Actualitate
Tensiuni între București și Kiev, cu privire la cererea autorităților române să sisteze lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe
Scandalul Canalului Bâstroe capătă proporții.Lucrările de dragare făcute de ucraineni pe canalul Bâstroe crează tensiuni între autoritățile române și cele din Ucraina. Oficialii de la București spun că ucrainenii nu scot doar aluviuni, ci adâncesc canalul, punând în pericol Delta Dunării
Bâstroe a fost proiectat ca un canal propus pentru a face legătura între Dunăre și Marea Neagră.
Canalul va fi construit pe teritoriu ucrainean, în aria protejată a Deltei Dunării. Pe fondul unor tensiuni, România a cerut accesul de urgență în zonă, în timp ce ambasadorul Ucrainei a insistat „că sunt doar lucrări de întreținere”.
Contextul actual
Un subiect sensibil în relaţia României cu Ucraina a fost reaprins. Autoritățile de la Kiev ar fi început lucrări de dragare pe canalul Bâstroe, în ciuda tratatelor internaționale. Ministrul Transporturilor a cerut reacții rapide de la Ministerul de Externe şi Ministerul Mediului. Omologii de la Bucureşti nu sunt acord ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, fără a respecta normele europene în vigoare.Acest lucru este probat și de faptul că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din partea vecinilor din Ucraina.
Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.
Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 şi la şapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlneşte braţul Chilia, a consemnat publicația de specialitate Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.
Poziția statului român
Potrivit unui comunicat remis de Ministerul Afacerilor Externe , partea română a solicitat de urgență părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă din data de 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Acestea se referă, la canalul Bâstroe, mai precis la adâncimile de navigație care au ajuns la 6,5 m, de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”
Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, „care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005”, se subliniază în comunicatul remis de Ministerul Afacerilor Externe.
Fapte diplomatice concrete
România a cerut în premieră Ucrainei să stopeze imediat lucrările de dragaj la canalul Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005.Solicitările au fost făcute în timpul discuțiilor de la Ministerul român de Externe cu ambasadorul Ucrainei la București care a insistat însă că pe canalul Bâstroe au loc doar lucrări de întreținere.
Autoritățile române vor aprobare pentru verificarea lucrărilor de pe canalul Bâstroe
MAE l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la București. Autoritățile române vor să obţină aprobare pentru a merge pe canalul Bâstroe să verifice lucrările ucrainenilor, anunță premierul Nicolae Ciucă. El spune că autoritățile de la București ar putea sesiza Comisia Europeană.
„Ieri (marți- n.r.) la Ministerul de Externe a fost prezent ambasadorul Ucrainei. I s-a solicitat ca în perioada următoare autoritățile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor”, a transmis premierul României Nicolae Ciucă.
Premierul a precizat că ar fi vorba de realizarea unor lucrări care au impact asupra mediului Deltei Dunării. „În acest moment dați-ne voie să verificăm și să confirmăm aceste date. Niciuna dintre instituții nu poate să confirme aceste date. Până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm și să executăm măsurătorile de adâncime… (…) Întreținerea e pentru 3,5 metri. Ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât și celelalte instituții vor acționa ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, a încheiat premierul Nicolae Ciucă.
Întrebat despre lucrările de dragare din zona Bâstroe, premierul în exercițiu Nicolae Ciucă a arătat că a discutat și sunt mai multe instituții care au atribuții în a monitoriza și verifica activitatea. „Am discutat cu Ministerul de Externe, am discutat cu ministerul Transporturilor. Fiecare dintre ele au datoria ca înainte de a iniția alte demersuri decât cele care au fost făcute publice, să verifice. Motiv pentru care Ministerul de Externe este coordonat cu Ministerul Mediului și Ministerul Transporturilor, a inițiat notele verbale către Ambasada ucrainei la București, a fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere”, a mai transmis șeful Executivului.
Declarații ale oficialilor români
Ministerul Afacerilor Externe a afirmat recent în legătură cu informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din data de 13 februarie anumite informații de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de la Poliţia de Frontieră. În funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene anumite aspecte. Acestea au conexiune directă cu aspectul conform căruia autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport. Această propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – este necesară a fi respectată, proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina trebuie să ia strict în vedere prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.
Ministrul Mediului Tánczos Barna a transmis că Ministerul va urmări lucrările care se fac pe canalul Bâstroe și va împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării.
„Nici legislația națională a României, nici legislația Ucrainei nu permit desfășurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării. În ceea ce privește lucrările care au avut loc în zona Deltei de partea ucraineană, sunt convins că ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile, sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluțiile de comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării”, a declarat Tánczos Barna.
De asemenea, încă de la jumătatea lunii iulie a anului 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană constituie un motiv de dispută între România şi Ucraina. „E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare”, a precizat ministrul, la Interviurile Digi24.ro
În loc… de soluționare
Ceea ce se presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), cu crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrările de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, s-au dovedit motive de îngrijorare pentru statul român.
Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fi fost realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.
Sesizate de către România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean a încălcat prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean a suprimat prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Organismul european a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa și a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.
Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo din Finlanda, privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că „vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie.”
Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost uitat sau parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.
Oricum, Comisia Europeană a anunțat în cursul zilei de ieri 21 februarie că este la curent dezbaterile din presa românească, unde circulă informații potrivit cărora Ucraina desfășoară lucrări majore pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe ale Dunării, și că a cerut informații suplimentare din partea autorităților ucrainene. Ucraina a transmis Comisiei că face operațiuni de „dragaj operațional” la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește „lucrări majore” pe brațul Chilia sau canalul Bâstroe.
Sursa foto :https://google.com
Sinteza acestei știri a fost realizată de către Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul National și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro
Actualitate
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină de ironie a Iranului.
Iranul îi recomandă lui Donald Trump să se odinească. FOTO: Getty
În ultima vreme, reacțiile
ironice la postările lui Donald Trump au devenit aproape reflexe pe rețelele
sociale, unde pe conturi asociate cu Iranul apar constant meme-uri, montaje
video sau imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale ironice imediat
după mesajele liderului de la Washington.
De această dată, Ambasada
Iranului în Zimbabwe a distribuit un mesaj care a devenit rapid viral, după o
postare triumfalistă a lui Donald Trump despre situația din Strâmtoarea Ormuz.
„O zi mare și
strălucită pentru lume! DTJ”, a scris Donald Trump pe Social Truth pe fondul
anunțului privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru perioada de încetare a
focului.
Replica ambasadei
iraniene a apărut la scurt timp pe platforma X, sub forma unui text structurat
în patru puncte, prezentat ca un „set de recomandări” adresate direct liderului
american, pe un ton vădit ironic.
* „Încearcă să nu pari așa fericit. Păstrează-ți puțin
prestigiul;
* Să nu te gândești nicio clipă – și subliniez, nicio
clipă – la noul regim juridic al Strâmtorii Iranului. Ne ocupăm noi de asta;
* Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și
blochează-l pe Bibi (Benjamin
Netanyahu – n.r.) pentru o săptămână;
* Mănâncă ceva ușor diseară și odihnește-te”, i-a transmis Iranul lui Donald Trump.
Referirea la „Bibi”
face trimitere, evident, la premierul israelian Benjamin Netanyahu, dar şi la
relațiile apropiate dintre acesta şi Donald Trump.
Postarea a generat
imediat un val de reacții online, unde utilizatorii au continuat tonul ironic,
preluând postarea și transformând-o mesajul într-un nou meme.
* „Are nevoie de tratament serios, nu doar de asta”, a scris un utilizator.
* „Pasul 4 este cel mai important: mănâncă ușor și
dormi”, a comentat altul.
* „Blochează-l pe Bibi măcar o lună”, a adăugat un alt utilizator.
Actualitate
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele rezidențiale exclusiviste.
Recent, argentinianul a luat o decizie importantă legată de familia sa, dorind să le ofere copiilor un viitor stabil chiar în locul pe care îl consideră „acasă” în Europa. Astfel, el a inițiat un proiect prin care se vor construi trei locuințe destinate celor trei fii ai săi, în aceeași zonă în care locuiește și în prezent.
Case pentru Thiago, Mateo și Ciro. Proiect de 600.000 de euro
Planul vine în continuarea intenției sale de a rămâne stabilit în zona Barcelonei și după încheierea carierei de fotbalist.
Potrivit presei locale, autoritățile din Castelldefels au aprobat recent dezvoltarea unei zone rezidențiale în partea de deal a orașului, unde terenurile vor fi transformate pentru construcții.
Proiectul îi vizează direct pe copiii săi, Thiago, Mateo și Ciro, și presupune o investiție totală estimată la aproximativ 600.000 de euro. Pe lângă ridicarea celor trei case, planul include și modernizarea infrastructurii din zonă, cu utilități precum apă, electricitate, canalizare și telecomunicații, dar și îmbunătățirea accesului rutier către noile proprietăți.
Messi va ceda gratuit o parte din teren pentru comunitate
Argentinianul dorește să pună bazele unei zone cu vegetație mediteraneană pentru comunitatea din zonă, unde se vor planta măslini, carob și migdali. De asemenea, se plănuiește și montarea unui sistem de irigații.
