Actualitate
Munții de cimitire de pe Valea Oltului. Arheologi și SRI-iști cazați la stână, fără paturi sau toaletă
Dezgroparea unor rămășițe pământești și arme ale eroilor care au luptat pe Valea Oltului, în Primul Război Mondial, materializată într-o lucrare științifică, scoate la iveală informații extraordinare.
Șantierul arheologic de la Poiana Spinului Vâlcea Primul Război Mondial FOTO Daciana Stoica
La un secol de la sângeroasele bătălii care se dădeau în trecătorile Carpaților, inclusiv pe Valea Oltului, un grup de căutători de comori cu detectoare avea să dea întâmplător peste una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale acestui secol.
Se întâmpla în 2016, într-un gol alpin din extremitatea vestică a Munților Făgăraș, în județul Vâlcea. La trei ani de la scoaterea la lumină a mormintelor unor soldați din Primul Război Mondial, detectoriștii aveau să înființeze „Romanian Military Archeology – RMA”, o asociație interesată de studierea zonelor de conflict din anii 1916-1918.
Descoperirea lor a ajuns la cunoștința autorităților prin intermediul imaginilor postate pe o pagină de socializare. Doi ani de zile le-a trebuit instituțiilor abilitate din Vâlcea să deschidă un șantier arheologic în creierii munților, din cauza birocrației, dar și a pericolului uriaș prezentat de faptul că în ciuda asanării zonei, locul este încă presărat cu muniție rămasă din Primul Război Mondial.
Săpăturile specialiștilor aveau însă să confirme teoriile vânătorilor de comori. Aceștia au descoperit nu doar osemintele a opt soldați, ci și modul înfiorător în care aceștia și-au găsit sfârșitul: surprinși de suflul unei explozii au murit cu arma în mână. Abia în 2019 a avut loc un ceremonial militar de reînhumare a celor șase eroi necunoscuți români și doi nemți.
Imaginea 1/21:
Imagini cu frontul de pe Valea Oltului și înălțimile din Țara Loviștei în Vâlcea în Primul Război Mondial Foto Colaj jpg
Lucrarea științifică destinată acestor cercetări scoate la iveală detalii extraordinare despre ce au însemnat luptele din Primul Război Mondial pe Valea Oltului, dar și ce moștenire grea au lăsat în urmă: munți de cimitire și de muniție, de povești, de fapte eroice și de drame încă nespuse.
De fapt, acestea reprezintă doar vârful unui aisberg care completează istoria acestui neam, ținând cont că în trecători și-au găsit sfârșitul zeci de mii de soldați, români sau străini deopotrivă, ale căror rămășițe probabil nu vor mai fi niciodată găsite.
Generalul David Praporgescu sau prințul Heinrich de Bavaria, comandant din Corpul Alpin, au fost printre cei mai norocoși, în sensul că deși au murit în luptele de pe Valea Oltului, în „bătălia trecătorilor” sau „bătălia de la frontiere”, ei și-au găsit odihna veșnică la loc de cinste în cimitire dedicate eroilor.
Mormintele eroilor necunoscuți din Primul Război Mondial în Perișani FOTO Prefectura Vâlcea
Bătăliile de pe Muntele Poiana Spinului – Valea Oltului
„Episodul pe care încercăm să-l surprindem în acest Catalog face parte din bătăliile de pe Valea Oltului și s-a desfășurat pe versantul vestic al Muntelui Poiana Spinului, în punctul Culmea Rudarilor, la altitudinea de 1.126 m. Zona a fost deosebit de importantă pentru strategii militari români deoarece rezistența pe aliniamentul Carpaților ar fi salvat sudul Regatului de la ocupație, un important rezervor de provizii și oameni necesar efortului de război, dar și un factor moral important. Strategii militari germani și austro-ungari sperau să ocupe zona mai sus amintită, nelăsând armatei române timp să se reorganizeze, să facă rost de provizii, dar mai ales ca să forțeze România să capituleze”, explică de la bun început autorii lucrării «100 de ani de la Marea Unire/ Cercetarea arheologică de la Perişani – Poiana Spinului».
