Tensiuni între București și Kiev, cu privire la cererea autorităților române să sisteze lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe

0
579

Scandalul Canalului Bâstroe capătă proporții.Lucrările de dragare făcute de ucraineni pe canalul Bâstroe crează tensiuni între autoritățile române și cele din Ucraina. Oficialii de la București spun că ucrainenii nu scot doar aluviuni, ci adâncesc canalul, punând în pericol Delta Dunării

Bâstroe a fost proiectat ca un canal propus pentru a face legătura între Dunăre și Marea Neagră.

Canalul va fi construit pe teritoriu ucrainean, în aria protejată a Deltei Dunării. Pe fondul unor tensiuni, România a cerut accesul de urgență în zonă, în timp ce ambasadorul Ucrainei a insistat „că sunt doar lucrări de întreținere”. 

Contextul actual 

Un subiect sensibil în relaţia României cu Ucraina a fost reaprins. Autoritățile de la Kiev ar fi început lucrări de dragare pe canalul Bâstroe, în ciuda tratatelor internaționale. Ministrul Transporturilor a cerut reacții rapide de la Ministerul de Externe şi Ministerul Mediului. Omologii de la Bucureşti nu sunt acord ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, fără a respecta normele europene în vigoare.Acest lucru este probat și de faptul că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din partea vecinilor din Ucraina.

Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.

 Problema existență, neremediată nici în prezent 
Ucraina este suspectată în mod firesc din cauza faptului că a pornit ample lucrări de adâncire a canalului Bâstroe sub pretextul dragării. Vecinii din est urmăresc să adâncescă suficient de mult canalul pentru a permite trecerea navelor comerciale de mare capacitate.
Lucrările ar fi fost extinse și pe partea ucraineană a canalului Chilia. Construcţia Canalului Bâstroe-care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră- a început în anul 2004. România a cerut Ucrainei să oprească proiectul, care încalca o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului. În ciuda criticilor, canalul a fost declarat deschis de Kiev în 2007 pentru nave de maximum 4,5 metri înălţime.

Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 şi la şapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlneşte braţul Chilia, a consemnat publicația de specialitate Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.

Poziția statului român

Potrivit unui comunicat remis de Ministerul Afacerilor Externe , partea română a solicitat de urgență părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă din data de 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Acestea se referă, la canalul Bâstroe, mai precis la adâncimile de navigație care au ajuns la 6,5 m, de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

MAE a adus în discuție faptul că România a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze.

„Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”

Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, „care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005”, se subliniază în comunicatul remis de Ministerul Afacerilor Externe.

Fapte diplomatice concrete

România a cerut în premieră Ucrainei să stopeze imediat lucrările de dragaj la canalul Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005.Solicitările au fost făcute în timpul discuțiilor de la Ministerul român de Externe cu ambasadorul Ucrainei la București care a insistat însă că pe canalul Bâstroe au loc doar lucrări de întreținere.

Autoritățile române vor aprobare pentru verificarea lucrărilor de pe canalul Bâstroe

MAE l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la București. Autoritățile române vor să obţină aprobare pentru a merge pe canalul Bâstroe să verifice lucrările ucrainenilor, anunță premierul Nicolae Ciucă. El spune că autoritățile de la București ar putea sesiza Comisia Europeană.

„Ieri (marți- n.r.) la Ministerul de Externe a fost prezent ambasadorul Ucrainei. I s-a solicitat ca în perioada următoare autoritățile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor”, a transmis premierul României Nicolae Ciucă.

Premierul a precizat că ar fi vorba de realizarea unor lucrări care au impact asupra mediului Deltei Dunării. „În acest moment dați-ne voie să verificăm și să confirmăm aceste date. Niciuna dintre instituții nu poate să confirme aceste date. Până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm și să executăm măsurătorile de adâncime… (…) Întreținerea e pentru 3,5 metri. Ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât și celelalte instituții vor acționa ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, a încheiat premierul Nicolae Ciucă.

Întrebat despre lucrările de dragare din zona Bâstroe, premierul în exercițiu Nicolae Ciucă a arătat că a discutat și sunt mai multe instituții care au atribuții în a monitoriza și verifica activitatea. „Am discutat cu Ministerul de Externe, am discutat cu ministerul Transporturilor. Fiecare dintre ele au datoria ca înainte de a iniția alte demersuri decât cele care au fost făcute publice, să verifice. Motiv pentru care Ministerul de Externe este coordonat cu Ministerul Mediului și Ministerul Transporturilor, a inițiat notele verbale către Ambasada ucrainei la București, a fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere”, a mai transmis șeful Executivului.

Declarații ale oficialilor români

Ministerul Afacerilor Externe a afirmat recent în legătură cu informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din data de 13 februarie anumite informații de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de la Poliţia de Frontieră. În funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene anumite aspecte. Acestea au conexiune directă cu aspectul conform căruia autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport. Această propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – este necesară a fi respectată, proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina trebuie să ia strict în vedere prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

Ministrul Mediului Tánczos Barna a transmis că Ministerul va urmări lucrările care se fac pe canalul Bâstroe și va împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării.

„Nici legislația națională a României, nici legislația Ucrainei nu permit desfășurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării. În ceea ce privește lucrările care au avut loc în zona Deltei de partea ucraineană, sunt convins că ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile, sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluțiile de comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării”, a declarat Tánczos Barna.

De asemenea, încă de la jumătatea lunii iulie a anului 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană constituie un motiv de dispută între România şi Ucraina. „E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare”, a precizat ministrul, la Interviurile Digi24.ro

În loc… de soluționare

Ceea ce se presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), cu crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrările de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, s-au dovedit motive de îngrijorare pentru statul român.

Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fi fost realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.

Sesizate de către România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean a încălcat prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean a suprimat prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Organismul european a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa și a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.

Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo din Finlanda, privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că „vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie.”

Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost uitat sau parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.

Oricum, Comisia Europeană a anunțat în cursul zilei de ieri 21 februarie că este la curent dezbaterile din presa românească, unde circulă informații potrivit cărora Ucraina desfășoară lucrări majore pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe ale Dunării, și că a cerut informații suplimentare din partea autorităților ucrainene. Ucraina a transmis Comisiei că face operațiuni de „dragaj operațional” la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește „lucrări majore” pe brațul Chilia sau canalul Bâstroe.

Sursa foto :https://google.com

Sinteza acestei știri a fost realizată de către Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul National și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here