Messi deține nu mai puțin de 10.000 de metri pătrați în zonă, un domeniu pe care l-a extins din aproape în aproape, de-a lungul carierei de fotbalist profesionist. Pe lângă locuința propriu-zisă a familiei, acesta mai dispune și de un teren privat de fotbal, piscină proprie, sală de sport, teren de tenis și zone de agrement.
Lionel Messi nu va reveni curând la Barcelona. Argentinianul și-a prelungit contractul cu Inter Miami până în 2028. Totuși, în înțelegere există clauze care permit o posibilă încheiere mai devreme: Messi ar putea propune rezilierea înțelegerii în 2026, iar clubul în 2027.
Actualitate
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev explică pentru „Adevărul” ce forțe politice au șanse să intre în Parlament, modul în care s-a desfășurat campania electorală și mai ales ce promite fostul președinte Rumen Radev, marele favorit pentru a prelua funcția de premier.
Rumen Radev. FOTO: Inquam Photos
După mai mulți ani marcați de instabilitate politică cronică și guverne efemere, bulgarii sunt chemați duminică din nou la urne pentru a-și alege Parlamentul și implicit un nou Guvern.
Cu principala șansă în aceste alegeri pleacă președintele demisionar al țării, Rumen Radev, aflat în fruntea unei alianțe de trei partide, numită „Bulgaria Progresistă”. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Analiză și Marketing, formațiunea lui Radev se află pe primul loc, cu 32,1% din intențiile de vot în rândul alegătorilor deciși. Acest rezultat s-ar traduce în aproximativ 90 de mandate în viitoarea Adunare Națională, scrie publicația bulgară Novinite.
Pe locul al doilea se situează partidul GERB, cu 19,4%, deci circa 55 de mandate, urmat de alianța „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), cotată la 12% și aproximativ 34 de deputați. În continuare, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) ar obține 11,2% și circa 31 de mandate, în timp ce partidul Renașterea este estimat la 7% și 20 de deputați. Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar depăși la limită pragul electoral, cu 4,2% și aproximativ 10 mandate. Mai multe formațiuni rămân sub pragul de intrare în parlament, inclusiv „Moralitate, Unitate, Onoare” (MECH), „Siyanie”, „Măreție” și „Bulgaria Albastră”.
Jurnalistul Vladimir Mitev explică în detaliu această distribuție a forțelor politice.
„Cred că, în mod cert, vor intra în Parlament cinci formațiuni politice. În primul rând, coaliția Bulgaria Progresistă, asociată cu președintele Rumen Radev, care este creditată cu peste 30% din voturi. Apoi, GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov, afiliată Partidului Popular European, cu un scor estimat între 18 și 20%. Pe locul următor ar fi alianța Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată, o formațiune reformistă, anticorupție, cu aproximativ 11–12%. Mai este și DPS – partidul susținut în mod tradițional de minoritatea turcă, dar care este perceput și ca un partid oligarhic, avându-l ca figură centrală pe Delian Peevski. Al cincilea partid este, cel mai probabil, Renaștere, o formațiune suveranistă. Nu este foarte clar dacă Partidul Socialist Bulgar va trece pragul electoral. Unele sondaje îl dau peste 4%, altele sub. În general, ceea ce se observă este că Rumen Radev reușește să absoarbă o parte din electoratul populist sau suveranist, care anterior era distribuit între mai multe partide”, a explicat Mitev.
Economie pro-business, luptă anticorupție și „pragmatism energetic”
Popularitatea mișcării politice grupate în jurul lui Radev se bazează pe o strategie inteligentă și pe mesaje bine calibrate. În loc să lanseze atacuri frontale și zgomotoase, fostul președinte preferă o abordare subtilă, axată pe soluții și reforme economice. Programul politic propus vizează în mod direct destructurarea rețelelor oligarhice. Aceasta este o temă extrem de populară în rândul populației bulgare, o societate obosită de scandaluri de corupție.
Cu toate acestea, pe plan extern, poziția noii coaliții ridică unele semne de întrebare în cancelariile occidentale și la Bruxelles. Anumite mesaje despre resursele energetice rusești sugerează o politică externă cu accente proprii, mai nuanțate.
Aderarea Bulgariei la zona euro nu a dus la dublarea prețurilor, iar inflația este la un minim istoric
„De altfel, Bulgaria Progresistă este, în acest moment, o coaliție de partide existente, deoarece Radev nu a avut timpul necesar să-și înregistreze un partid propriu. Este de așteptat ca pe viitor să facă acest pas. Programul lui Radev este centrat pe lupta împotriva oligarhiei, deși fără a numi explicit ținte. Totuși, se poate deduce că Delian Peevski este una dintre figurile vizate. În același timp, programul este pro-business și nu propune creșteri de taxe, ci mai degrabă un model în care statul sprijină mediul de afaceri, inclusiv în zona IT și financiară. În politica externă, discursul este mai nuanțat. Există semnale de „pragmatism energetic”, care pot fi interpretate ca o deschidere mai mare față de resursele energetice din Rusia, în contrast cu linia europeană de reducere a dependenței”, subliniază Vladimir Mitev
O campanie electorală atipică
Campania electorală nu a fost lipsită de incidente. Poliţiştii au confiscat peste un milion de euro şi au reţinut zeci de persoane. Oamenii legii vorbesc despre rețele organizate, care plătesc alegătorii cu aproximativ 50 de euro pentru un vot la comandă. Premierul interimar avertizează că în circulaţie ar fi şi cantităţi uriaşe de bancnote false, folosite în acelaşi scop. Într-o altă operațiune, Ministerul de Interne a descoperit aproape 15.000 de euro și o listă de nume. Au fost verificate persoane din mediul infracțional, dar şi lideri cunoscuţi ca având influență asupra procesului electoral, precum și proprietari de firme, cu scopul de a preveni votul corporativ.
„Campania, în ansamblu, este una relativ lipsită de confruntări directe. Fiecare partid pare să vorbească mai degrabă cu propriul electorat, decât să încerce să convingă alegătorii altora. În ceea ce privește cumpărarea voturilor, autoritățile par să fi intensificat controalele. Ministerul de Interne a desfășurat operațiuni în mai multe orașe – Ruse, Veliko Târnovo, Sliven, Lom, Kiustendil – și s-a anunțat confiscarea unor sume importante de bani, în jur de un milion de euro, suspectate că ar fi destinate cumpărării de voturi. Există un accent mai mare pe anumite comunități vulnerabile, inclusiv minorități, unde influența DPS a fost tradițional puternică. În același timp, autoritățile au respins acuzațiile de acțiuni selective, afirmând că toate partidele sunt vizate în mod egal”, a explicat jurnalistul bulgar.
Rumen Radev ar putea prelua funcția de premier
În acest moment, ținând cont de proiecțiile făcute pe baza sondajelor de opinie, „Bulgaria Progresistă” ar putea fi polul în jurul căruia ar urma să se formeze o nouă majoritate politică.
„În privința scenariilor post-electorale, există foarte multă incertitudine. Unele sondaje sugerează că formațiunea asociată cu Radev ar putea obține peste 100 de mandate, aproape de majoritatea necesară pentru a guverna singură, dar aceste estimări variază. Cel mai probabil, dacă se va forma un guvern, acesta va presupune o alianță între prima forță politică și unul dintre partidele pro-europene din clasament. Există însă și scenarii în care nu se ajunge la o înțelegere și se ajunge la alegeri anticipate. De asemenea, există ipoteza că Partidul Socialist Bulgar ar putea sprijini un guvern condus de Radev, dacă va intra în Parlament”, a afirmat Vladimir Mitev.
Alegerile parlamentare de duminică au o miză colosală pentru viitorul statului bulgar, dar și pentru echilibrul european. O Bulgaria stabilă, predictibilă și puternică din punct de vedere economic este absolut esențială pentru întreaga regiune a Balcanilor și a Mării Negre.
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină...
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele...
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev...
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
Doar șapte zile de meditație îți pot crește semnificativ șansele de a-ți aminti să faci un lucru la momentul potrivit,...
NIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
Ja Rule, The Martinez Brothers, Eve, Clean Bandit și Haddaway, printre noii headlineri anunțați Pe 16 aprilie, NIBIRU a dus...
Traduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
Căutați o soluție rapidă pentru a traduce un document din engleză în română? Fie că pregătiți un dosar de studii,...
Cele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
Rândul lui Adrian Mutu (47 de ani) pe banca tehnică a echipei naționale de fotbal a României pare să nu...
-
Actualitateacum 3 zileAr putea impune Iranul taxe de tranzit pentru Strâmtoarea Ormuz? Trump ar fi de acord cu o condiție
-
Actualitateacum 3 zile„Potențiale ținte pentru Rusia”: Ministerul rus al Apărării a publicat o listă a companiilor europene care ar produce drone pentru Ucraina
-
Actualitateacum 2 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 2 zileCE analizează ajutorul de stat acordat de România pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă
-
Actualitateacum 2 zile
Traduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 2 zile
Cele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum 2 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor
-
Actualitateacum o zi
NIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore