Actualitate
Tensiuni între București și Kiev, cu privire la cererea autorităților române să sisteze lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe
Scandalul Canalului Bâstroe capătă proporții.Lucrările de dragare făcute de ucraineni pe canalul Bâstroe crează tensiuni între autoritățile române și cele din Ucraina. Oficialii de la București spun că ucrainenii nu scot doar aluviuni, ci adâncesc canalul, punând în pericol Delta Dunării
Bâstroe a fost proiectat ca un canal propus pentru a face legătura între Dunăre și Marea Neagră.
Canalul va fi construit pe teritoriu ucrainean, în aria protejată a Deltei Dunării. Pe fondul unor tensiuni, România a cerut accesul de urgență în zonă, în timp ce ambasadorul Ucrainei a insistat „că sunt doar lucrări de întreținere”.
Contextul actual
Un subiect sensibil în relaţia României cu Ucraina a fost reaprins. Autoritățile de la Kiev ar fi început lucrări de dragare pe canalul Bâstroe, în ciuda tratatelor internaționale. Ministrul Transporturilor a cerut reacții rapide de la Ministerul de Externe şi Ministerul Mediului. Omologii de la Bucureşti nu sunt acord ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, fără a respecta normele europene în vigoare.Acest lucru este probat și de faptul că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din partea vecinilor din Ucraina.
Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.
Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 şi la şapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlneşte braţul Chilia, a consemnat publicația de specialitate Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.
Poziția statului român
Potrivit unui comunicat remis de Ministerul Afacerilor Externe , partea română a solicitat de urgență părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă din data de 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Acestea se referă, la canalul Bâstroe, mai precis la adâncimile de navigație care au ajuns la 6,5 m, de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”
Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, „care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005”, se subliniază în comunicatul remis de Ministerul Afacerilor Externe.
Fapte diplomatice concrete
România a cerut în premieră Ucrainei să stopeze imediat lucrările de dragaj la canalul Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005.Solicitările au fost făcute în timpul discuțiilor de la Ministerul român de Externe cu ambasadorul Ucrainei la București care a insistat însă că pe canalul Bâstroe au loc doar lucrări de întreținere.
Autoritățile române vor aprobare pentru verificarea lucrărilor de pe canalul Bâstroe
MAE l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la București. Autoritățile române vor să obţină aprobare pentru a merge pe canalul Bâstroe să verifice lucrările ucrainenilor, anunță premierul Nicolae Ciucă. El spune că autoritățile de la București ar putea sesiza Comisia Europeană.
„Ieri (marți- n.r.) la Ministerul de Externe a fost prezent ambasadorul Ucrainei. I s-a solicitat ca în perioada următoare autoritățile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor”, a transmis premierul României Nicolae Ciucă.
Premierul a precizat că ar fi vorba de realizarea unor lucrări care au impact asupra mediului Deltei Dunării. „În acest moment dați-ne voie să verificăm și să confirmăm aceste date. Niciuna dintre instituții nu poate să confirme aceste date. Până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm și să executăm măsurătorile de adâncime… (…) Întreținerea e pentru 3,5 metri. Ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât și celelalte instituții vor acționa ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, a încheiat premierul Nicolae Ciucă.
Întrebat despre lucrările de dragare din zona Bâstroe, premierul în exercițiu Nicolae Ciucă a arătat că a discutat și sunt mai multe instituții care au atribuții în a monitoriza și verifica activitatea. „Am discutat cu Ministerul de Externe, am discutat cu ministerul Transporturilor. Fiecare dintre ele au datoria ca înainte de a iniția alte demersuri decât cele care au fost făcute publice, să verifice. Motiv pentru care Ministerul de Externe este coordonat cu Ministerul Mediului și Ministerul Transporturilor, a inițiat notele verbale către Ambasada ucrainei la București, a fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere”, a mai transmis șeful Executivului.
Declarații ale oficialilor români
Ministerul Afacerilor Externe a afirmat recent în legătură cu informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din data de 13 februarie anumite informații de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de la Poliţia de Frontieră. În funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene anumite aspecte. Acestea au conexiune directă cu aspectul conform căruia autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport. Această propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – este necesară a fi respectată, proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina trebuie să ia strict în vedere prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.
Ministrul Mediului Tánczos Barna a transmis că Ministerul va urmări lucrările care se fac pe canalul Bâstroe și va împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării.
„Nici legislația națională a României, nici legislația Ucrainei nu permit desfășurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării. În ceea ce privește lucrările care au avut loc în zona Deltei de partea ucraineană, sunt convins că ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile, sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluțiile de comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării”, a declarat Tánczos Barna.
De asemenea, încă de la jumătatea lunii iulie a anului 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană constituie un motiv de dispută între România şi Ucraina. „E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare”, a precizat ministrul, la Interviurile Digi24.ro
În loc… de soluționare
Ceea ce se presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), cu crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrările de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, s-au dovedit motive de îngrijorare pentru statul român.
Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fi fost realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.
Sesizate de către România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean a încălcat prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean a suprimat prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Organismul european a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa și a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.
Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo din Finlanda, privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că „vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie.”
Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost uitat sau parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.
Oricum, Comisia Europeană a anunțat în cursul zilei de ieri 21 februarie că este la curent dezbaterile din presa românească, unde circulă informații potrivit cărora Ucraina desfășoară lucrări majore pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe ale Dunării, și că a cerut informații suplimentare din partea autorităților ucrainene. Ucraina a transmis Comisiei că face operațiuni de „dragaj operațional” la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește „lucrări majore” pe brațul Chilia sau canalul Bâstroe.
Sursa foto :https://google.com
Sinteza acestei știri a fost realizată de către Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul National și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro
Actualitate
Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026. „Este pierdere de timp să te întorci cu Dostoievski și Camus”
Bookfest 2026 continuă la Romexpo până
duminică, 7 iunie. Mulți români pasionați de lectură au oferit recomandări
pentru vizitatori, de la romane clasice și distopii până la fantasy, thrillere
și autori contemporani.
Salonul Bookfest este deschis până duminică. Foto: Bookfest Salonul Internațional de carte. Facebook
Până duminică, 7 iunie, pasionații de lectură sunt invitați la Salonul Internațional de Carte Bookfest, organizat la Romexpo, în București. Bookfest, care are loc în perioada 3–7 iunie 2026, se află la cea de-a XIX-a ediție și se numără printre cele mai importante evenimente culturale din România.
„Bookfest își propune și în acest an să aducă mai aproape de public sute de lansări de carte, ateliere tematice, dezbateri și sesiuni de autografe cu cele mai importante personalități ale culturii scrise autohtone și internaționale. Programul central din acest an se anunță extrem de diversificat, transformând fiecare zi într-o ocazie unică pentru vizitatori de a asista la conferințe, de a participa la dezbateri de idei și de a pleca acasă cu volumele preferate semnate de autorii momentului”, arată organizatorii salonului de carte.
Printre personalitățile culturale participante la Bookfest 2026 se numără Gheorghi Gospodinov, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Liiceanu, Cristian Tudor Popescu, Theodor Paleologu, Doina Ruști, Radu Paraschivescu, Horia-Roman Patapievici, Tatiana Niculescu, Mircea Mihăieș, Cătălin Vasilescu, Dan-Liviu Boeriu, Lucian Croitoru, Catherine Lovey, Nadia Comăneci, Margareta Pâslaru, Igor Bergler, Alex Donovici, Alec Blenche și Veronica D. Niculescu.
De asemenea, vizitatorii au ocazia de a cunoaște literatura din spațiul balcanic. Bulgaria este Invitata de Onoare a Bookfest 2026 și va fi reprezentată de 14 scriitori, poeți și autori de literatură pentru copii.
Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026
Pentru mulți români, salonul de carte este o ocazie de a-i întâlni pe unii dintre scriitorii preferați, dar și de a descoperi literatură de calitate și oferte atractive. Invitați pe platforma Reddit să ofere recomandări pentru vizitatorii Bookfest, cititorii au propus volume diferite, de la romane clasice până la literatură fantasy, thrillere și cărți ale unor autori români contemporani.
Printre cele mai apreciate recomandări s-a numărat romanul „Flori pentru Algernon”, de Daniel Keyes, povestea unui bărbat cu dizabilități intelectuale care dobândește o inteligență ieșită din comun în urma unui experiment.
Cititorii au mai recomandat și „Eseu despre orbire”, de José Saramago, „Povestea slujitoarei”, de Margaret Atwood, volumele scriitoarei sud-coreene Han Kang, în special „Disecție” și „Vegetariana”, dar și cărțile lui Elif Shafak.
Pasionații de literatură science-fiction au amintit volumele lui Arthur C. Clarke și culegerea de povestiri „Omul ilustrat”, de Ray Bradbury. Pentru cititorii atrași de fantasy au fost propuse seria „Red Rising”, de Pierce Brown, seria „Povestea asasinului”, de Robin Hobb, seria „Haiganu”, de Marian Coman, sau volumele din seria „Dungeon Crawler Carl”, de Matt Dinniman.
Printre recomandări s-au numărat și „Jurnalul fericirii”, de Nicolae Steinhardt, cărțile de reportaje ale lui Viorel Ilișoi și volume publicate de edituri independente, mai puțin cunoscute publicului larg.
Unii cititori au atras însă atenția că reducerile oferite la târg nu sunt întotdeauna mai avantajoase decât cele disponibile în librăriile online.
„Mergi la Bookfest, fă o listă de cărți care ți se par interesante, apoi cumpără-le la jumătate de preț din alte părți”, a scris un participant la discuție.
Un alt cititor a susținut că, la ediția din 2025, doar câteva edituri au avut reduceri consistente.
„Am mers, m-am bucurat de atmosferă și mi-am făcut o listă cu câteva titluri care mi-au plăcut, apoi le-am comandat online”, a completat acesta.
Alți români au recomandat însă ca vizitatorii să profite de târg pentru a descoperi autori mai puțin cunoscuți.
„Dacă tot te duci, de ce nu iei chestii mai necunoscute? O să fie și câțiva autori prezenți, ia ce ți se pare interesant de la ei. Mi se pare cam pierdere de timp să te duci acolo și să te întorci cu Dostoievski și Camus”, a comentat un cititor.
Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, în colaborare cu Ministerul Culturii din Bulgaria și Ambasada Bulgariei în România.
Actualitate
Livratorul din Sri Lanka care și-a pierdut un picior la București. Povestea din spatele unei campanii virale
O campanie de strângere de fonduri pentru un tânăr din Sri Lanka, rămas fără un picior în urma unui accident rutier petrecut în București, a devenit virală pe rețelele de socializare. În doar câteva zile, sute de oameni au distribuit apelul și au donat bani pentru Iran, un livrator de mâncare în vârstă de 23 de ani.
Livratorul Iran și-a pierdut un picior. Foto 4fund.org
Dincolo de drama personală, cazul scoate însă la lumină o realitate mai puțin cunoscută despre zecile de mii de muncitori asiatici care au ajuns în ultimii ani în România: mulți dintre ei pornesc la drum deja împovărați de datorii.
Potrivit descrierii campaniei publicate pe platforma 4fund, Iran provine dintr-o familie de pescari din Sri Lanka și a contractat un împrumut de aproape 5.000 de euro pentru a-și finanța mutarea în România pentru muncă, cu o dobândă lunară de 100 de euro. Nu a apucat să lucreze mai mult de două luni în România, astfel că povara banilor ce trebuie înapoiați apasă acum asupra lui și a familiei sale, într-o țară în care salariul mediu abia trece de 200 de euro.
Organizatorii campaniei spun că una dintre primele întrebări pe care acesta le-a pus după operație a fost dacă va putea beneficia de o proteză și dacă va mai avea șansa să își găsească un loc de muncă pentru a-și plăti datoriile.
România a devenit dependentă de forța de muncă asiatică
În ultimii ani, deficitul de personal din construcții, logistică, HoReCa, agricultură și servicii de livrare a determinat angajatorii români să se orienteze masiv către muncitori din afara Uniunii Europene.
Datele oficiale arată că România a aprobat anual zeci de mii de avize de muncă pentru cetățeni din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Pakistan sau Vietnam. În marile orașe, prezența lor a devenit obișnuită. Îi întâlnim pe șantiere, în restaurante, în depozite sau pe bicicletele și scuterele firmelor de livrări.
Împrumuturi de mii de euro pentru un loc de muncă în Europa
Pentru mulți lucrători din Asia de Sud, obținerea unui contract de muncă într-o țară europeană reprezintă o investiție în viitorul întregii familii. În practică, această investiție vine adesea la pachet cu datorii considerabile.
Organizațiile internaționale care monitorizează migrația pentru muncă au semnalat în repetate rânduri că numeroși muncitori plătesc comisioane agențiilor de recrutare, costuri administrative, taxe pentru documente, bilete de avion și alte cheltuieli asociate procesului de relocare.
În unele cazuri, sumele ajung la câteva mii de euro, o valoare uriașă raportată la veniturile din țările de origine. Pentru a le acoperi, mulți contractează împrumuturi de la rude, instituții financiare sau creditori locali.
Firmele care recrutează muncitori străini cer revizuirea proiectului care impune garanții de 200.000 de euro
Astfel, înainte de primul salariu, o parte dintre muncitorii străini au deja datorii pe care trebuie să le ramburseze lună de lună.
Ce se întâmplă când apare un accident
În teorie, lucrătorii străini care au contracte legale de muncă beneficiază de asigurare de sănătate și de drepturile prevăzute de legislația românească. În practică însă, un accident grav poate genera probleme care depășesc cu mult aspectul medical.
Dacă persoana nu mai poate munci pentru o perioadă îndelungată sau trebuie să se întoarcă în țara de origine, veniturile dispar, în timp ce obligațiile financiare rămân. Pentru familiile care depind de banii trimiși din străinătate, impactul poate fi devastator.
În cazul lui Iran, prietenii și conaționalii sunt cei care îi oferă sprijin imediat. Potrivit descrierii campaniei, aceștia îi aduc mâncare, cumpără medicamente, discută cu medicii și îl ajută cu traducerile.
„Nu știm cum funcționează sistemul medical, nimeni nu ne explică. Acum am învățat și ne-am înscris toți la medic de familie”, este unul dintre mesajele incluse în apelul pentru donații.
O problemă despre care se vorbește prea puțin
Specialiștii în migrația forței de muncă atrag atenția că situația muncitorilor străini nu ar trebui analizată doar prin prisma deficitului de personal din România.
Dincolo de cifrele privind avizele de muncă și nevoile companiilor, există și problema costurilor suportate de lucrători pentru a ajunge în Europa. În multe state asiatice, fenomenul îndatorării pentru migrație este bine documentat și reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale muncitorilor.
În momentul în care salariile sunt mai mici decât cele așteptate, apar perioade fără lucru sau intervin probleme medicale, datoriile pot deveni imposibil de gestionat.
Campania pentru Iran a devenit simbolul unei realități mai ample
La momentul publicării, campania strânsese aproape 3.000 de euro din ținta de 6.500 de euro. Banii ar urma să fie folosiți pentru achitarea împrumutului contractat pentru plecarea la muncă și pentru a-i oferi tânărului posibilitatea de a începe o nouă activitate după întoarcerea în Sri Lanka.
Însă succesul campaniei spune și altceva. Pentru mulți români, a fost probabil prima dată când au aflat că în spatele livratorului care aduce mâncarea la ușă se poate afla o persoană care a împrumutat mii de euro pentru șansa de a lucra în Europa.
Povestea lui Iran este una individuală. Fenomenul pe care îl scoate la lumină este însă mult mai larg și privește mii de muncitori străini care contribuie astăzi la funcționarea economiei românești, în timp ce încearcă să își plătească datoriile și să susțină familii aflate la mii de kilometri distanță.
Actualitate
AUR boicotează votul pentru desemnarea noului premier. Simion: „În fruntea țării trebuie să vină cei care au susținerea românilor”
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că nu va participa la votul privind învestirea viitorului Guvern, acuzând lipsa de legitimitate a procesului politic. „Nu avem ce să discutăm când continuă bătaia de joc la adresa românilor, începută cu anularea alegerilor”, a transmis liderul AUR.
George Simion FOTO: Mediafax
„La ora 18:00 va fi anunțat un guvern fără sprijin popular. E doar continuarea loviturii dată democrației… AUR nu va susține așa ceva și rămâne alături de poporul român”, a transmis liderul formațiunii, George Simion.
Acesta a precizat că parlamentarii AUR nu vor intra în sala de vot.
„Parlamentarii AUR nu intră în sala de vot (secret/nesecret) pentru alegerea unui premier care nu a primit nici 1% susținere din partea românilor. Nu avem ce să discutăm când continuă bătaia de joc la adresa românilor, începută cu anularea alegerilor. În fruntea țării trebuie să vină cei care au susținerea românilor”, a mai spus acesta.
Președintele Nicușor Dan urmează să susțină astăzi, de la ora 18:00, o declarație de presă la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia este așteptat să anunțe numele viitorului premier.
Potrivit surselor politice, Eugen Tomac este considerat favorit pentru desemnare în urma consultărilor recente.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat marți, 2 iunie, că formațiunea nu va susține în Parlament niciun guvern în care nu este reprezentată și care nu este condus de un premier desemnat de partid. Acesta a respins, totodată, varianta unui premier independent, având în vedere speculațiile privind viitoarea nominalizare pentru șefia Executivului.
-
Actualitateacum 3 zile
Polițist din Neamț, înjunghiat mortal de propriul fiu. Tragedia s-a petrecut în plină stradă
-
Breakingacum 2 zile(P) Studiu IRES: Informația științifică este reperul principal al consumatorilor adulți în evaluarea riscurilor asociate fumatului
-
Actualitateacum 2 zile
Prețul disidenței în politică. De ce este condamnat Constantin Toma să rămână în PSD, deși partidul l-a lăsat fără sprijin
-
Actualitateacum 2 zile
Transformarea Cetății Alba Carolina continuă. Porțile monumentale sunt restaurate, iar șanțurile devin zone de agrement
-
Breakingacum 2 zileSilviu Predoiu: „Miza în războiul Nicușor
-
Actualitateacum 3 zile
Cod galben de ploi și furtuni în mai multe regiuni ale țării. Hidrologii avertizează și asupra riscului de viituri
-
Breakingacum 3 zileUn studiu uriaș dezvăluie că secretul sănătății inimii nu este o dietă săracă în carbohidrați sau grăsimi
-
Actualitateacum 22 de oreCe echipamente sunt necesare pentru lucrări tehnice realizate corect





