Actualitate
În culisele grupului Wagner: criminalii care luptă în războiul lui Putin
De ani de zile, Grupul Wagner a fost învăluit în secretomanie – Kremlinul i-a negat în mod repetat existența, pretinzând că nu cunoaște organizația care antrenează luptători ce pot fi angajați.
Grupul Wagner a fost negat de Rusia până la invazia din Ucraina. FOTO: Telegram
Rusia – de la formarea grupului în umbră în 2014 – a eliminat orice legătură cu statul, promovând campanii de dezinformare pentru a manipula cunoștințele Occidentului despre rețea, potrivit Newsweek.
Grupul Wagner a fost acuzat că a făcut munca murdară a Rusiei în regiuni precum Siria, Libia, Republica Centrafricană, Sudan, Mozambic și estul Ucrainei, iar contractanții săi au fost acuzați că au comis încălcări ale drepturilor omului în timp ce făceau acest lucru.
Între timp, Kremlinul a susținut că mercenarii sunt ilegali conform legislației ruse și că, de asemenea, companiilor private de securitate militară nu li se va permite conform legislației să ofere servicii în afara Rusiei. Astfel, grupul nu există pe hârtie, nu are statut juridic, deci nu este o corporație.
Dar narațiunea publică din Rusia despre rețeaua extinsă s-a schimbat după 24 februarie, când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei, iar armata rusă a început rapid să sufere pierderi grele de personal și echipamente.
Evgheni Prigojin, un criminal condamnat, un om de afaceri rus și aliat apropiat al lui Putin, a ieșit din umbră în septembrie și s-a declarat a fi creierul din spatele grupului paramilitar, care este puternic implicat în luptele actuale din Ucraina și a asistat armata rusă la anexarea Crimeei în 2014.
El a susținut că anterior „a evitat” să se asocieze cu Grupul Wagner pentru a proteja identitatea soldaților săi.
Grupul a fost chiar lăudat de televiziunea de stat rusă în acest an ca fiind o forță motrice majoră în război, în timp ce în martie, Rusia a demarat un proces de legalizare a companiilor militare private (PMC) din țară.
SUA și UE au impus sancțiuni împotriva lui Prigojin și a presupusului co-fondator al Grupului Wagner, Dmitri Utkin – un fost ofițer al forțelor speciale și locotenent colonel în serviciul militar de informații al Rusiei, GRU – pentru rolul lor în Wagner.
Legături cu statul rus
Deși Kremlinul încă neagă oficial orice legătură directă între Grupul Wagner și stat, mulți cred că are campaniile coordonate cu cele ale Ministerului rus al Apărării.
Vladimir Osechkin, un activist rus pentru drepturile omului și șeful proiectului anticorupție Gulagu.net, un grup pentru drepturile prizonierilor, a intervievat foștii membri ai Grupului Wagner.
Osechkin, despre care se crede că are o vastă rețea de informatori în sistemul penitenciar al Rusiei, se află în prezent în exil în Franța. El a declarat pentru Newsweek că foștii membri spun că organizația există ca o „ramură” a GRU înființată sub ministerul rus al apărării.
Newsweek a contactat Ministerul de Externe al Rusiei pentru comentarii.
Osechkin a spus că bazele Wagner și cele rusești sunt situate una lângă cealaltă.
„Baza Grupului Wagner – se află în regiunea Krasnodar de sud a Rusiei, lângă satul Mol’kino. Terenul aparține armatei ruse, găzduiește cea de-a 10-a divizie a forțelor speciale și au dat terenul Grupului Wagner”, a declarat acesta.
Este o fațadă, a sugerat Osechkin, în ceea ce privește faptul că grupul paramilitar este prezentat ca un grup privat sau o întreprindere.
„Membrii sunt persoane care au părăsit FSB, poliția sau armata rusă și sunt recrutați de o întreprindere, dar, în realitate, au intrat în armata rusă – o parte din armata rusă. Nu este independent. Este o fațadă”, a punctat acesta.
Osechkin a spus că echipamentele și armele sunt cumpărate pentru membrii Grupului Wagner de guvernul rus, nu de Prigojin: „Tot ce au ei este de la stat. Nu Prigojin este cel care cumpără armura, bombele, tancurile și rachetele”.
Practici de recrutare
Grupul Wagner a recrutat un număr mare de prizonieri pentru războiul lui Putin din Ucraina.
Ca parte a unei campanii de recrutare condusă de Prigojin, grupul a făcut angajări în coloniile penale din Rusia, oferind prizonierilor bărbați pedepse comutate și stimulente în bani în schimbul a șase luni de serviciu militar în Ucraina. Osechkin a spus că Grupul Wagner a oferit 200.000 de ruble (aproximativ 2.700 de dolari) și amnistia pentru șase luni de serviciu „voluntar” în Ucraina – dacă prizonierii revin în viață.
În septembrie, Prigojin a fost văzut într-un videoclip în care recruta soldați din sistemul extins de penitenciare al Rusiei, pe fondul unor rapoarte conform cărora țara se confruntă cu o lipsă de personal în Ucraina.
Și în această lună, liderul opoziției ruse, Alexei Navalny, a spus că Prigojin a trecut prin închisoarea sa ca parte a unei alte campanii de recrutare.
„Aproximativ 80-90 de oameni au fost de acord să meargă la război”, a spus Navalny într-o scrisoare care a fost publicată pe Twitter.
Osechkin a spus că din 24 februarie, până la 30.000 de prizonieri au fost recrutați din închisoare și dislocați în Ucraina, în timp ce peste 5.000 au fost uciși în luptă și în lagărele Grupului Wagner.
Recrutarea pentru războiul din Ucraina are loc în închisori nu doar în Rusia, ci și în unele țări din Africa, și în Turkmenistan și Kârgâzstan, Tadjikistan și chiar Belarus, a spus Osechkin, citându-și sursele: „Avem informații că sistemul penitenciar din Belarus i-a deschis porțile lui Prigojin și colegilor săi pentru a recruta prizonieri în acest an. Avem documentul (din 28 septembrie) despre asta, când unul dintre miniștrii Justiției din Belarus l-a transferat departamentului sistemului penitenciar pentru a-și deschide porțile unui grup de ruși care doresc să intre în închisorile din Belarus cu Prigojin”.
Newsweek a contactat Ministerul de Externe din Belarus pentru comentarii.
Sorcha MacLeod, membru al Grupului de Lucru al Națiunilor Unite pentru Utilizarea Mercenarilor în cadrul Procedurilor Speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului, a declarat pentru Newsweek că Grupul Wagner, de la înființarea sa, folosește practici de recrutare prădătoare.
„Am văzut practici de recrutare prădătoare care au loc în alte contexte. Așa că, de exemplu, în Siria, am primit informații că Grupul Wagner recruta persoane din Siria pentru a lupta în Libia. Aceste practici de recrutare prădătoare presupun să se profite de acești oameni, de exemplu în situații de conflict armat sau circumstanțe socio-economice precare în care șomajul este ridicat. Am văzut asta în Siria”, a explicat aceasta.
Grupul de lucru al ONU a văzut, de asemenea, o formă „mai insidioasă” de recrutare de către Grupul Wagner, a spus MacLeod.
„În unele cazuri, am auzit că nu au primit banii care li s-au promis. În unele cazuri, când recruții au fost uciși, familiile nu au primit banii. Deci a existat un element fraudulos implicat în recrutarea lor, ajungându-se astfel la trafic de persoane. Unora dintre ei li s-a spus că sunt recrutați ca agenți de securitate și nu se așteptau să ajungă în prima linie a unui conflict armat”, a explicat ea.
MacLeod a spus că, în unele cazuri, au existat amenințări împotriva membrilor familiei, în special femeilor și fetelor și familiilor acestora.
„Nu m-ar surprinde dacă ar fi folosite alte practici pentru a recruta luptători. Este destul de clar că există noi tendințe în practicile de recrutare a mercenarilor, pentru a găsi noi surse de recruți”, a mai adăugat aceasta.
Execuție, tortură
Grupul Wagner a ajuns în primele pagini ale ziarelor în noiembrie, după execuția lui Evgheni Nujin, în vârstă de 55 de ani, un fost condamnat rus care a fost recrutat în iulie. El a acordat o serie de interviuri după ce a fost capturat de forțele ucrainene în septembrie, în care i-a criticat pe oficialii ruși și a spus că dorește să schimbe tabăra.
Imaginile uciderii sale au fost publicate de canalul Telegram, ce are legături cu grupul Wagner, Gray Zone. În imagini se vede cum un bărbat neidentificat îl lovește pe Nujin cu un baros.
Prigojin a spus că filmarea a fost „o lucrare regizorală excelentă care poate fi vizionată dintr-o singură ședință”.
Osechkin a spus că execuțiile și tortura sunt practici comune în cadrul Grupului Wagner și că mulți au fost uciși pentru că au refuzat să participe la război: „Instructorii și comandanții ruși ai Grupului Wagner au ucis prizonieri care au intrat în război, dar au refuzat să participe. În ultimele trei până la patru luni, au existat ucideri sistematice și torturi împotriva persoanelor care refuză comanda grupului”.
Osechkin a spus că comandantul lui Nujin, Andrei Medvedev, a fugit din prima linie în Ucraina pe 6 noiembrie și i-a cerut ajutorul: „Am făcut un interviu cu el și ne-a spus cum este să lucrezi în Wagner Group. De exemplu, dacă un nou grup de 200 până la 400 de prizonieri a intrat într-un centru de antrenament din Ucraina, Grupul Wagner creează apoi o mare întâlnire a foștilor deținuți. După aceea, are loc un transfer și ei ucid câțiva foști prizonieri, nu din acest grup nou, ci din grupul care a intrat recent într-o ruptură.”
„De exemplu, unii oameni din acest grup – dacă au refuzat să participe la război după ce au văzut ce se întâmplă în realitate și dacă nu vor să participe și spun că vor să se întoarcă la închisoare – iau o parte dintre acești oameni, iar instructorii și comandanții din Grupul Wagner îi ucid”, a spus Osechkin.
Trăind în frică
Unii prizonieri ruși recrutați de Grupul Wagner trăiesc acum cu frică, a spus Oșechkin, sugerând că mulți nu au de ales decât să se alăture grupului odată ce Prigojin vizitează un lagăr de prizonieri pentru a recruta mai mulți oameni pentru război: „Nu există nicio șansă ca ei să se întoarcă în închisoare în realitate. Dacă nu participă, vor fi uciși. Dacă participă în prima linie, vor muri după una sau două săptămâni în prima linie în bătălie”.
Osechkin a spus că a fost contactat de un prizonier care se afla la un centru de antrenament atunci când ucrainenii i-au atacat baza și i-au ucis instructorii și comandanții Grupului Wagner.
El a adăugat: „S-a întors în Rusia în regiunea sa și acum este speriat. Este în casa prietenului său și mi-a cerut ajutorul. Vrea să se întoarcă la închisoarea rusă și este foarte speriat că Prigojin îl va lua și îl va trimite la război iarăși și că îl va ucide în zona de război”.
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi