Actualitate
Ce se întâmplă în Africa? Contextul istoric și politic favorizant al practicilor neo-coloniale franceze
Continuăm astăzi analiza practicilor neo-coloniale franceze în Africa, după ce, în prima parte a materialului nostru am vorbit pe larg despre esența acestor practici, evoluții concret sau perspectiva pan-africană (articolul se poate citi aici).
Este de remarcat faptul că, începând cu anul 2013, intervenția militară a Franței în Mali și vestul Sahelului a marcat o nouă politică, când statul francez pare că îmbrățișează o abordare inedită, a multilateralismului, prin comparație cu intervențiile unilaterale care au început în anul 1960.
Istoricii francezi Nicolas Bancel și Jean-Pierre Dozon, specialiști în colonizare și regiunea Africii, susțin teza conform căreia la baza practicilor coloniale franceze în regiunea africană a stat doctrina asimilaționistă în perioada premergătoare colonizării Africii, înainte de instaurarea administrației coloniale. Menținut însă doar ca o acțiune ideologică a colonizării franceze, discursul asimilaționist, conform căruia coloniile sunt considerate parte a imperiului francez, concepție legată de politica expansionistă napoleoniană în Europa, a conturat imaginea a ceea ce numim astăzi Françafrique.
În Journal of Strategic Studies, volum 43, din 4 mai 2020, p. 473-481, Stefano Recchia și Thierry Tardy analizează multilateralismul ezitant din politica Franței din sudul Saharei, din perspectiva dimensiunilor economică, politică și de securitate care, deși au pattern-uri recurente, au suferit ajustări în cadrul așa-numitei Françafrique.
Punctând asupra modelelor de continuitate și asupra naturii reactive a abordării pe care a avut-o în Mali, ca produs al trecutului colonial al Franței și al prezenței neo-coloniale în regiune, sunt autori care apreciază că s-a invocat tocmai faptul că securitatea regională este în joc, pentru a justifica această decizie pragmatică.
Autori precum Marina Henke, profesor de Relații Internaționale în cadrul Școlii Hertie și director al Centrului pentru Securitate Internațională, sau Benedikt Erforth, cercetător senior la Institutul German pentru Dezvoltare, au încercat să identifice motivația mobilizării din cadrul misiunilor franceze, Henke subliniind interesele oamenilor de afaceri, în timp ce Erforth explorează rolul mediului psihologic la nivelul factorilor de decizie, care a influențat practicile intervenționiste.
Pierderea coloniilor africane în anii 1960 și, implicit, a abilității de a-și proiecta forța militară pe continent și de a influența evenimentele politice, iar democratizarea din anii 1990 și politizarea etnicității au limitat menținerea ordinii politice a fostei puteri coloniale. În aceste circumstanțe, politica de securitate a Franței a făcut schimbări graduale, convergente spre intervenții militare caracterizate prin multilateralism.
Analiza termenului ”multilateralism” la nivel academic a condus la concluzia că există două tipuri: multilateralism bazat pe coaliții, de tip cantitativ, și multilateralism bazat pe instituții, de tip calitativ.
Concentrându-se în primul rând pe dimensiunea procedurală a multilateralismului, autori precum Chafer, profesor de Studii Africane și Franceze la Universitatea Portsmouth, Gordon Cumming, profesor de afaceri europene la Universitatea Cardiff din Marea Britanie și Paul van der Velde, profesor la Universitatea Leiden, Olanda, susțin teoria că Franța a promovat în Africa al doilea tip de multilateralism, mai revendicativ, evoluția crizei politice interne legitimând importanța adoptării multilateralismului, ca mijloc aparent de a contracara opoziția locală din Africa și acuzațiile de neo-colonialism.
În paradigmă intervenționistă, în perioada Războiului Rece, decizionali din Franța precum Louis de Guiringaud, fostul ministru de Externe din anii 1970, au remarcat succesul micilor intervenții militare unilaterale, care aveau ca scop propunerea sau înlăturarea de la putere a liderilor africani, fără a necesita aprobarea internațională și în general fără participarea unor aliați sau parteneri.
Dacă până la finalul perioadei Războiului Rece interferența tradițională, paternalistă a Parisului în Africa Francofonă nu a ridicat semne de întrebare, politica ulterioară a Franței, purtată timp de mai mult de două decenii și jumătate în Africa, s-a caracterizat prin accentuarea cooperării multilaterale și a capacității locale de construcție, prin intermediul Națiunilor Unite, al Uniunii Europene și al altor cadre multilaterale apărute ad hoc.
În articolul ”Conexiunea Franța-Africa și refuzul decolonizării”, Kenneth Omeje, profesor la Departamentul de Apărare și Studii de Securitate din cadrul Academiei Nigeriene de Apărare, analizează cazul specific al statelor africane francofone care, spre deosebire de restul Africii post-coloniale, s-a caracterizat, din punct de vedere economic, prin pierderea suveranității monetare. Acesta apelează la termenul Françafrique pentru a descrie scopul Franței de a menține relații post-coloniale cu statele africane, creându-și o orbită neo-colonială prin intermediul unui set de aranjamente structurale și relaționale, în cadrul unei politici active de interferență și angajamente cu fostele colonii care și-au dobândit ulterior independența politică.
Foto: Harta prezenței militare franceze și a acordurilor militare – de apărare și cooperare.
Narațiunea comunității internaționale despre conflictul din Mali în perioada 2012-2015 este simplistă, Națiunile Unite, Franța și SUA concentrându-se exclusiv asupra agresiunii teroriste cu care s-au confruntat Mali și alte state din Africa de Vest după consecințele Primăverii Arabe, în detrimentul necesităților poporului malian și al stabilității pe termen lung în regiune.
Faptul că perspectivele maliene și africane de vest asupra intervenției franceze în Mali din 2013 și asupra efectelor puțin studiate ale istoriei coloniale în acțiunile contemporane din regiunea Sahara-Sahel sunt în contrast cu narațiunea occidentalizată, denotă tocmai complexitatea subiectului analizat.
Juxtapunerea „succesului” proclamat al francezilor în cadrul intervenției contra-teroriste împotriva nedreptăților istorice ale colonialismului cu continuarea efectelor neo-colonialismului asupra dezvoltării și inegalităților din interiorul și între state africane distrage atenția de la legalitatea și necesitatea unei astfel de acțiuni în contextul dat. În cazul specific al statului Mali, intervenția franceză a împiedicat rezolvarea problemei rebeliunii Kel Tamasheq împotriva guvernului malian și a exclus asumarea de către puterile regionale a rolului de autoritate primară de intervenție.
Rareori privite ca acte de pur altruism, intervențiile militare occidentale pe teritoriile altor state ridică semne de întrebare cu privire la scopul ascuns al operațiunilor derulate.
În cazul Franței, pe 10 ianuarie 2013, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, președintele Traoré a adresat o cerere de ajutor către acest stat și către ONU. În data de 11 ianuarie, primele unități franceze intrau deja oficial în Mali și începea operațiunea Serval. Aceasta avea trei obiective principale, extinse ulterior cu un al patrulea. Primul obiectiv era oprirea agresiunii teroriste și a mișcării lor spre Bamako, al doilea a reprezentat nevoia de a menține existența Republicii Mali și de a-i permite recuperarea integritatea teritorială. Al treilea obiectiv a vizat „promovarea a aplicării rezoluțiilor internaționale prin desfășurarea africanului forță de stabilizare și sprijin pentru forțele armate maliene în recucerirea nordului” (Raport de informare, 2013). Obiectivul adăugat ulterior a fost reprezentat de eliberarea ostaticilor francezi și internaționali.
După cum subliniază Martin Shipway, profesor la Birkbeck College, Universitatea din Londra, decidenții politici din Franța au inițiat în Africa un proces de decolonizare. La scurt timp după de a preluat puterea, în iunie 1958, în calitate de prim-președinte al celei de-a cincea Republici Franceze, în încercarea de a reînvia măreția franceză, generalul Charles de Gaulle a dezvoltat relații strânse cu liderii naționaliști africani francofoni, și i-a făcut să creadă că ar putea contribui la crearea „unei noi Franțe”. Conceptul lui de Gaulle privind raporturile dintre Franța și Africa s-a tradus în proiectul Comunității Franco-Africană de acordare a autonomiei interne coloniilor africane, iar Franța urma să îți mențină controlul asupra problemelor-cheie, precum apărare și afaceri externe, politică economică, monetară și strategică. Propunerea lui de Gaulle a fost prezentată popoarelor africane în cadrul unui referendum, în septembrie 1958; teritoriile franceze africane au votat cu majoritate covârșitoare în favoarea Comunității Franco-Africane însă, deși aceasta oferea formal opțiunea independenței imediate, liderul politic al Guineei, Ahmed Sékou Touré, i s-a opus vehement, pe motiv că locuitorii preferau „sărăcia în libertate decât bogăția în sclavie”.
Autorul consideră că această ideologie a cooperării din Franța și Africa a servit la justificarea neo-colonialismului francez. Negocierea acordurilor bilaterale cuprinzătoare care prevedeau domeniile de apărare și securitate, politică externă și consultare diplomatică, economic, financiar, comercial și monetar, precum și asistență tehnică, alături de adoptarea în linii mari a modelului constituțional al Republicii a V-a în noile state independente, au constituit pentru Franţa instituționalizarea preeminenței politice, economice, monetare și culturale asupra fostelor colonii africane, care au rămas astfel excesiv de dependente de aceasta.
Tony Chafer opinează că tranziția politică facilă a Franței în Africa neagră a fost determinată de asemenea de faptul că, după cel de-Al Doilea Război Mondial a apărut o elită loială de limbă franceză care, din cauză că îi datora statului francez statutul și poziția de influență, a continuat relațiile cu fosta metropolă. În opinia lui Chafer, decolonizarea nu a marcat un sfârșit, ci a reprezentat mai degrabă reînnoirea relației imperiale a Franței cu Africa. Decolonizarea a însemnat oficial recunoașterea internațională a independenței fostelor colonii, însă aceasta a fost actul principal de recalibrare a hegemoniei franceze.
Factorii cu caracteristici cultural-naționale sunt cheia succesului intervenției franceze în Africa, căci abordarea pe mai multe niveluri, care combină un set complex de instrumente „oficiale” de politică cu o gamă de relații independente, au concurat la relația strânsă și la obținerea sprijinului de la vârful statului francez. Înființarea Ministerului independent al Cooperării, acordurile de cooperare culturală, tehnică și militară pe care mare partea a fostelor colonii le-au semnat cu Franța, au permis specialiștilor francezi și consilierilor militari să lucreze pentru guvernele africane și să stabilească cadrul pentru punerea în aplicare a intervențiilor militare franceze.
Chafer continuă teza atrăgând atenția asupra întrepătrunderii legăturilor oficiale cu cele semi- și neoficiale ale decizionalilor francezi cu cei africani. Instituirea în 1973 a seriei de summit-uri franco-africane au parafat relațiile speciale dintre președintele francez și liderii politici africani, studiile evidențiind însă natura coruptă a acestora în domenii precum comerţul cu materii prime şi strategice, ajutorul francez pentru dezvoltare a Africii, dependența monetară, prezența militară franceză prin acorduri și convenții de apărare ori baze militare.
Politica menționată, translatată în acțiuni ce stau la baza termenului „Françafrique”, a rezistat schimbărilor apărute tocmai datorită pluralității intereselor diverșilor actori implicați. Ca atare, analiști precum Bruno Charbonneau, profesor de studii internaționale și director al CRITIC, Centrul pentru Securitate și Guvernarea Crizelor, la Royal Military College Saint-Jean, Canada, consideră că motorul continuității politice sunt tocmai ideologia și simbolul politic al Françafrique, prin care au fost autorizate proiecte de promovare a utilizării resurselor naturale din Africa în folosul Franței.
Acesta avansează ideea că Franța a încheiat astfel de acorduri tocmai pentru a crea o dependență mai eficientă a fostelor sale colonii prin diverse măsuri economice, politice și militare, relație restructurată ce a luat forma unei „cooperări internaționale”.
Susținând ideea neo-colonialismului francez în fostele colonii africane prin intervențiile militare, unele unilaterale, altele în cadrul Uniunii Europene, Charbonneau afirmă că Franța și, ulterior, UE, își exercită intervenționismul liberal prin multilateralismul/europenismul exprimat în practici de guvernare globală. Autorul concluzionează totodată că acțiunile Franței ce pot fi descrise drept practici neo-coloniale nu sunt împiedicate de ”noua” politică de securitate franceză și cooperarea europeană, manifestată prin utilizarea forței, iar intervenția militară este sancționată a priori, privând în același timp de responsabilități politice terțele părți implicate în construcția și dezvoltarea crizei politice.
Dincolo de invocarea trecutului colonial, care a modelat percepția populară privind operațiunea Serval, ulterior Barkhane, și anume faptul că Franța are obligativitatea morală și politică să accepte și să onoreze cererea de intervenție a Președintelui Traoré, dintr-un amplu interviu realizat de Bergamaschi în rândul populației africane transpare în mod natural ideea că trupele franceze au intervenit în numele propriului interes național, adică pentru a elimina luptătorii jihadiști, a salva ostaticii francezi ținuți în Sahel, și în perspectiva înființării unei baze militare la Tessalit, sat din regiunea Kidal din Mali, sau a extracției de uraniu și petrol din Niger. Cu toate acestea, Franța nu a fost învinuită de populația maliană de urmărirea intereselor proprii, pe considerentul că Mali ar fi pierdut fără doar și poate controlul asupra regiunilor nordice dacă nu ar fi fost declanșată operațiunea Serval.
Pe fondul reproșurilor aduse președintelui francez Nicolas Sarkozy, privit ca responsabil parțial pentru criza din 2012 din Mali, ca urmare a intervenției militare ce a condus la răsturnarea regimului condus de colonelul Gadhafi în Libia, în conformitate cu rezoluția ONU 1973, în 2011, fapt care a autorizat acțiunile grupurilor de insurgenți din nordul Sahelului, Francois Hollande a devenit cu adevărat popular în Bamako în septembrie 2013, transmițând percepția încrederii că „Franța este acum de partea Mali”.
Contextul trebuie însă analizat din punctul de vedere al specificului operațiunii militare. Spre deosebire de intervențiile anterioare ale Franței în Africa (cum ar fi cele din Coasta de Fildeș, Ciad sau Libia), în cazul Serval/Barkhane nu au existat acuze privind neo-colonialismul la nivel internațional ci, din contră, operațiunea a fost relativ populară în Mali. Argumentul are la bază circumstanțele istorice conform cărora Mali nu a fost niciodată un stat model pentru sfera de influență franceză, spre deosebire de majoritatea statelor francofone, Mali nefiind de acord să se alăture diverselor aranjamente economice, monetare, politice și militare impuse de Paris.
Formele de manifestare a neo-colonialismului francez în Africa
Spre deosebire de perioada colonială, când practicile puterilor statale erau puse în aplicare în mod fățiș, fără preocuparea de a disimula intențiile reale, după obținerea independenței de către coloniile franceze în 1960, neo-colonialismul duce o politică în care utilizează diverse metode de dominare și influențare, în beneficiul statului și al companiilor care îl reprezintă. Controlul militar impus oficial de puterile coloniale a fost mascat de pretexte democratice și umanitare care să justifice prezența trupelor în fostele colonii.
Practici comerciale și financiare
Aceasta este forma principală de manifestare a fenomenului neo-colonialist în Africa. Toate celelalte forme sunt adiacente, cu scopul de a veni în sprijinul susținerii capitalismului francez în fostele colonii. De la Françafrique, fenomenul care a consacrat relațiile parafate prin acorduri comerciale între reprezentanții francezi ai marilor companii interesate de extinderea în Africa și liderii africani care făceau uz de corupție, până la metodele financiare de menținere a datoriilor denunțate de CADTM, Comitetul pentru eliminarea datoriilor nelegitime, dominația comercială și economică se încadrează în teoria dependenței, fiind echivalentă cu controlul de facto al statelor vizate.
Datorită materiilor prime din Africa, prezența statelor colonizatoare s-a menținut aici și după decolonizare. Însă companiile străine sunt interesate nu doar de exploatarea zăcămintelor minerale și petroliere din Africa (Elf, Areva etc.), ci și de plantații (Socapalm). Pe lângă marile companii care derulează activități pe continentul african, la menținerea dominației puterilor colonizatoare a contribuit și sclavia datoriilor, prin reprezentanțele bancare care au utilizat pretextul susținerii dezvoltării statelor sau acordării de împrumuturi. În realitate, liderii statelor din Africa sunt dispuși să acorde concesii și să permită monopolul corporațiilor străine în scopul consolidării puterii personale. În fapt, granturi destinate corporațiilor aflate în anturajul președinților africani, împrumuturile străine se traduc în ceea ce se denumește uneori drept corporatocrație”.
Foto: Harta locațiilor din Africa în care au fost deschise bănci franceze
Criticii fenomenului neo-colonialist încearcă totodată să demonstreze că investițiile pe care le fac corporațiile în Africa îmbogățesc un grup restrâns de persoane din țările subdezvoltate, forțându-i în același timp pe locuitorii „neo-coloniilor” să devină martori la catastrofe umanitare, de mediu și ecologice.
Așadar, fiind excluși din procesul de dezvoltare a statului și deveniți doar niște actori pasivi în ecuația de soluționare a provocărilor apărute în teritoriile proprii, localnicii africani nu pot opune rezistență controlului deținut de elita franceză asupra resurselor, elită care profită de slăbiciunea și corupția politicienilor locali.
În practică, absența implicării din partea cetățenilor africani în dezvoltarea economică locală se traduce prin lipsa pentru aceștia a oportunităților de angajare, ceea ce este în detrimentul economiei statelor de pe continentul african. Uzând de relația neloială de putere, statul francez deține avantajul în cadrul negocierilor comerciale și economice cu statele Africii care, neavând putere comercială, se luptă cu datoriile pe care le rambursează cu dificultate din cauza ratelor mari ale dobânzilor.
În consecință, prin dezvoltarea unui sentiment de inferioritate, la nivelul populației africane se declanșează frustrarea împotriva reprezentanților guvernamentali, poporul african ajungând să își însușească ideea că statul colonizator îi este superior. Având ca rezultat o subdezvoltare perpetuă sau, cel puțin o dezvoltare care nu este durabilă, dependența permite exploatarea la scară largă a unor astfel de stat care se transformă în rezervoare de materii prime și forță de muncă ieftine.
Francofonia și neo-colonialismul în educație
Din cauza resurselor materiale limitate, guvernele africane au întâmpinat dificultatea de a-și exercita dreptul la auto-determinare și de a pune în aplicare reforma instituțională, în momentul declarării independenței de stat.
Multitudinea limbilor vorbite în mod tradițional în statele africane și lipsa cadrului propice aplicării modificărilor semnificative în sistemul de învățământ, au determinat metropola să stabilească programe de pregătire în limba franceză a profesorilor africani. Într-un astfel de context, noua elită cu putere decizională în cadrul procesului de reformare a nou-înființatelor state africane a avut o contribuție majoră în menținerea relației de apropiere culturală și ideologică. Instrument utilizat pentru vehicularea ideii de superioritate franceză comparativ cu statele africane, limba coloniei a influențat major modul de percepere a identității naționale, ca atare a devenit un obstacol pentru libertatea de exprimare și a contribuit în același timp la impunerea unei ierarhii statale și la exercitarea dominației (neo) coloniale.
Impunerea pluralității culturale și lingvistice a indus ideea de asimilare, cu scopul influențării și dominării statelor africane cu un sistem de guvernare slab.
(va urma)
Geanina Roșca este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universității din București.
Actualitate
Vești proaste pentru olteni! În timp ce Universitatea Craiova a fost umilită de Dinamo, Levski Sofia a făcut remontada și a devenit lider în Bulgaria
În timp ce Universitatea Craiova a suferit un eșec usturător, 1-5 pe terenul lui Dinamo, viitoarea sa adversară din turul al doilea preliminar al Ligii Campionilor, Levski Sofia, a obținut o victorie importantă în campionatul Bulgariei. Formația din Sofia a revenit de la 0-1 și a învins-o cu 2-1 pe Lokomotiv Sofia, urcând pe primul loc în clasament.
Universitatea Craiova – Levski Sofia, 0-1 în tur Foto/Sportpictures
După succesul cu 1-0 din prima manșă a turului 2 preliminar din Liga Campionilor, Levski va veni la Craiova cu avantajul de partea sa. Returul este programat miercuri, 29 iulie, de la ora 20:30, pe stadionul „Ion Oblemenco”, unde echipa lui Coehlo va încerca să întoarcă rezultatul și să obțină calificarea. La această partidă, suporterii formației bulgare nu vor avea acces în tribune, după ce UEFA a sancționat clubul pentru scandările cu caracter etnic ale fanilor la precedentul meci european, disputat împotriva celor de la Borac Banja Luka.
Levski a întors scorul și vine cu moral ridicat la Craiova
Levski Sofia a disputat duminică seară derby-ul cu Lokomotiv Sofia, în aceeași zi în care Universitatea Craiova a fost învinsă categoric de Dinamo, scor 1-5. Prima repriză s-a încheiat fără goluri, deși gazdele au reușit să trimită mingea în plasă în minutul 11. Reușita a fost însă anulată după intervenția VAR, care a semnalat un henț în faza premergătoare.
Scorul a fost deschis abia în minutul 63, când Spas Delev a marcat pentru Lokomotiv și a pus-o pe Levski în dificultate. Echipa pregătită de Julio Velazquez a reacționat însă rapid. Reinaldo, atacantul care a fost titular și în prima manșă cu Universitatea Craiova și care intrase pe teren la pauză, a înscris în minutul 69, dar golul a fost anulat pentru ofsaid după verificarea VAR.
Brazilianul nu a renunțat și, în minutul 77, a restabilit egalitatea. Cinci minute mai târziu, acesta i-a pasat decisiv lui Serginho, care a înscris golul victoriei și a completat revenirea formației din Sofia. Grație acestui succes, Levski a ajuns la două victorii din tot atâtea etape și a urcat pe primul loc în clasamentul din Bulgaria, fiind singura echipă cu punctaj maxim după primele două runde.
În perspectiva returului cu Universitatea Craiova, atât Julio Velazquez, cât și Filipe Coelho au ales să menajeze mai mulți jucători importanți în meciurile de campionat, pentru a-i avea în cea mai bună formă la confruntarea decisivă din preliminariile Ligii Campionilor.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-26T07:02:32.441Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/sport/vesti-proaste-pentru-olteni-in-timp-ce-2545746.html”,”pathArray”:[„”,”sport”,”vesti-proaste-pentru-olteni-in-timp-ce-2545746.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/sport/vesti-proaste-pentru-olteni-in-timp-ce-2545746.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Trei dintre cele mai periculoase arte marțiale din lume. Cum au fost create pentru supraviețuire și război
În lume există stiluri de arte marțiale și sisteme de luptă care au fost create pentru eliminarea rapidă a adversarului. Unele folosesc tehnici extrem de brutale în timp ce altele se bazează pe folosirea armelor tradiționale și eliminarea completă a inamicului.
Doi luptători de Lethwei de la începutul secolului XX FOTO wikipedia
Artele marțiale sunt sisteme complexe de tehnici de luptă, cu sau fără arme, dezvoltate de-a lungul mileniilor pentru autoapărare, disciplină și dezvoltare personală. Marea parte a acestora au rădăcini extrem de vechi și au fost create inițial pentru anihilarea inamicului cu ajutorul armelor sau al mâinilor goale (în cazul dezarmării). Au existat, totodată, stiluri dezvoltate special pentru lupta fără arme. De-a lungul timpului, artele marțiale, mai ales în lumea modernă, au devenit mai degrabă ramuri sportive, cu reguli precise și cu înlăturarea totală a elementelor letale sau a tehnicilor extrem de periculoase.
Practic, au devenit, așa cum precizam, un mod de a face mișcare în mediul urban sau un mijloc de dezvoltare personală. Câteva stiluri de arte marțiale și-au păstrat însă scopul inițial, de anihilare a adversarului, și au conservat metode de luptă extrem de brutale. Trei dintre acestea și-au câștigat o faimă aparte, fiind considerate cele mai letale stiluri de luptă care au supraviețuit până astăzi. Cei care le stăpânesc își pot transforma corpul într-o armă teribilă.
„Arta celor nouă membre” sau atunci când ringul devine o baie de sânge
Unul dintre cele mai brutale sporturi de contact sau stiluri de arte marțiale este boxul birmanez sau Lethwei. În lumea tradițională a Birmaniei este descris drept „arta celor nouă membre”, fiindcă aproape toate loviturile sunt permise, mai puțin cele sub centură. Practic, luptătorii pot să-și folosească în confruntare pumnii, picioarele și chiar capul. Pot aplica lovituri extrem de dure cu genunchii și coatele. Cele mai teribile lovituri din cadrul Lethwei sunt cele cu capul la nivelul feței. Luptătorii nu poartă, în mod tradițional, proteze, mănuși sau alte dispozitive de protecție. Pur și simplu, este ca o luptă de stradă, cu pumnii goi și lovituri foarte dure la cap și corp, executate cu coatele, genunchii, pumnii, picioarele și capul.
Luptele dintre boxerii birmanezi se terminau uneori într-o baie de sânge. Și asta în condițiile în care nu existau runde sau victorie la puncte. Pur și simplu, câștiga cel care rămânea în picioare. Victoria se obținea doar prin knock-out. Lethwei este un stil apărut în secolul al XII-lea în Myanmar, în Asia de Sud-Est. Potrivit cercetătorilor, acest stil își are originile, în forma sa cea mai timpurie, în secolul al XII-lea, în timpul dinastiei Regatului Pagan. În Bagan există sculpturi pe temple și pagode din câmpiile centrale ale Myanmarului, care par să înfățișeze perechi de bărbați angajați în luptă, sugerând că acest sport ar putea avea o vechime de peste o mie de ani.
La început, luptele aveau loc în gropi cu nisip și erau de o brutalitate ieșită din comun. Participau la lupte atât nobili, cât și oameni de rând, indiferent de rang. În timpul dominației britanice, acest sport a fost interzis, dar a fost revitalizat ulterior, în timpul guvernării naționaliste a generalului Ne Win. Și asta fiindcă acest sport surprinde combativitatea unei națiuni întregi.
„Lethwei este mai mult decât un sport de luptă. Este o artă marțială și o cultură”, preciza Sayar Win Zin, un celebru luptător.
În plus, galele de Lethwei au devenit atât de populare, încât cei din familiile sărace găseau o sursă de subzistență dacă ajungeau să lupte cu succes în ring.
Meci de Lethwei în Myanmar FOTO wikipedia
„Am fost interesat de Lethwei încă din copilărie și știu că ne poate ajuta să scăpăm de sărăcie”, preciza Tun Tun Min, un alt luptător din Myanmar.
Ulterior, în timpurile moderne, Lethwei a devenit un sport organizat. Brutalitatea acestuia a fost păstrată, dar regulile s-au diversificat. De exemplu, meciul a fost împărțit în trei, patru sau cinci runde a câte trei minute fiecare, cu o pauză de două minute între ele. Este acceptată și remiza, dacă nu se ajunge la knock-out. Mâinile sunt acum învelite în straturi protectoare de material textil, iar majoritatea sportivilor poartă protecție dentară. Loviturile au rămas însă extreme. Luptătorii folosesc, la fel ca în vechime, coatele, genunchii și loviturile de cap. Din cauza loviturilor extrem de violente, Lethwei este ilegal în majoritatea țărilor din afara Myanmarului.
Lovituri letale cu viteza fulgerului și adaptare
O veche legendă indoneziană spune povestea a trei războinici Minangkabau din Sumatra de Vest. La îndemnul maeștrilor lor, tinerii au pornit spre nord în speranța de a atinge iluminarea spirituală. În timpul călătoriei lor, au fost prinși într-o bătălie sângeroasă în apropierea graniței cu Thailanda.
Unul dintre cei trei a fost rănit, dar a reușit să scape și să se refugieze într-o pădure. Urmând cursul unui pârâu, a ajuns la o cascadă, unde s-a oprit să se odihnească. Războinicul a observat o floare de lotus care cobora pe apă de-a lungul cascadei, însă, chiar și atunci când era împinsă sub apă de forța curentului, lotusul revenea la suprafață complet nevătămat.
Războinicul a încercat mai întâi să arunce o piatră în floare, apoi un băț, dar rezultatul a fost același. În cele din urmă, a intrat în apă și a încercat să o taie cu sabia, însă lotusul s-a ferit pur și simplu de lovitură, rotindu-se în apă și rămânând neatins.
Demonstrație de Silat tradițional FOTO wikipedia
Miracol! Împușcat de cinci ori, un luptător profesionist l-a pus la pământ pe atacator. Videoclipul viral
Epuizat, războinicul a căzut în apă, iar după ce a ieșit la mal a început să mediteze asupra modului în care principiul învingerii forței prin blândețe ar putea fi aplicat în luptă. Așa s-ar fi născut Silat, un stil de luptă extrem de dur și eficient, din Indonezia.
Propriu-zis, Silat este una dintre cele mai vechi și mai diverse arte marțiale din Asia de Sud-Est. Nu este un singur stil, ci un termen general pentru sute de sisteme de luptă dezvoltate în special în Indonezia, Malaezia, Brunei, Singapore, sudul Thailandei și comunitățile malay din regiune. Este cunoscut și sub numele de Pencak Silat (în special în Indonezia). Acest stil combină lupta corp la corp, tehnicile de autoapărare și utilizarea armelor tradiționale, punând accent pe mișcări rapide, fluide și letale.
Acest complex de stiluri de luptă s-a dezvoltat probabil prin secolul al XVI-lea în mediile rurale indoneziene și a fost preluat ulterior și de aristocrație. Tehnicile de luptă au evoluat din necesitățile de supraviețuire în junglă, dar și ca metodă de apărare împotriva bandiților, folosind adesea unelte cotidiene. În general, sătenii nu locuiau în zone întărite, nu aveau arme și nici nu erau instruiți să le folosească. Așa că au învățat să folosească tot ce aveau în gospodărie pe post de armă, dar și propriul trup.
Silat excelează în lupta în spații înguste, cu tehnici letale aplicate cu o viteză uluitoare. Se folosesc lovituri de cot, genunchi, proiecții și pârghii pentru ruperea rapidă a membrelor sau chiar a gâtului. Tehnicile tradiționale de Silat, aceste tehnici sunt însă în continuare predate. Un luptător foarte bine pregătit este efectiv letal în lupta corp la corp. De asemenea, în Silat se folosesc arme tradiționale precum keris (un pumnal tradițional cu lamă ondulată) sau karambit (un cuțit curbat în formă de gheară).
În momentul de față, există versiuni sportive ale Silat, care au eliminat loviturile letale sau periculoase. În școlile tradiționale de Silat, aceste tehnici sunt însă în continuare predate. Un luptător foarte bine pregătit este efectiv letal în lupta corp la corp. Datorită importanței sale culturale, Silat a fost inclus în Patrimoniul UNESCO în anul 2019.
O artă marțială creată pentru supraviețuire
Una dintre cele mai practice și eficiente arte marțiale din lume este, fără îndoială, Krav Maga. „Nu există reguli în stradă”, preciza Imi Lichtenfeld, întemeietorul stilului.
Spre deosebire de Silat și Lethwei, Krav Maga este un stil de luptă relativ nou. Practic, este un sistem modern de autoapărare și luptă corp la corp, creat în prima jumătate a secolului al XX-lea de către Imi Lichtenfeld. Spre deosebire de multe arte marțiale tradiționale, Krav Maga nu a fost conceput ca o artă cu ritualuri, forme sau competiții, ci ca un sistem practic destinat să ajute oamenii să supraviețuiască în situații reale de pericol.
Cu Krav Maga poți supraviețui în situații-limită și, totodată, îți poți neutraliza adversarul cu tot ce ai la îndemână. „Oamenii respectă puterea, iar ea vine în multe forme. Krav Maga este o putere, iar oamenii te vor respecta pentru că o cunoști”, preciza același Imi Lichtenfeld.
Propriu-zis, Krav Maga s-a născut dintr-o necesitate practică. A fost inventat de Imi Lichtenfeld, un evreu care s-a născut în 1910, la Budapesta. A iubit de mic sporturile de contact și a practicat box, lupte, dar și numeroase alte sporturi. În anii 1930, Imi era un luptător complex. Odată cu escaladarea antisemitismului și a atacurilor împotriva evreilor, Imi și-a folosit abilitățile pentru a apăra comunitatea evreiască din Bratislava.
Un robot umanoid cu perucă de clovn a lovit un copil în timpul unei demonstraţii
Tehnici de krav maga predate de instructor FOTO wikipedia
Experiențele din acea perioadă l-au făcut să înțeleagă că tehnicile sportive nu erau suficiente într-o confruntare reală. O luptă de stradă nu respectă reguli. Adică poate implica mai mulți adversari deodată, arme improvizate sau spații care nu te ajută să evadezi sau să lupți. Iar, pentru a supraviețui, trebuie să te adaptezi oricărui mediu. Practic, Imi Lichtenfeld a revoluționat lupta de stradă și a transformat-o în ceva absolut eficient și letal, folosind exact ceea ce poți avea la îndemână.
După război, Imi Lichtenfeld a emigrat în Palestina. Acolo a fost cooptat pentru a preda Krav Maga, sistemul inventat de el, forțelor de apărare israeliene. Ulterior, Krav Maga, care înseamnă literalmente „luptă de contact” (krav – luptă, maga – contact), a devenit sistemul oficial de pregătire pentru Forțele de Apărare Israeliene (IDF).
Krav Maga se bazează pe câteva principii fundamentale: simplitatea, folosirea reacțiilor naturale, atacul asupra punctelor vulnerabile, adaptarea și dorința de supraviețuire. Imi spunea că tehnicile trebuie să fie ușor de învățat și de aplicat în condiții de stres. „Dacă o tehnică nu funcționează în condiții reale, nu este o tehnică bună”, spunea acesta.
Totodată, tehnicile se bazau pe mișcările instinctive ale corpului și pe atacul asupra zonelor foarte vulnerabile ale adversarului. Pentru că nu este vorba despre onoare sportivă, ci despre supraviețuire, adică despre oprirea rapidă a amenințării. În acest context, sunt încurajate loviturile în cele mai sensibile locuri ale corpului.
În plus, practicanții sunt antrenați să reacționeze la situații care apar brusc. De exemplu, atacuri surpriză, agresori multipli și spații înguste. De asemenea, Krav Maga se bazează pe concentrare și pe luarea rapidă a deciziilor încă înainte de începerea luptei, prin observarea pericolului și evitarea conflictului atunci când este posibil.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-26T00:16:41.096Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/magazin/trei-dintre-cele-mai-periculoase-arte-martiale-din-2545349.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”magazin”,”trei-dintre-cele-mai-periculoase-arte-martiale-din-2545349.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/trei-dintre-cele-mai-periculoase-arte-martiale-din-2545349.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
„Gândacii au învins”. Ministrul Educației din India a demisionat după protestele uriașe, iar Guvernul a acceptat principalele revendicări
Mișcarea „Cockroach Janta Party” (Partidul Gândacilor), născută ca o satiră la adresa guvernului indian, a obținut una dintre cele mai importante victorii civice din ultimii ani. Ministrul Educației, Dharmendra Pradhan, și-a anunțat demisia, iar autoritățile au acceptat principalele cereri ale protestatarilor, punând capăt manifestațiilor care au cuprins întreaga țară.
1/4
Susținători ai Partidului Gândacilor au ieșit pe străzi FOTO AFP
Denumiți ironic „gândacii” (Cockroaches), tinerii din Generația Z au umplut străzile din New Delhi și alte mari orașe, cerând socoteală guvernului pentru scandalurile de corupție din educație.
Mișcarea Cockroach Janta Party (CJP), devenită virală în ultimele luni și transformată într-un simbol al nemulțumirii tinerilor din India, și-a suspendat sâmbătă protestele naționale după ce ministrul Educației, Dharmendra Pradhan, a demisionat, iar guvernul a acceptat principalele revendicări ale manifestanților, notează NBS News.
Anunțul a fost făcut chiar de reprezentanții mișcării pe platforma X.
„Gândacii au învins. Democrația a învins!”, au transmis liderii CJP, făcând referire la numele simbolic al organizației.
În New Delhi, sute de studenți și activiști au ieșit pe străzi pentru a sărbători victoria, fluturând steaguri ale Indiei și scandând lozinci împotriva guvernului.
Ministrul Educației și-a anunțat demisia
Dharmendra Pradhan și-a anunțat demisia după negocieri cu reprezentanții mișcării.
„Am un respect profund pentru aspirațiile, sentimentele și așteptările legitime ale tinerilor din această țară. Îndeplinirea visurilor noii generații a reprezentat întotdeauna angajamentul moral al vieții mele politice și publice”, a scris acesta pe platforma X.
Ulterior, miniștrii JP Nadda și Jitendra Singh au anunțat că toate dosarele penale deschise împotriva protestatarilor vor fi retrase. De asemenea, guvernul va acorda despăgubiri familiilor studenților care s-au sinucis după scandalurile privind scurgerile subiectelor de examen și va analiza propunerile CJP pentru reformarea sistemului național de examinare.
Potrivit liderilor mișcării, toate revendicările majore au fost acceptate de autorități.
De la o glumă pe internet la una dintre cele mai mari mișcări de protest
Cockroach Janta Party a apărut inițial ca o parodie a partidului de guvernământ Bharatiya Janata Party (BJP), după ce președintele Curții Supreme a Indiei i-a comparat pe tinerii șomeri cu „gândaci”.
Fondatorul mișcării, Abhijeet Dipke, a lansat atunci pe rețelele sociale întrebarea: „Ce s-ar întâmpla dacă toți gândacii s-ar uni?” Mesajul a devenit viral și a dat naștere unei mișcări care a adunat milioane de susținători și a transformat frustrarea tinerilor într-o amplă mobilizare civică.
În ultimele săptămâni, protestele s-au extins din New Delhi în marile orașe ale țării, inclusiv Mumbai, Bengaluru, Hyderabad și Ahmedabad. Autoritățile au intervenit în repetate rânduri pentru dispersarea manifestanților, folosind gaze lacrimogene și bastoane în apropierea Parlamentului.
Scandalul examenelor a declanșat revolta
Nemulțumirile au izbucnit după scandalul privind presupusa scurgere a subiectelor examenului NEET, testul extrem de competitiv care permite accesul la facultățile de medicină din India.
Protestatarii au acuzat guvernul că nu a gestionat corespunzător situația și au cerut demisia ministrului Educației, despăgubiri pentru familiile studenților care s-au sinucis după scandal și tragerea la răspundere a celor implicați în reprimarea manifestațiilor.
Premierul Narendra Modi a comentat pentru prima dată public situația abia joi, când a recunoscut că scurgerea subiectelor reprezintă „o problemă serioasă” și a anunțat înființarea unor instanțe speciale pentru judecarea rapidă a cazurilor de fraudă la examene. Protestatarii au considerat însă că măsurile sunt insuficiente și au continuat manifestațiile.
Greva foamei care a mobilizat țara
Un rol important în amplificarea protestelor l-a avut activistul Sonam Wangchuk, care a intrat în greva foamei timp de 26 de zile.
Acesta a întrerupt protestul după negocieri cu parlamentari și în contextul temerilor privind escaladarea violențelor.
Sâmbătă, Wangchuk a salutat demisia ministrului Educației, pe care a descris-o drept „o victorie a păcii, răbdării și perseverenței”.
Într-un ultim mesaj publicat pe X, liderii Cockroach Janta Party au transmis și un avertisment simbolic adversarilor lor politici: „Nu uitați: nu vă puneți cu gândacii.”
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-25T18:20:22.016Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/in-lume/gandacii-au-invins-ministrul-educatiei-din-2545727.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”in-lume”,”gandacii-au-invins-ministrul-educatiei-din-2545727.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/gandacii-au-invins-ministrul-educatiei-din-2545727.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Vești proaste pentru olteni! În timp ce Universitatea Craiova a fost umilită de Dinamo, Levski Sofia a făcut remontada și a devenit lider în Bulgaria
În timp ce Universitatea Craiova a suferit un eșec usturător, 1-5 pe terenul lui Dinamo, viitoarea sa adversară din turul al...
Trei dintre cele mai periculoase arte marțiale din lume. Cum au fost create pentru supraviețuire și război
În lume există stiluri de arte marțiale și sisteme de luptă care au fost create pentru eliminarea rapidă a adversarului....
„Gândacii au învins”. Ministrul Educației din India a demisionat după protestele uriașe, iar Guvernul a acceptat principalele revendicări
Mișcarea „Cockroach Janta Party” (Partidul Gândacilor), născută ca o satiră la adresa guvernului indian, a obținut una dintre cele mai...
Armata Română răspunde criticilor privind costul rachetelor: „Siguranța cetățenilor nu are preț. Cea mai scumpă decizie este să nu faci nimic”
Armata Română a transmis un mesaj public după dezbaterea privind costul rachetelor folosite pentru interceptarea dronelor care au pătruns în...
Studentă la Drept, prinsă în timp ce transporta o bombă gata de utilizare, destinată unui atac în Irlanda de Nord
O studentă la Drept, în vârstă de 25 de ani, a fost pusă sub acuzare după ce autoritățile irlandeze au...
Ghidul conservelor făcute în casă fără riscuri. Cum eviți greșelile care pot provoca botulism
Vara este sezonul conservelor făcute în casă, de la zacuscă și bulion până la murături și legume păstrate pentru iarnă....
România nu mai este între cele mai corupte trei țări din UE. Cine i-a luat locul
România nu mai figurează între primele trei țări din Uniunea Europeană cu cele mai slabe rezultate privind absența corupției în...
-
Actualitateacum 2 zileAiud, orașul de unde începe șoseaua Transapuseana. Ce descoperă turiștii în locul faimos pentru temuta sa închisoare
-
Actualitateacum 3 zileAlexandru Nazare anunță deblocarea a 22 de posturi la Spitalul „Marie Curie”. Memorandumul intră în ședința de Guvern
-
Actualitateacum 3 zileMoment neprevăzut la Cotroceni: Un militar din garda de onoare a leșinat în timpul ceremoniei de primire a președintelui Indiei
-
Breakingacum o ziTrump amenință UE că va plăti un „preț greu” pentru amendarea companiilor americane: „SUA nu sunt pușculița Europei”
-
Actualitateacum 2 zileEuropa arde sub un val de căldură brutal: Zeci de mii de oameni, evacuați din calea incendiilor de vegetație
-
Actualitateacum 2 zileRadu Miruță va susține o conferință de presă la MApN, după doborârea dronei deasupra județului Buzău
-
Breakingacum o ziConsulatul României de la Sankt Petersburg și-a pus lacătul. Drapelele României și UE au fost îndepărtate, anunță presa din Rusia
-
Actualitateacum 2 zile
România nu mai este între cele mai corupte trei țări din UE. Cine i-a luat locul