Merită menționat faptul că lucrarea specialiștilor vâlceni reprezintă o inițiativă inedită având în vedere că la nivel național nu există o strategie în domeniul protejării și / sau al punerii în valoare a patrimoniului arheologic, iar descoperirile importante de acest gen sunt de obicei rezultat al întâmplării sau ,,rodul” arheologiei-pasiune.
Descoperirile detectoriștilor în Poiana Spinului Perișani, în Țara Loviștei, Vâlcea Foto RMA
Două săptămâni în vârful muntelui, în condiții greu de imaginat
Fără să aibă habar, în urmă cu șapte ani, vânătorii de comori aveau să dea peste mormintele neștiute ale unor soldați din care au scos bucăți de piele dintr-o centură militară, o teacă de baionetă, nasturi de haine militare, lopățică de front, cartușe etc..
Autorizația pentru cercetarea arheologică preventivă a venit abia în 2018, iar lucrările au demarat în condiții potrivnice, dată fiind zona descoperirilor – în creierii munților – după cum aveau să mărturisească ulterior specialiștii vâlceni: „Săpătura arheologică propriu zisă s-a efectuat timp de două săptămâni, în prima parte a lunii septembrie, în condiții improprii de cazare și masă. Cazarea s-a făcut într-o stână, fără paturi, apă, toaletă și alte facilități de igienă personală”.
Pe lângă arheologii Muzeului Județean de Istorie „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, pe șantier au fost prezenți și doi localnici, dar și „trei cadre militare ale Serviciului Pirotehnic din cadrul SRI care au participat efectiv la săpături”.
Cu toții, dar și mulți alții au ajutat în demersul de a se completa o pagină de istorie locală și mai ales națională. „Credem că cercetarea arheologică preventivă începută de noi ar trebui continuată, zona prezentând un potențial arheologic interesant”, aveau să mai recunoască autorii lucrării, referindu-se la munții de cimitire și muniții încă nedescoperite.
Șantierul arheologic de la Poiana Spinului Vâlcea Primul Război Mondial FOTO Daciana Stoica
Eroismul românilor, năucitor în fața unei armate dotate și experimentate
După cum reiese și din contextul istoric expus în lucrare, în trecătoarea de pe Valea Oltului s-au dat unele dintre cele mai sângeroase bătălii din Primul Război Mondial, între experimentatele și extraordinar de bine dotate trupe militare austro-ungare și germane din grupul Krafft von Delmensingen și prea puțin pregătita, slab echipata, dar fantastic de eroica armată română.
Curajul românilor a fost de fapt adevărata armă și stavilă în calea dușmanilor, timp de mai bine de două luni pe Valea Oltului și poate că ar fi durat mai mult dacă n-ar fi căzut trecătoarea de pe Jiu.
Experimentaților luptători de munte din Corpul Alpin bavarez și brigăzile de munte austro-ungare li s-au opus la început soldații a două divizii de Infanterie „formate din batalioane alcătuite la repezeală din diferite companii care au supraviețuit bătăliei de la Sibiu”, cu oameni slab pregătiți și deloc experimentați în luptele montane. Fapt ce a făcut ca dotarea Armatei Române să fie precum un pistol cu apă în fața unei armate echipată cu muniție de ultimă generație, cum avea să mărturisească pentru „Adevărul” un alt istoric vâlcean, chiar în timpul cercetărilor arheologice.
Podul de la Câineni bombardat și un mortier german pe Valea Oltului în Primul Război Mondial ARHIVĂ
Generalul Praporgescu, mort după două săptămâni de la preluarea comenzii
Când bavarezii au ajuns pe culmile din Câineni – Vâlcea, localitate aflată la granița cu Sibiul, în Defileul Oltului, în peisaj și-a făcut apariția bravul general David Praporgescu, doar că acesta a căzut pe front la doar două săptămâni de la preluarea comenzii. A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor de la Călinești – Vâlcea.
Situația pentru armata română a devenit critică după moartea generalului. „Deşi s-au cerut întăriri la Marele Cartier General s-a răspuns cu sintagma «Nici un om, nici un cal»”, au mai menționat arheologii vâlceni în lucrarea lor.
Străinii au fost efectiv uluiți de rezistența românilor de pe Valea Oltului, după cum recunosc istoricii, dar o dovedesc și descoperirile.
Greșelile tactice ale armatei inamice, privind atât configurația terenului, clima, cât și subevaluarea rezistenței de pe Olt, în ciuda dotării precare, au dejucat planurile timp de două luni. Echipamentul austro-ungar și german s-a dovedit a fi inutil, zăpada și gheața au făcut impracticabile cărările și văile, proviziile s-au dovedit a fi insuficiente.
Pierderile însă au fost pe măsură rezistenței, în ambele tabere, zeci de mii de soldați găsindu-și sfârșitul pe versanții din extremitatea vestică a Munților Făgăraș.
Printre ei și un prinț, comandat în Corpul Alpin: „Acesta primise ordin pentru a inspecta linia Perișani în vederea unui atac decisiv”. Dar Heinrich de Bavaria avea să cadă în propria capcană.
David Praporgescu și Heinrich de Bavaria morți în Bătălia trecătorilor pe Valea Oltului ARHIVĂ
Prinși între inamici și Poliția Militară, ca într-o menghină
Bătăliile extrem de sângeroase însă aveau să ducă la scăderea moralului pe front al soldaților români. În acest context, se ia o decizie extrem de dură, extrem de controversată: Poliția Militară.
„Situația devine critică pentru armata română. Asistăm la retragerea unor trupe importante de teama unor încercuiri. Comandanții români primesc ordin să amplaseze în spatele liniilor poliția militară cu ordinul expres de a împușca orice soldat care își părăsea pozițiile”, au mai menționat specialiștii vâlceni modul în care a fost pecetluit destinul a mii de soldați, dar și al țării. O tactică folosită și în zilele noastre, întâlnită în ofensiva rusească în Războiul din Ucraina.
Mormintele soldaților din „divizia dispărută”, scoase la lumină
La finele lunii octombrie 2016 se putea vorbi despre o criză pe Olt, după ce 1.000 de soldați români au fost luați prizonieri de Regimentul Gardă bavarez, iar generalul Nicolae Petala, care-l înlocuise pe Praporgescu la cârma Corpului I Armată, a avut o cădere nervoasă când a realizat că dintr-o întreagă divizie de 12.000 de soldați mai rămăsese doar cu un sfert.
Este vorba despre Divizia a IV-a, cea care a fost dată dispărută în timpul luptelor din Primul Război Mondial. Morminte ale soldaților din această divizie au fost scoase la lumină după 100 de ani, pe frontul din Țara Loviștei.
Versantul vestic al Muntelui Poiana Spinului, în punctul Culmea Rudarilor a fost identificat în documentele din Primul Război Mondial ca Suţu, Sule, Sate, Sulele, respectiv Frunții Sălătrucului, au mai precizat istoricii.
Cartușiere din Primul Război Mondial din Bătălia Trecătorilor SURSA Romanian Military Archeology
Tranșeele devenite morminte și șantier arheologic în vârf de munte după 100 de ani
În timpul săpăturilor arheologice, specialiștii au realizat că situația a fost compromisă în multe cazuri: cum s-a întâmplat în cazul unui complex, unde din cauza unui brad și a intervenției celui care a realizat detecția, cercetarea a fost distrusă în proporție de circa 80%.
În tranșeele care pentru cei mai mulți soldați s-au transformat în gropi comune, arheologii au descoperit pe lângă oseminte, cartușe de tip Mannlicher M. 1895, resturi de haine militare, cazmale, teci de baionetă, cartușiere, resturi de la bocanci, de muniție, de la măști de gaze, bidoane de apă și gamele etc. dar și cuiburi de mitralieră sau gropi de obuze, dintre care unele chiar la suprafața solului.
A fost găsită inclusiv muniție de factură franceză, iar doi soldați nemți au fost identificați după muniția și resturile de uniformă militară: magazie din piele cu cartușe de tip 7,92 x 57 Mauser pe lamele de câte cinci gloanțe, cocarda de pe laterala căștii germane cu țui de tip Pickelhaube.
O parte dintre locurile în care aceștia erau îngropați se află la doar 50 de metri de golul alpin.
Actualitate
De ce gustul apei de la chiuvetă diferă de la o zonă la alta?
Ai observat, probabil, că apa de la robinet nu are același gust peste tot. Într-un oraș nu remarci un gust deosebit, în altul simți o notă ușor metalică sau un iz discret de clor. Diferențele apar chiar și între cartiere ale aceluiași oraș.
Apa potabilă respectă standardele legale. Gustul diferit nu indică automat un risc pentru sănătate, ci reflectă compoziția minerală, sursa apei, modul de tratare și instalațiile prin care aceasta circulă până la tine acasă. Iată ce trebuie să știi!
Apa nu este doar H₂O – ce îi influențează gustul?
Apa pe care o bei conține minerale și urme de substanțe dizolvate în mod natural. Pe traseul ei prin sol și rocă, apa dizolvă calciu, magneziu, sodiu sau fier. Stațiile de tratare adaugă dezinfectanți, iar conductele pot contribui și ele la profilul final.
Câțiva factori care influențează gustul:
- Mineralizarea – cantitatea totală de săruri dizolvate în apă.
- Duritatea – conținutul de calciu și magneziu.
- pH-ul – nivelul de aciditate sau alcalinitate.
- Dezinfectanții – în special clorul.
- Materialele instalațiilor – țevi, baterii, racorduri.
Apa complet lipsită de minerale, cum este apa distilată, are un gust plat. Majoritatea oamenilor preferă un anumit nivel de mineralizare, care oferă o senzație plăcută. Totuși, preferințele diferă.
Geologia zonei și compoziția minerală
Apa dură vs. apa moale
Duritatea descrie concentrația de calciu și magneziu.
- Apa dură apare frecvent în zonele cu sol calcaros. Are gust ușor mineral sau amar pentru unele persoane. Produce depuneri de calcar pe baterii și în aparate electrocasnice.
- Apa moale conține mai puține minerale. Este întâlnită adesea în zone montane. Mulți o percep ca fiind mai „ușoară”, dar unii o consideră neutră.
Duritatea nu afectează, în mod obișnuit, siguranța apei pentru consum. Ea influențează gustul și modul în care apa reacționează cu săpunul sau detergentul.
Mineralizarea și gustul asociat
Pe lângă calciu și magneziu, apa poate conține:
- Sodiu – oferă o notă ușor sărată.
- Fier – poate genera un gust metalic.
- Sulfați – pot da un gust ușor amar.
Sursa apei și sistemul de distribuție
Apă de suprafață vs. apă subterană
Furnizorii folosesc două surse principale:
- Apă de suprafață – râuri, lacuri, acumulări.
- Apă subterană – puțuri și izvoare.
Apa subterană trece prin straturi de sol și rocă, ceea ce îi crește conținutul de minerale. De aceea, are adesea un gust mai pronunțat. Apa de suprafață este, în general, mai puțin mineralizată, dar poate conține mai multe substanțe organice naturale. Stațiile de tratare ajustează procesul în funcție de sezon și de nivelul acestor substanțe.
Rețeaua de conducte
După tratare, apa circulă prin kilometri de conducte. Vechimea rețelei influențează experiența finală.
- Conductele vechi pot elibera urme de fier, ceea ce duce la gust metalic.
- Apa care stagnează peste noapte în țevi capătă un gust mai intens.
De ce simți uneori gust de clor?
Clorul este principalul dezinfectant folosit în tratarea apei potabile. El distruge bacteriile și menține apa sigură pe tot traseul până la robinet.
Gustul de clor depinde de:
- Distanța față de stația de tratare.
- Temperatură (vara se ajustează dozajul).
- Timpul petrecut în rețea.
Dacă locuiești aproape de stație, este posibil să percepi un gust mai intens. De regulă, nivelul rămâne în limitele admise.
De ce apa îmbuteliată este diferită?
Apa îmbuteliată are un profil mineral stabil, specific sursei sau stabilit prin procesare. De aceea, gustul rămâne constant de la o sticlă la alta. Apa de la robinet reflectă variațiile locale.
Dacă preferi un gust uniform, dar vrei să reduci numărul de sticle mici și costurile asociate, poți alege varianta cu bidoane reutilizabile. Descoperă oferta H2On și poți beneficia de bidoane de 19 litri, livrate direct la domiciliu, fără contract și cu livrare proprie.
Această opțiune oferă:
- Cost per litru mai redus comparativ cu apa îmbuteliată la 2L.
- Mai puțin plastic de unică folosință.
- Aprovizionare planificată, fără drumuri repetate la magazin.
Ce poți face pentru un gust mai plăcut al apei?
Dacă vrei să îți îmbunătățești experiența zilnică, urmează acești pași:
Verifică informațiile oficiale
Intră pe site-ul operatorului local și citește valorile pentru duritate, pH și mineralizare. Astfel, vei înțelege de unde provin diferențele.
Aplică soluții simple
- Lasă apa să curgă după perioade de stagnare.
- Curăță periodic aeratorul robinetului.
- Păstrează apa la frigider pentru consum.
Alege un sistem de filtrare potrivit
Pentru rezultate optime, instalează un filtru certificat conform standardelor europene. Respectă intervalele de schimbare a cartușelor.
Evaluează alternativele
Dacă îți dorești gust constant și control mai bun asupra aprovizionării, analizează opțiunile de apă livrată la bidon. Compară costul per litru, condițiile de livrare și posibilitatea de a comanda fără contract pe termen lung.
Nu există un singur tip de apă potrivit pentru toată lumea. Important este ca apa să respecte standardele de potabilitate și să îți ofere confort în consumul zilnic. Dacă vrei să înțelegi mai bine ce bei, informează-te, testează soluții simple și discută deschis cu furnizorul. Astfel, poți lua decizii bazate pe date clare.
Actualitate
Un baschetbalist este singurul elev din Sibiu care a obținut media 10 la Bac. „Mă așteptam să iau o notă mare, dar nu la 10 curat”
Un sportiv din Sibiu este singurul din județ care a obținut nota 10 la examenul de Bacalaureat. Acesta absolvent al Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, dar și jucător de baschet.
Paul Itu FOTO: Facebook Mesagerul de Sibiu
Paul Itu joacă la CSU Sibiu, încă de la 7 ani. De acum, planurile sale se vor axa pe facultate.
„Sunt foarte fericit. Mă așteptam să iau o notă mare, dar nu mă așteptam la 10 curat. M-am trezit, am verificat telefonul și am rămas destul de surprins. Chiar nu mă așteptam la o notă atât de mare”, a declarat Paul.
El a mai adăugat că părinții lui au fost surprinși plăcut de notă și sunt foarte mândri de el.
Pregătirea pentru examen a fost diferită în funcție de disciplină. Procesul de învățare a început chiar din clasa a IX-a, când abia pășea pe băncile liceului.
„La matematică m-am pregătit pentru Bacalaureat încă din clasa a IX-a. La biologie și la limba română am început pregătirea cu aproximativ o lună înainte de examen, dar foarte intens”, a mărturisit absolventul.
Paul va studia Business Management la universitatea prestigioasă din Bruxelles, KU Leuven, alegere despre care spune că i se potrivește și îi oferă mai multe oportunități de dezvoltare.
„Am găsit o facultate care îmi place, într-un domeniu care mă pasionează. În străinătate cred că mă pot dezvolta mai mult și pe plan personal”, explică Paul.
De asemenea, doi elevi din județul Hunedoara au obținut media 10 la sesiunea din iulie a examenului de Bacalaureat, Ana Maria Chirițoiu din Hunedoara și Victor Buble din Simeria fiind felicitați de autorități și conducerile școlilor de unde provin
„Ana-Maria Chirițoiu de la Colegiul Național Iancu de Hunedoara este singura absolventă din municipiul Hunedoara care a obținut media 10 la Bacalaureat, în această sesiune. Practic, ea și-a confirmat statutul de șefă de promoție.
Ana-Maria a fost timp de 4 ani o liceană doar de nota 10, la profilul Matematică – Informatică. (…) Felicitări, Ana-Maria! Hunedoara se mândrește cu tine! Mult succes!”, a transmis Primăria Hunedoara.
Citește mai departe pe Click!
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Breakingacum 2 zileEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum o zi
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur





