Actualitate
România rămâne fără chirurgi. Tinerii mediciniști nu mai vor la urgențe și chirurgie
România se confruntă de câțiva ani cu un nou
fenomen: tinerii medici nu mai sunt atrași către specializări expuse la mare
risc de malpraxis. Mai exact, aceștia evită chirurgia creierului, a bolilor cardio-vasculare, ortopedică și ginecologică.
Din ce în ce mai puțini medici vor să fie chirurgi Foto: Arhivă
La concursul de rezidențiat
organizat toamna trecută de Ministerul Sănătății au rămas neocupate peste 600
de locuri. Cele mai multe, în specializări deficitare, dar și grele: medicină
de urgență, terapie intensivă, chirurgie. Acestora li
se adaugă și medicina de familie. Fenomenul se întâmplă deja de câțiva ani.
„Dacă m-aş referi la
specialitatea mea de chirurgie cardiovasculară, este prima dată când din
numărul de patru locuri scoase la rezidenţiat unul a rămas neocupat. Dar noi
stăm bine. Mă uitam pe statistica publicată de Ministerul Sănătăţii la Iaşi,
din cinci locuri scoase la concurs nu s-a ocupat niciunul, la Târgu Mureş nu
s-au ocupat două posturi. Zece posturi nu au fost ocupate în specialitatea de
chirurgie cardiovasculară, o specialitate care, când eu am dat examenul, în
urmă cu 30 de ani, era o bătălie mare pentru a ocupa, era o specialitate care
era foarte căutată. Şi anii următori”, a declarat dr. Adrian Molnar, directorul
medical al Institutului Inimii „Nicolae Stăncioiu” din Cluj-Napoca, pentru
Prima TV.
Uzură foarte mare și consum sub toate aspectele
La chirurgia generală,
de exemplu, au rămas neocupate aproape 100 de locuri la nivel național. Dacă
participanții la concurs nu au obținut punctajul necesar și au rămas pe
dinafară, acest lucru este fără doar și poate din cauza pregătirii
necorespunzătoare, a comentat prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele
Societății Române de Epidemiologie.
Specialitățile
chirurgicale înseamnă o uzură foarte mare și un consum sub toate aspectele
pentru cei care practică, adaugă universitarul. „Dacă ne gândim de exemplu la
fete, dacă-și iau o specialitate de chirurgie, de obstetrică-ginecologie sau
terapie intensivă, este foarte complicat să mai aibă o viață de familie 100%
reușită, alocând timp și spațiu pentru tot ce înseamnă viață de familie. Pentru
că aceste specialități ocupă foarte mult timp peste programul obișnuit al unui
medic, plus zile libere și weekenduri”, spune acesta.
Consumul nervos are
repercusiuni asupra calității vieții. „Pentru că omul nu este făcut să fie
supus unui stres permanent. Asta scurtează speranța de viață. Și oamenii au înțeles
că este cumva de ales și nu toți fac alegerea care să le scurteze viața. Și mai
este ceva: sunt specialități pe care nu oricine poate să le facă. Nu oricine
poate să lucreze într-o secție de oncologie pediatrică, de exemplu. Pentru că e
o presiune fantastică a cazuisticii de acolo. Sau într-o secție de terapie
intensivă. Să fii veșnic în luptă cu moartea. Să asiști la tragedii
extraordinare la care nu poți să nu fii parte. Măcar într-o anumită măsură. La
fel și la chirurgie, la psihiatrie, la medicină legală, nu oricine e făcut pentru
asta”, completează prof.dr. Popovici.
Iar dacă nu se găsesc
oamenii care să aibă o înclinație pe anumite specialități, rămâi cu ele
neocupate. Și mai este un aspect: „Mai depinde și de maeștrii. Dacă ei există
și dacă sunt într-adevăr maeștrii, atunci clar ar trebui să aibă
disponibilitatea de a forma noi specialiști în direcția respectivă. Și este
foarte importantă existența lor. Lucrurile pot evolua într-o direcție pozitivă
pentru că ei transmit și dragostea pentru acea specialitate. Un profesor
adevărat asta face: transmite dragostea față de disciplina pe care o predă, și
asta aduce oameni către specialitatea respectivă”, adaugă prof.dr. Emilian
Popovici.
Condițiile de muncă precare
În plus, specialitățile
trebuie să fie ofertante nu doar prin salarii. „Raportate la salariile altora,
cele ale medicilor au crescut și sunt bune. Dar mai trebuie ceva foarte
important: condițiile de muncă. Pentru că degeaba am salarii bune, dacă am
condiții de muncă precare. Dacă ești bine pregătit și nu ai cu ce să salvezi
viața omului – aparatură, materiale ca să poți înfăptui actul medical
corespunzător –, nu ai nicio mulțumire. Ești om înainte de a fi medic. Te
afectează insuccesul. Și dacă insuccesul nu vine din cauza ta, atunci ce vei
face? Vei evita să ai acel insucces. Cum? Plecând în altă parte sau renunțând”,
subliniază universitarul.
Mai există și alte
motive care determină o opțiune sau alta: „Locurile de muncă pe care le găsesc
după rezidențiat. Pentru că rezidențiatele sunt de 4 ani, de 5 ani, de 6 ani.
Destul de lungi. Ei își aleg un centru universitar unde le fac. În timpul
acesta se pot întâmpla diverse evenimente. Se căsătoresc, își cumpără o casă.
Și, dacă nu găsesc locuri de muncă în acele centre, e foarte complicat să se
mute în altă parte. La noi, veniturile medicilor nu sunt atât de mari ca în
alte părți. În SUA, de exemplu, se mută ușor dintr-o parte în alta, pentru
că-și permit. La noi, un medic rezident în Timișoara, dacă nu găsește loc după
ce termină în Timișoara și dacă mai e și căsătorit, e destul de complicat să se
mute la Botoșani. Unde să zicem că e un post de specialitate. Între locurile
scoase la rezidențiat și nevoia reală trebuie să existe o corespondență”,
exemplifică prof.dr. Emilian Popovici.
Potrivit prof.dr. Daniel
Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, unul dintre motivele
care-i îndepărtează pe medicii tineri de specialitățile dificile este riscul de
malpraxis. „Este un fenomen care se întâmplă de câțiva ani. Practic, tinerii
medici nu mai sunt atrași către specialități expuse la mare risc de malpraxis.
Este vorba despre terapie intensivă, toate specialitățile chirurgicale –
neurochirurgie, cardiologie, ginecologie, ortopedie. Medicii preferă
specialitățile unde nu există un asemenea risc. Pe de altă parte, o altă parte,
o altă specialitate defavorizată este medicina de familie. Tinerii colegi o evită
din cauza unei birocrații excesive și a finanțării deficitare”, exemplifică
șeful breslei medicale.
Riscul de malpraxis
Foarte curând, adaugă
acesta, ne vom găsi în situația în care nu se vor mai găsi chirurgi care să
realizeze o intervenție. Ce ar trebui făcut? „Noi, încă din septembrie 2022, am
început o serie de dezbateri publice legate de specialitatea medicală, legate
de malpraxis, subiecte importante pentru medici și pacienți, dar și pentru
toată societatea. Și greșeala medicală, și malpraxisul sunt dintre aceste teme
pe care le discutăm. Iar aceste specialități sunt cel mai frecvent reclamate”,
mai spune prof.dr. Coriu.
Întâi de toate, mai
spune Coriu, trebuie să recunoaștem că greșeala medicală există. „Suntem
oameni, putem greși. Și sunt greșeli văzute și greșeli nevăzute. Greșeli care
produc vătămare corporală, altele care nu produc. Toate trebuie să ne
intereseze. Trebuie să identificăm aceste greșeli, să le recunoaștem și să
învățăm din ele. Să schimbăm mentalitatea. Și, sigur, dacă greșeala medicală a
adus o suferință pacientului, acesta este îndreptățit să primească o
compensație financiară corectă, într-un timp rezonabil. Lucru care nu se
întâmplă în ziua de azi”, conchide prof.dr. Daniel Coriu. Rezultatul acestor
dezbateri se va concretiza în aprilie în câteva propuneri care vor fi înaintate
legislativului pentru schimbarea cadrului normativ actual.
Ministrul Sănătăţii
Alexandru Rafila a decis organizarea unei sesiuni extraordinare a concursului
de rezidenţiat în data de 14 mai 2023. În urma concursului din noiembrie 2022
au rămas neocupate 628 de locuri.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
-
Socialacum 2 zileNicușor Dan, după victoria definitivă a României în procesul Roșia Montană: „Un simbol al spiritului civic și al verticalității”





