni și voi vota plecarea domnului Bolojan și le voi spune colegilor mei să facă același lucru”, a adăugat președintele CJ Buzău.
De asemenea, administratorul firmei Real Estate Key SRL Gheorghe Roșu a trimis și el un drept la replică în care susține că societatea deține un singur apartament în imobilul precizat: „Menționăm faptul că nu avem niciun contract de închiriere cu Marcel Ciolacu sau cu fiul acestuia”.
Actualitate
De ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
Te-ai trezit dimineața cu spatele înțepenit? Sau poate durerile au apărut treptat, zi după zi, și acum îți afectează fiecare mișcare? Nu ești singur. Durerile de spate sunt unele dintre cele mai comune afecțiuni ale secolului XXI. Și totuși, mulți le ignoră până când problema devine cu adevărat serioasă.
Fie că vorbim despre o tensiune musculară, o postură greșită la birou sau o afecțiune mai complexă, un lucru este cert: cu cât amâni, cu atât rezolvarea devine mai dificilă.
Când durerea de spate nu este „doar o durere”
O simplă inflamație musculară poate fi cauza, dar durerea de spate poate fi și un semnal de alarmă pentru afecțiuni mai serioase, precum artrita, osteoporoza sau herniile de disc. De aceea, recuperarea presupune un mix de terapii personalizate, în funcție de un consult efectuat de un medic de specialitate.
Ce tipuri de dureri de spate există?
Durerile de spate se pot manifesta în orice zonă a spatelui. Durerea cervicală apare în zona gâtului și a cefei, durerea toracală se simte între baza gâtului și partea superioară a zonei lombare, iar durerile lombare sunt localizate între coaste și pelvis. Nu în ultimul rând, durerile sacrale apar în partea de jos a spatelui, în zona coccisului.
În funcție de cât durează, vorbim despre durere acută – care apare brusc și durează până la 6 săptămâni – sau despre durere cronică, atunci când simptomele persistă peste 12 săptămâni. Iar o durere cronică înseamnă că ceva în organism cere atenție serioasă.
O metodă specială pentru coloana vertebrală: terapia Schroth
Dacă pe lângă dureri de spate te confrunți și cu o deviație a coloanei, există o metodă cu rezultate dovedite. Terapia Schroth este o metodă de kinetoterapie care vizează în principal scolioza, dar și boala Scheuermann.
Aceasta se bazează pe o combinare între stretching, tonifiere musculară și tehnici speciale de respirație. Corpul învață să se corecteze din interior, printr-o abordare tridimensională. Exercițiile încep prin corectarea poziției – a umerilor și a șoldurilor – după care coloana este elongată dinspre pelvis în sus. Respirația specifică direcționează aerul în zonele afectate, iar stabilizarea posturii se produce prin contracții izometrice ale musculaturii implicate.
De ce funcționează terapia Schroth?
Rezultatele sunt vizibile încă din primele săptămâni, iar pacientul învață rapid exercițiile pe care le poate continua și acasă, dobândind în timp o postură corectă a corpului. Un alt avantaj important este îmbunătățirea capacității cardio-pulmonare – un beneficiu pe care puțini îl anticipează la începutul tratamentului.
Este important de știut că terapia Schroth este recomandată începând cu vârsta de aproximativ 10 ani, deoarece este nevoie de cooperarea pacientului pentru executarea corectă a exercițiilor.
Primul pas: un consult de specialitate
Indiferent de tipul durerii de spate, soluția nu este să aștepți. Orice întârziere în diagnosticarea problemelor conduce la agravarea simptomelor și la apariția complicațiilor. Un medic specialist îți poate oferi o evaluare completă și un plan de tratament personalizat, potrivit situației tale.
-
Actualitateacum 3 zileUiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
-
Actualitateacum 2 zile„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
-
Actualitateacum 3 zileVânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
-
Actualitateacum 2 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum o ziPlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileNoi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
-
Actualitateacum 2 zileIranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
-
Actualitateacum 19 oreSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin




