În România de astăzi, prea mulți oameni simt că vocea lor nu mai contează. Politicienii par să vorbească o limbă diferită, una care nu ajunge la cei ce se zbat zi de zi să pună pâine pe masă. Sărăcia a devenit mai mult decât o stare economică – este percepută ca o nedreptate, o rană deschisă care sapă în demnitatea multora. În spatele acestei realități, se află temeri adânc înrădăcinate: teama de a fi marginalizat, de a pierde puținul câștigat cu greu, de a rămâne singur.

Sărăcia nu este o sentință – putem schimba lucrurile, dar nu prin izolare şi extremism!

Călin Georgescu a sesizat această „breşă” în societatea românească şi a exploatat-o la maximum în interesul său personal, ajungând astfel să câştige primul tur al alegerilor prezidenţiale. Ce înseamnă asta pentru noi? Un pericol iminent de a pierde tot ce am acumulat în 35 de ani de democraţie! Călin Georgescu, deşi pozează într-un salvator al neamului românesc, este departe de acest ideal pe care îl văd unii oameni. Ideile promovate în spaţiul public, o parte sunt extrem de periculoase şi nocive, altele sunt doar monologuri care sună bine, dar care nu pot fi aplicate.

Chiar şi aşa, încă există soluții. Și, mai important, există speranță de mai bine! Soluţiile şi speranţa unui viitor mai bun sunt strâns legate de continuarea parcursului pro-european şi menţinerea legăturilor cu partenerii strategici internaţionali promovate de Elena Lasconi! Aceste legături nu pot fi păstrate de un om care promovează idei fasciste şi izolaţioniste precum Călin Georgescu!

Singurătatea: o rană care trebuie vindecată

Sute de mii de români își văd copiii și nepoții doar pe ecranele telefoanelor. Din cauza plecărilor masive în străinătate, singurătatea a devenit o realitate pentru mulți părinți și bunici. Dar această distanță poate fi micșorată. Rămânând în Uniunea Europeană, păstrăm granițele deschise. Asta înseamnă că vizitele vor rămâne simple, fără obstacole birocratice. Dacă cineva vă promite că vom fi mai bine izolați de Europa, gândiți-vă la ce ar însemna să îi vedeți pe cei dragi mai rar, să aveți nevoie de vize pentru a merge la ei sau să trăiți cu frica faptului că nici ei nu vor mai putea reveni acasă.

De aceea, este important să respingem cu fermitate orice formă de extremism şi de ideologii care ameninţă să ne ducă înapoi în perioada de tristă amintire dinainte de ‘89. Mai mult, rămânând şi consolidând prezenţa noastră în structurile internaţionale, putem face mai multe pentru ca tinerii noștri să se întoarcă. Investițiile în locuri de muncă bine plătite și sprijinul pentru cei care vor să înceapă afaceri aici, în România, sunt esențiale. Nu e doar un vis. Este un obiectiv pe care îl putem atinge, împreună.

„România sunteți voi”

În mijlocul acestor provocări, nu trebuie să uităm ceva esențial: voi, cei care ați muncit din greu, sunteți cei care aţi pus fundaţia acestei țări. Ați dus greul, iar acum e momentul să fim uniți și să continuăm să construim sănătos pe această bază. Nu lăsați țara pe mâna celor care fac doar promisiuni ce sună frumos. Nu acceptați să fim izolați de Europa și de șansele pe care aceasta ni le oferă. Votul vostru contează. Vocea voastră contează. România poate fi un loc mai bun, dar asta depinde de noi toți.

România se află la o răscruce de drumuri, iar deciziile luate în zilele următoare pot schimba traiectoria țării pentru generațiile viitoare. De data aceasta, nu liderii politici, nu strategiile de campanie, ci aceia care, în mod obișnuit, aleg să nu participe la vot au în mâinile lor soarta țării. Acei nehotărâţi care au lipsit de la primul tur al alegerilor prezidențiale au acum puterea de a determina direcția în care România va merge.

De această dată avem în faţa noastră o alegere mult mai complexă. Pe 8 decembrie, nu votăm persoane, ci direcții ale istoriei. Într-o lume din ce în ce mai polarizată, în care valorile democratice și apartenența europeană sunt puse sub semnul întrebării, votul devine mai mult decât o simplă alegere personală. Este o declarație despre viitorul pe care ni-l dorim. Este un angajament față de libertate, bunăstare și drepturile fundamentale.

Elena Lasconi reprezintă în acest moment persoana care ne va menţine pe traiectoria pro-europeană şi va păstra legăturile cu partenerii internaţionali. Însă susținerea acestei direcții depinde foarte mult de cei care, până acum, au fost absenți din procesul electoral. Votanţii obişnuiţi, mare parte dintre ei, şi-au ales deja direcţia în care vor merge duminică. Cei care nu ies de obicei la vot au puterea de a face alegerea decisivă! De ei depinde foarte mult direcţia în care va merge România – către vest şi toate beneficiile care vin din această direcţie sau către estul de care am scăpat cu greu în ’89 prin sânge vărsat şi vieţi pierdute!

Două milioane de voturi: un impact decisiv

Statisticile sunt grăitoare: cel puțin două milioane de români nu au participat la alegerile trecute. Fie că vorbim despre dezamăgire, nepăsare sau lipsa de încredere în candidați, acești cetățeni au ales să tacă într-un moment în care vocea lor ar fi putut cântări greu. Acum, însă, miza nu mai este despre a vota un lider anume. Este despre a împiedica degradarea țării, despre a menține România în Europa și despre a proteja libertatea și bunăstarea.

Trebuie să încercăm cu toţii să înţelegem că în afara Europei totul – de la libertate la bunăstare – se va degrada. Fiecare vot contează, fiecare decizie luată sau amânată va avea consecințe. Indiferența nu mai este o opțiune! Acesta este un moment care cere mai mult decât o simplă alegere. Cere responsabilitate, gândire critică și implicare. România nu poate progresa fără contribuția cetățenilor săi. Fără participare, deciziile sunt lăsate pe mâna altora, iar viitorul devine mai nesigur.

Alegerea de duminică nu mai este doar despre prezent, ci despre ce fel de țară dorim să lăsăm în urmă pentru generațiile următoare. Încă nu este prea târziu! România poate merge înainte, poate alege stabilitatea și progresul, dar acest lucru nu se va întâmpla fără implicarea cetățenilor. Alegerea este în mâinile fiecăruia, iar tăcerea ne poate costa scump. Nehotărâţii au acum șansa de a scrie istorie. Tot ce trebuie să facă este să iasă la vot și să-și asume responsabilitatea de a modela viitorul țării. România depinde de noi toţi!

Un început promițător în ecologie și dezvoltare durabilă

Călin Georgescu, cunoscut pentru activitatea sa în ecologie și dezvoltare durabilă, a început cariera sa cu ambiția de a aduce schimbări pozitive în România. Fost expert în cadrul Națiunilor Unite și colaborator al multor organizații internaționale, Georgescu s-a dedicat protejării mediului și regenerării solului, o preocupare vitală pentru agricultură și sustenabilitatea pe termen lung. Contribuțiile sale din acest domeniu i-au adus respectul comunității științifice și un profil public bine definit.

Totuși, viața profesională a lui Călin Georgescu a luat o turnură neașteptată în momentul în care a decis să părăsească acest domeniu relativ „necontroversat” și să intre în politică, o mișcare care a schimbat radical percepția publică asupra sa. De la expert în dezvoltare durabilă, el s-a transformat într-un susținător al ideilor conservatoare și, de multe ori, extremiste, criticând structurile internaționale din care România face parte, cum ar fi NATO și Uniunea Europeană.

Cotitura radicală și retorica naționalistă

Odată ce a intrat pe scena politică, discursul lui Georgescu a devenit tot mai centrat pe naționalism, suveranitate și opoziția față de influențele străine. Criticile sale la adresa NATO și a Uniunii Europene au atras atenția celor care au o viziune izolaționistă, însă au șocat mulți dintre colegii săi din mediul academic, care nu înțeleg cum un om dedicat colaborării internaționale și protecției mediului poate adopta astfel de poziții.

Într-un mod surprinzător, Georgescu a devenit o voce a celor care resping modernitatea și interdependențele globale, pledând pentru o Românie suverană, izolaționistă, care să își decidă singură soarta. Aceste idei au făcut ecou în rândul celor deziluzionați de politica mainstream, dar criticii săi susțin că astfel de propuneri sunt periculoase și irealiste într-o lume globalizată.

Din perspectiva ecologistului devenit politician, Georgescu a reușit să capitalizeze nemulțumirea populară, însă rămâne de văzut dacă această schimbare radicală de direcție va avea succes pe termen lung. În loc să promoveze colaborarea internațională și soluțiile globale pentru problemele de mediu, el preferă să promoveze un naționalism îngust, fără a oferi soluții clare pentru viitorul României.

Un viitor politic nesigur

Deși și-a găsit un public fidel în rândul celor care resping apartenența României la NATO și Uniunea Europeană, rămâne neclar dacă Călin Georgescu poate avea un impact politic semnificativ. Retorica sa, deși atrăgătoare pentru un anumit segment al electoratului, este văzută de mulți ca fiind periculoasă și retrogradă. Într-o epocă în care interdependența globală este esențială pentru succesul economic și stabilitatea geopolitică, propunerile sale par să ducă România într-o direcție incertă și riscantă.

În concluzie, transformarea radicală a lui Călin Georgescu, de la om de știință la politician extremist, ridică multe întrebări. Dacă el reușește să își consolideze poziția pe scena politică sau dacă rămâne un fenomen temporar, doar timpul ne va spune. Cert este că acest viraj extrem al unui fost ecologist a captat atenția publicului și a generat un val de controverse în spațiul politic românesc.