Actualitate
Slalom printre locurile istoriei antice. Drumul Porților de Fier ale Transilvaniei VIDEO
Cel mai spectaculos drum istoric din România a fost
folosit de armatele romane pentru a intra în Dacia. Fostul drum imperial care
începe de la Dunăre, traversează Banatul montan și coboară în Țara Hațegului a
devenit o șosea modernă care parcurge o mulțime de așezări istorice valoroase.
Băile Herculane, loc de popas pe Drumul Porților de Fier. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Primele așezări importante înființate de romani în Dacia, aflate în Banat, Oltenia și Transilvania, datează de la începutul secolului al II-lea, când armatele aflate sub comanda împăratului Traian i-au învins, la capătul unor lupte sângeroase, pe dacii conduși de regele Decebal.
În anii războaielor daco-romane au fost amenajate și primele drumuri imperiale (de piatră) în provincia care avea să fie numită. în ultimele decenii ale stăpânirii romane, Dacia Felix (video).
Pe actualul teritoriu al României, rutele folosite de armatele romane pentru a avansa în Dacia începeau de la Dunăre, una din dreptul localității Baziaș (Caraș-Severin), unde fusese înființat castrul Lederata, iar cealaltă din Orșova (Mehedinți), anticul oraș Dierna. Pe aici, armatele romane au trecut Dunărea în Dacia pe poduri construite din vase, potrivit istoricilor.
Cele două căi de comunicații ocoleau Munții Banatului, una prin est și cealaltă prin vest, și se uneau la Tibiscum (Caransebeș). De acolo, drumul imperial continua spre colonia Sarmizegetusa – capitala Daciei Felix, trecând prin Porțile de Fier ale Transilvaniei, locul legendarei Tapae, unde s-au dat lupte crâncene între daci și romani.
Din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în anii care au urmat războaielor daco-romane, traseul drumului imperial a fost prelungit în interiorul Daciei pe văile Streiului și Mureșului, apoi prin Munții Apuseni, spre nordul provinciei, pentru a putea fi exploatate resursele importante de aur și sare ale Daciei.
Drumul de piatră din vremea împăratului Traian traversa orașele antice Apulum (Alba Iulia), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj-Napoca) și se oprea la Porolissum (Moigrad), numărând în întinderea sa peste 550 de kilometri.
Cazanele Dunării. Foto: Daniel Guță
„Ca pretutindeni în imperiu, romanii au construit drumuri militare şi comerciale solide, netede şi largi, iar de-a lungul lor, la anumite distanţe se ridicau pentru călători lăcaşuri de repaus, unde se schimbau trăgătorii. Unde poziţia topografică îngăduia se construiau turnuri de strajă (speculae), care aveau menirea să supravegheze nu numai drumurile, dar şi să observe orice încălcare străină“, arăta istoricul Traian Simu.
Orșova, început de drum
Cel mai spectaculos fost drum antic pavat se suprapune în mare parte șoselei Orșova – Sarmizegetusa. Pe traseul său de peste 140 de kilometri, prin județele Mehedinți, Caraș-Severin și Hunedoara, călătorii găsesc ruinele unor așezări importante din vremea Daciei romane, dar și numeroase monumente medievale clădite din acestea.
Călătoria pe urmele fostului drum roman poate începe din Orșova (video), situată la vărsarea râului Cerna în Dunăre, locul prin care primele legiuni romane conduse de Traian au înaintat în jurul anului 101 spre centrul Daciei, trecând fluviul pe un pod de vase.
Pe malul sârbesc al Dunării mai poate fi observată Tabula Traiana, unul dintre monumentele cioplite în stâncă în cinstea împăratului Traian, cu ocazia construirii drumului până la granițele Daciei.
Deasupra Cazanelor Dunării, pe un sector de vreo cinci kilometri, lățimea fluviului se îngusta la mai puțin de 60 de metri, iar în stâncile uriașe care îl mărgineau drumul a trebuit dăltuit în munte ori suspendat cu podele din lemn aşezate pe grinzi de stejar, înfipte în peretele de stâncă.
Drumul antic ingenios de pe malul drept al Dunării a ajuns sub ape în anii ’60, odată cu amenajarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier (video).
Tabula Traiana rezistă de peste 19 secole, însă monumentul a trebuit mutat cu 30 de metri mai sus pentru a nu ajunge și el sub apele Dunării.
Pe sub ochii lui Decebal
Pe malul opus, Chipul lui Decebal, cioplit în stâncă, a eclipsat sculptura închinată împăratului Traian, devenind cel mai faimos dintre monumentele dedicate dacilor în România.
Basorelieful care îl reprezintă pe regele dac a fost dăltuit în stâncile versantului care străjuiește Cazanele Dunării și a căpătat dimensiuni uriașe: înălțimea de peste 40 de metri, lățimea de 25 de metri, lungimea ochilor de patru metri, lungimea nasului de șapte metri, lățimea nasului de patru metri.
Chipul lui Decebal. Foto: Daniel Guță
Monumentul din Cazanele Dunării a fost realizat de sculptorul Florin Cotarcea, din Orșova, ajutat de mai mulți alpiniști, în perioada 1994-2004, iar lucrările derulate cu eforturi considerabile au fost finanțate de omul de afaceri Iosif Constantin Drăgan.
Imaginea 1/15:
Dunărea la Orșova Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (11) jpg
Florin Cotarcea declara că sculptura de mari proporții la care a muncit timp de un deceniu a rămas nefinalizată. „Ar mai fi de lucru vreo zece ani la această lucrare“, relata sculptorul, recent. Și nasul regelui Decebal a trebuit ajustat, din cauza riscurilor pe care le prezenta stânca în care a fost dăltuit.
Băile Herculane, cea mai veche stațiune romană
Aflată la circa 20 de kilometri de Orșova, Băile Herculane (județul Caraș-Severin) este considerată cea mai veche staţiune balneară de pe teritoriul României. A fost fondată la începutul secolului al II-lea, în vremea împăratului Traian. Din aceeași perioadă datează și stațiunile Ad Aquae (Călan) și Germisara (Geoagiu Băi), și ele aflate pe rutele imperiale.
Romanii au dat băilor din vecinătatea Mehadiei numele Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras) şi au ridicat aici, în valea adâncă a Cernei, temple, băi, monumente şi statui închinate zeilor Hercules, Esculap şi Higeea.
„La izvoarele lui Hercule se adunau romanii, începând de la pătura cea mai de jos până la cei mai înalţi demnitari, nu numai din Dacia şi vecina Moesia, ci chiar şi din alte provincii mai îndepărtate“, arăta istoricul Traian Simu.
Băile Herculane (video) s-au dezvoltat ca staţiune în secolul al XIX-lea. Erau vizitate de călători din întreaga Europă, atraşi de numeroasele izvoare termale sulfuroase, iodate, bromurate şi termominerale calde.
Unii autori le-au numit Baden-Badenul (staţiunea balneară de renume mondial de la poalele Munţilor Pădurea Neagră) din sud-estul Europei.
Băile termale antice au intrat într-o nouă etapă de dezvoltare la începutul anilor ’70, când aici au fost construite marile complexuri hoteliere Afrodita, Diana, Hercules, Roman, Minerva şi Grota Haiducilor, unele cu până la zece etaje, destinate turismului de masă.
„Hotelurile supraetajate din timpul regimului comunist pălesc în faţa farmecului vechilor construcţii din staţiune, chiar dacă unele dintre acestea din urmă au fost lăsate în paragină“, povestește un localnic.
Cel mai atractiv loc pentru amatorii de fotografii rămâne Piaţa Hercules, simbolul oraşului-staţiune. În centrul ei, statuia legendarului Hercules, înconjurată de clădirile istorice ale Băilor Herculane, atrage toate privirile.
Și gara din Băile Herculane (video) și-a păstrat farmecul, deși în ultimele decenii a fost tot mai degradată. Cu arhitectură barocă și împodobită cu picturi inspirate din mitologia romană, clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și ar fi fost folosită uneori ca reședință de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei.
Porțile de Fier ale Transilvanei
Din Valea Cernei, șoselele (DN 6 și DN 68) care acoperă rămășițele fostului drum imperial continuă pe Valea Timișului și a Bistrei, traversând mai multe localități bogate în vestigii romane, cea mai importantă dintre ele fiind municipiul Caransebeș.
Drumul național se strecoară apoi pe la poalele Munților Poiana Ruscă, unde zăcămintele de fier și marmură au fost exploatate din vremea romanilor, și intră în Porțile de Fier ale Transilvaniei, trecătoarea dintre Banat și Ardeal, aflată la limita județelor Caraș-Severin și Hunedoara.
Imaginea 1/44:
Băile Herculane Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (80) jpg
Porţile de Fier ale Transilvaniei au fost locul unora dintre cele mai faimoase bătălii amintite din Antichitate şi din perioada medievală. „Antica Tapae, locul unde au avut loc luptele dintre Decebal şi Tittus Iulianus, general al împăratului Domiţian, şi dintre Decebal şi Traian, ambele câştigate de romani, a fost localizată ipotetic de către specialişti în Porţile de Fier ale Transilvaniei“, amintea arheologul Hristache Tatu, care a cercetat așezarea.
În vara anului 1442, în acelaşi loc de la Porţile de Fier ale Transilvaniei, armata trimisă de sultan în Transilvania pentru a răzbuna moartea beiului Vidinului a fost înfrântă de oştile conduse de voievodul transilvănean Ioan de Hunedoara.
Timp de șapte decenii, până în 1972, Porțile de Fier ale Transilvaniei au fost străbătute și de calea ferată Hațeg-Caransebeș. Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape şase kilometri, între Zeicani şi Bouţari (Caraş-Severin), calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele.
Orașul antic înfloritor: Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Din Porțile de Fier ale Transilvaniei, vechea rută a romanilor coboară în Țara Hațegului, iar la zece kilometri de trecătoare se înfățișează ruinele coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa din Hunedoara, orașul întemeiat de Traian unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele romane care au luptat pentru cucerirea Daciei.
Imaginea 1/23:
puține monumente au ramas in Ulpia Traiana Sarmizegetusa Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (26) jpg
Fostul oraș antic a fost numit de unii istorici „Mica Romă“, în timp ce alți oameni de știință l-au comparat în trecut cu orașul antic Pompeii, datorită numeroaselor monumente valoroase pe care le cuprinde. Așezarea civilă antică din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află pe lista indicativă a monumentelor din Patrimoniul mondial cultural UNESCO, care cuprinde așezările romane de la frontierele (Limesul) provinciei Dacia.
Cei care vizitează Sarmizegetusa romană (video) găsesc aici o mulțime de vestigii care, intercalate cu terenurile agricole, livezile și drumurile de pământ oferă senzația unei întoarceri în timp. În centrul așezării se află Forul lui Traian, sau „forum vetus“, piața bogat ornamentată cu marmură a capitalei provinciei romane.
„Construit iniţial din lemn, el a fost refăcut în piatră încă în timpul domniei lui Traian, dobândind un caracter monumental. Decoraţia sa exalta victoria recentă asupra dacilor. În faţa intrării se găsea altarul (groma), ridicat cu ocazia fondării coloniei şi întemeierii provinciei, întregul spaţiu căpătând astfel un statut sacru, încărcat cu o mare valoare simbolică“, informează Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
Alături de For, amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unde încăpeau până la 5.000 de spectatori, se numără printre atracțiile așezării.
Biserica medievală Densuș, ridicată din ruinele coloniei
Aflată în apropiere de vechiul drum imperial și la 10 kilometri de Sarmizegetusa, biserica medievală Densuș (video) din Țara Hațegului a stârnit de-a lungul timpului fascinația oamenilor, prin înfățișarea și legendele sale.
Unii istorici au susținut că biserica de piatră fusese clădită pe ruinele unui templu antic sau ale unui mausoleu, ridicat de generalul Longinus, eroul roman din timpul războaielor cu dacii, care s-a sinucis, după ce fusese capturat de regele Decebal.
„Și, pe când Sarmizegetusa lui Traian și Decebal s-a prefăcut în pulbere, prădată de cine a voit, acest lăcaș al rămășițelor lui Longin trebuie să fi rămas aproape neatins, păstrat până astăzi în această formă ocrotitoare a religiei creștine, îmbălsămat în farmecul neînvins al legii nouă“, scria istoricul Nicolae Iorga la începutul secolului trecut.
Cel mai probabil, susțin unii oameni de știință, lăcașul înființat pe un deal al satului Densuș datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea și ar fi fost ridicat de familiile cneziale din ținutul Hațegului, fără a avea vreo legătură cu vreun templu roman.
În zidurile de la Densuş au ajuns numeroase blocuri de calcar, lei de marmură şi monumentele funerare din fostul oraş antic şi de la ruinele altor aşezări dacice şi romane din zonă.
Imaginea 1/17:
Biserica Densus si scena care l ar fi reprezentat pe Longinus jpg
„Este o biserică bizară, făcută din mărmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne“, o descria academicianul George Călinescu.
La 15 kilometri de Sarmizegetusa se află și orașul Hațeg, vechiul târg din Țara Hațegului, capăt al DN 68 Hațeg-Caransebeș, și loc de pornire al excursioniștilor spre Parcul Național Retezat, Munții Șureanu și spre bisericile și castelele vechi de pe Valea Streiului și de la poalele Retezatului.
Actualitate
O dronă rusească a pătruns în spaţiul aerian al României. MApN a ridicat avioane F-16
Forțele ruse au lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Radarele MApN au identificat un grup de aproximativ douăzeci de drone în apropierea frontierei fluviale cu România, una pătrunxzând pentru scurt timp în spaţiul aerian naţional, în zona Chilia.
O dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc
Incursiunea a fost de scurtă durată, dispozitivul reluându-și ulterior traseul către țintele din Ucraina. Au fost raportate mai multe explozii pe malul ucrainean al Dunării.
Două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești în jurul orei 02.00 pentru a monitoriza situația. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 02.03, mesaj RO-Alert.
Alerta aeriană a încetat la ora 02.50.
Actualitate
Rădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
Cercetătorii au descifrat originea europenilor: triburile nomade care, în urmă cu 8.500 de ani, au declanșat un genocid continental, dar au pus bazele tuturor limbilor indo-europene vorbite astăzi. Ei sunt strămoșii genetici și lingvistici care au remodelat definitiv chipul Europei.
Înmormântarea unei căpetenii Yamnaya FOTO Rome World/facebook
Limbile indo-europene reprezintă cea mai mare familie de limbi din lume, fiind vorbite de aproape jumătate din populația globală. Totodată, aproximativ 94% dintre europeni vorbesc o limbă indo-europeană, în principal din ramurile romanică, germanică și slavă. Secole de-a rândul, cărturarii și, mai apoi, oamenii de știință moderni au încercat să găsească originea acestor limbi și strămoșii comuni ai europenilor. Au fost emise tot soiul de ipoteze, unele logice, altele fanteziste, dar niciodată nu s-a ajuns la un consens. Noile studii, bazate pe analize avansate asupra ADN-ului unor indivizi care au trăit acum 8.500 de ani, au rezolvat aproape în întregime enigma și au scos la iveală o concluzie absolut surprinzătoare.
Două studii realizate de echipe internaționale de cercetători, pe baza ADN-ului, și publicate în revista Nature, au ajuns la concluzia că strămoșii europenilor erau o populație care trăia pe teritoriul actualei Rusii, în urma cu aproximativ 6500 de ani. Ei au dus la apariția unui grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial în răspândirea limbilor indo-europene. Mai apoi, neamurile europene de astăzi s-au născut în urma unui genocid cumplit, care a avut loc acum câteva mii de ani pe tot parcursul continentului.
O mână de sate din stepele rusești și un popor care a schimbat istoria lumii
Cercetările efectuate de-a lungul ultimelor decenii s-au apropiat progresiv de această descoperire uimitoare, publicată recent în revistele de specialitate. Mai precis, treptat, oamenii de știință au început să îi identifice pe cei care au adus proto-indo-europeana pe continentul european și, totodată, pe cei care au definit genetic noile popoare de pe acest vast teritoriu. Era vorba despre triburile Yamnaya, populații de păstori și războinici din stepele nord-pontice care au invadat Europa. Cu toate acestea, existau o serie de sincope, pe care noile cercetări le-au rezolvat.
Mai precis, a fost identificată populația care a stat la baza formării triburilor Yamnaya – adică strămoșul originar al europenilor și, totodată, poporul care a dat naștere primei limbi proto-indo-europene, cea din care s-au dezvoltat toate celelalte limbi și graiuri indo-europene de pe Glob. Unul dintre susținătorii acestei ipoteze este geneticianul David Reich, de la Harvard Medical School și Harvard University. Acesta a emis ipoteza că acest strămoș ancestral provine din regiunea Caucaz – Volga Inferioară. „Este pentru prima dată când avem o imagine genetică unificatoare pentru toate limbile indo-europene”, a declarat, pentru Harvard Medical School, coautorul principal Iosif Lazaridis, cercetător asociat în biologia evoluției umane la Facultatea de Arte și Științe (FAS) a Universității Harvard. Ulterior, două studii de referință, publicate în revista Nature, identifică drept nucleu inițial această populație din regiunea Caucaz – Volga Inferioară, considerată sursa proto-indo-europenei, limba precursoare a tuturor acestor idiomuri.
Această populație trăia în stepa eurasiatică, pe teritoriul actualei Rusii, în urmă cu aproximativ 6.500 de ani, în Epoca Cuprului (Eneolitic). Aria sa de răspândire se întindea de la câmpiile de-a lungul Volgăi Inferioare până la poalele nordice ale Munților Caucaz. Potrivit cercetătorilor, membrii acestui grup s-au deplasat spre vest, unde s-au amestecat cu populațiile locale, dând naștere culturii Yamnaya — acel faimos grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial atât în răspândirea limbilor indo-europene, cât și în formarea popoarelor europene.
Practic, după cum indică studiile, populația Yamnaya s-a format din doar câteva mii de indivizi care trăiau în sate învecinate, în urmă cu circa 5.700–5.300 de ani. În scurt timp, aceștia au dezvoltat o economie inovatoare, bazată pe păstoritul mobil, care le-a permis să exploateze vastele teritorii ale stepelor. Această adaptare a dus la o expansiune demografică rapidă; în doar câteva secole, descendenții lor s-au răspândit pe un teritoriu uriaș, de la Europa Centrală până în estul Asiei.
Descoperirea reprezintă o confirmare importantă a „ipotezei stepelor”, formulată în secolul al XIX-lea, care plasează originea limbilor indo-europene în stepele Eurasiei. De-a lungul ultimelor decenii, lingviștii și arheologii au observat asemănări între limbi precum latina, greaca și sanscrita, sugerând existența unei limbi comune străvechi. Acum, genetica vine să completeze acest tablou.
Pe lângă limbă, triburile Yamnaya au moștenit tradiții culturale importante de la această populație străveche, inclusiv obiceiul de a-și îngropa morții în kurgane (morminte acoperite cu movile de pământ). Concluziile au fost formulate pe baza a două studii: primul, cu ADN obținut de la 354 de indivizi din Rusia și Europa de Sud-Est, iar al doilea, cu 81 de probe din Ucraina și Republica Moldova. Aceste date au fost completate de informații genetice existente de la aproape 1.000 de indivizi antici.
Cel mai mare mister din România. Mormintele de cai din nordul ţării, vechi de 4.000, care i-au lăsat fără răspuns pe cercetătorii lumii
În concluzie, câteva mii de indivizi din Epoca Cuprului (o perioadă de tranziție de la epoca pietrei la cea a metalelor), adunați în câteva sate din stepele rusești, au migrat către vest. Nu se știe exact ce i-a determinat să plece, însă pe teritoriul Ucrainei și, probabil, al Republicii Moldova de astăzi, au întâlnit populații locale, neolitice. S-au amestecat cu localnicii și au dat naștere civilizației Yamnaya, un neam de păstori războinici care avea să schimbe total destinul Europei.
Yamnaya, „tații” europenilor și un genocid preistoric
Acești Yamnaya au dezvoltat un stil de viață revoluționar. Erau crescători de vite și oi și se presupune că au fost prima populație din lume care a domesticit calul și l-a folosit pentru păstoritul nomad. Totodată, au fost primii care au învățat să utilizeze carele trase de boi. Aceste descoperiri i-au transformat în războinici redutabili. În plus, le-au asigurat o mobilitate extraordinară, care le-a modelat stilul de viață. Erau nomazi care străbăteau, cu familiile și bunurile urcate în care, stepele întinse, în căutare de noi pășuni și noi teritorii de cucerit.
„Am descoperit că Yamnaya descind din doar câteva mii de
oameni care trăiau în câteva sate învecinate, acum 5.700–5.300 de ani. Ca descedenți ai lor, Yamnaya au dezvoltat o economie radical nouă, care le-a permis
să-și urmeze turmele de animale în zone de stepă deschisă, anterior
inaccesibile. Acest lucru a dus la o explozie demografică, astfel încât, în
câteva sute de ani, descendenții Yamnaya numărau zeci de mii de persoane și
erau răspândiți de la Ungaria până în estul Chinei”, precizează Reich pentru Harvard Medical School.
Aceste triburi de păstori războinici — oameni de statură înaltă, cu pielea albă, păr roșcat sau blond și toleranți la lactoză (populațiile de vânători-culegători europeni nu o tolerau) — au tăbărât asupra civilizațiilor neolitice și eneolitice ale Lumii Vechi. Oamenii culturii Yamnaya, așa cum arată Martin Trautmann în lucrarea sa „First bioanthropological evidence for Yamnaya horsemanship”, cunoșteau metalurgia, reușind să confecționeze în special arme din bronz.
Practicau rar agricultura, doar pe malurile râurilor, atunci când staționau mai mult timp într-un loc; în acele perioade își fortificau și așezările. Meșteșugarii aveau un statut aparte în lumea Yamnaya, obiectele din metal fiind descoperite în cantități mari în mormintele elitelor tribale. În contrast, populațiile neolitice din Europa mileniului VII î.Hr. erau mai mici de statură, cu pielea mai închisă la culoare și părul brunet. În plus, nu aveau o cultură a războiului și nici nu excelau în zona metalurgiei, folosind arme și unelte din piatră. Mai mult, civilizațiile neolitice europene erau slăbite atât de o epidemie misterioasă, despre care vorbesc mulți oameni de știință, cât și de războaie intertribale.
Din ce limbă vine, de fapt, numele Moldova. Istoria zbuciumată a constituirii principatului românesc
În fața puternicilor războinici Yamnaya — mai bine echipați, mai fortificați fizic, mai rapizi și mai violenți — comunitățile agrare ale Vechii Europe au fost victime sigure. Tot mai mulți specialiști pun pe seama acestei invazii devastatoare distrugerea majorității marilor așezări neolitice, din zona danubiană (inclusiv de pe teritoriul țării noastre) și până la triburile neolitice britanice (cei care au ridicat Stonehenge). Războinicii Yamnaya au „măturat” continentul de la un capăt la celălalt, studiile genetice și arheologice scoțând la iveală un adevărat război de exterminare. Efectiv, genele bărbaților neolitici din Europa au dispărut.
Cel mai probabil, războinicii Yamnaya au exterminat bărbații din fiecare comunitate și au păstrat o parte a femeilor. Specialiștii danezi au descoperit șocați că nu a rămas mai nimic în structura poporului danez, de exemplu, din genetica strămoșilor neolitici. În mare parte doar a celor din cultura Yamnaya. „A fost o schimbare atât de rapidă de populație, efectiv fără descendenți ai predecesorilor”, preciza paleocologistul Anne Birgitte Nielsen de la Universitatea din Lund.
„Sunt tot mai convins de faptul că a fost un fel de genocid”, preciza și cercetătorul Kristian Kristinsen. La rândul lor, noile studii genetice arată că într-adevăr peste 80% dintre europenii de astăzi sunt descedenți ai Yamnaya. „Au schimbat radical populația Europei, cu perturbări majore
în Germania, Spania, Italia și Ungaria (…) În Marea
Britanie, a avut loc o înlocuire a populației de peste 90% în doar câteva
decenii”, preciza Reich.
În plus, acești războinici ai stepelor au adus și limbile proto-indo-europene, moștenite de la strămoșii lor din zona Volgăi.
Actualitate
Amenzi de zeci de mii de lei în cazul cabinetului în care o femeie a murit după o procedură de lifting. Neregulile găsite de inspectori
Cabinetul privat din Capitală, unde o femeie a intrat în comă și ulterior a murit după o procedură estetică, a fost închis, fiind aplicate amenzi în valoare de zeci de mii de lei, a anunțat, vineri, Ministerul Sănătăţii.
Ministerul Sănătății a anunțat sancțiuni în cazul cabinetului privat din Capitală FOTO Arhivă
Ministerul Sănătății a informat, printr-un comunicat transmis vineri, că, deși inițial verificările au fost întârziate de faptul că unitatea a fost găsită închisă, inspectorii sanitari au reușit ulterior să efectueze controlul, conform atribuțiilor legale.
Astfel, pentru neregulile grave constatate, inspectorii sanitari au decis închiderea cabinetului medical, ridicarea Autorizației Sanitare de Funcționare și aplicarea mai multor amenzi în cumul de 70 000 de lei.
Decizia a fost luată conform HG 857/2011 pentru deficiențe majore în procesul de sterilizare a instrumentarului medical; nerespectarea dotărilor obligatorii și a circuitelor funcționale și încălcarea normelor de igienă și a protocoalelor de dezinfecție.
Decizia vine după ce o femeie de 45 de ani din Vâlcea a venit la București pentru o operație estetică de lifting facial. În timpul intervenției, pacienta a suferit complicații grave și a ajuns în moarte cerebrală, fiind transferată de urgență la Spitalul Floreasca.
Aceasta s-a aflat în moarte clinică timp de o săptămână, fiind ținută în viață doar de aparate, ulterior fiind constatat decesul. Investigațiile CT efectuate în spital au indicat o hemoragie cerebrală intraventriculară, cel mai probabil cauzată de ruptura unui vas de sânge.
Soțul acesteia, Sorin Dumitru, a acuzat că intervenția ar fi fost realizată în condiții improprii și că soția sa nu ar fi fost supusă unor analize preoperatorii care ar fi putut preveni tragedia.
Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a dispus marți un control al Inspecției Sanitare la cabinetul medical din București unde a fost realizată procedura, însă clinica era închisă.
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) a anunțat ulterior că s-a autosesizat și că a iniţiat cercetarea disciplinară a medicului implicat în intervenţie.
-
Actualitateacum 3 zileCele mai bune foarfeci de grădină 2026: Top 7 + alternative – cum alegi corect și eviți greșelile, în funcție de buget, nevoi și utilizare
-
Actualitateacum 3 zileCCR dă „undă verde” beneficiilor pentru șefii companiilor de stat: sesizarea lui Nicuşor Dan, respinsă
-
Actualitateacum 2 zileProiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat va fi adoptat joi de Guvern
-
Actualitateacum 2 zileRomânii care pleacă în minivacanța de 1 Mai cu mașina personală ar trebui să facă plinul de acasă
-
Breakingacum 2 zileCum a comentat Ilie Bolojan acuzațiile lui George Simion în privința SAFE: România are nevoie de investiții în apărare
-
Breakingacum 2 zileDonald Trump a vorbit despre OZN-uri în prezența echipajului NASA care a mers spre Lună. Reacția amuzantă a astronauților
-
Breakingacum o ziCiprian Ciucu „s-a jucat” cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul
-
Actualitateacum 2 zileGoldie Hawn, apariție spectaculoasă la 80 de ani. Actrița a impresionat într-o rochie elegantă, cu detalii transparente




