Coruptie

Dragnea-Iohannis-Kovesi-Ciolos, o ecuatie politica teribil de complexa

Publicat

acum 7 ani

februarie 19, 2018

Nationalul

Dragnea-Iohannis-Kovesi-Ciolos, o ecuatie politica teribil de complexa

2018 se anunță extrem de agitat pentru că se plasează înaintea unui an cu evenimente importante: alegeri europene, probabil cele mai importante din istorie, alegeri prezidențiale, final de mandat la DNA șamd. Greșeala care se face în multe analize politice ale momentului e ignorarea factorului extern în bătăliile interne, ori, e vorba de un element care poate da peste cap multe socoteli.

În ultima perioadă, se vorbește insistent de posibila candidatură a Laurei Kovesi la președinție. Una care îi dă fiori de plăcere, anticipat, reputatului om de cultură Gabriel Liiceanu. În aprilie 2015, eram primul ziarist care avansa această ipoteză, nu foarte bine primită de alți confrați. Azi, aș spune că la acea vreme era o variantă fezabilă, pentru că abia debutase mandatul lui Iohannis și nu se știa cum vor evolua lucrurile per ansamblu.
Acum știm mai bine, iar șansele lui Kovesi – deși ea și-a continuat desăvîrșirea profilului de prezidențiabil – sunt aproape nule.
În primul rînd, nu poți ajunge președinte fără a avea în spate, fie și indirect, măcar un partid de prim rang; Iohannis a avut sprijinul și voturile PNL, PDL si UDMR. Și a mai avut și serviciile de partea lui, lucru pe care nu e sigur că l-ar putea bifa acum și șefa DNA.
Kovesi nu are nici carismă, iar tema căreia îi este asociată, anticorupția, nu e una electorală, dacă nu cumva chiar dimpotrivă.
Fără sprijin politic major, fără servicii în spate, fără electorat propriu, fără discurs și carismă și cu un afiș electoral înfățișînd, probabil, o pereche de cătușe, e inutil să discutăm despre șansele la Cotroceni.

Din acest punct, s-ar zice că Iohannis nu are adversar pentru al doilea mandat.
Mai ales că și PSD cam băltește în materie de candidați.

Partea cu adevărat interesantă e că la orizont se prefigurează, în premieră post-decembristă, posturi mai interesante decît președinția țării.
Iar de aici ar putea veni marile surprize.
Analistul Sorin Roșca Stănescu difuza recent știrea că Iohannis nu ar mai fi interesat de un al doilea mandat, preferînd un post de comisar european.
Informații recent intrate în posesia noastră acreditează ceva mult mai spectaculos.
Pe 1 decembrie anul viitor se va alege noul președinte al Consiliului European, Donald Tusk terminînd cel de al doilea și ultimul mandat.

E aproape cert că succesorul său va proveni tot din est.
Postul de președinte al Comisiei Europene e mult prea important ca să fie cedat fostelor state comuniste, marele favorit anunțîndu-se, de pe acum, în persoana francezului Michel Barnier, responsabilul cu Brexitul.
Dar și Estul trebuie să capete ceva, mai ales că dă semne de nervozitate.
Așa că cele 11 fost state comuniste din totalul de 27 de state UE se vor mulțumi cu scaunul lui Tusk.
Or, din acest punct de vedere, România e un candidat de forță: a 6-a țară ca mărime, din UE, după exitul britanic, ea merită ceva consistent.
Klaus Iohannis, la rîndul său, ar avea profilul perfect: structură germanică, CV politic satisfăcător, apropiere de grupul franco-german aflat la butoanele UE, fără ambiții și năbădăi care ar putea crea probleme în momente-cheie.
Singurul hop pe care ar trebui să-l depășească Iohannis ar fi menținerea unei relații suficient de bune cu guvernul de anul viitor cît să obțină nominalizarea pentru șefia Consiliului.
Una care bate la scor, din toate punctele de vedere, atuurile președinției României,

Nu e, însă, singurul asemenea post.

Cel puțin la fel de important se anunță cel de Procuror European.
Unul la care are motive să viseze Laura Kovesi, de astă dată.
Regulamentul noului organism a fost votat în octombrie, la Bruxelles, și, după toate probabilitățile, postul va fi creat efectiv undeva, în cursul anului viitor.
Mandatul lui Kovesi expiră în luna mai 2019.

Ce este Procurorul European?
Procurorul European, cu un madat de opt ani, va avea drept principală atribuție cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. O temă largă, care presupune puteri autonome de cercetare și urmărire penală, inclusiv capacitatea de a desfășura cercetări în cazurile transfrontaliere sau complexe. Structura organizațională a Parchetului European ar trebui, de asemenea, să permită un proces decizional rapid și eficient în desfășurarea cercetărilor și urmăririlor penale, indiferent dacă acestea implică unul sau mai multe state membre. În principiu, cercetările PE ar trebui efectuate de procurori europeni delegați din statele membre. În cazurile în care sunt implicate mai multe state membre sau în cazurile deosebit de complexe, în scopul derulării unei cercetări și urmăriri penale eficiente Procurorul European poate să își exercite atribuțiile și prin coordonarea autorităților naționale de asigurare a respectării legii. Parchetul European, inclusiv Procurorul European, adjuncții acestuia și personalul, procurorii europeni delegați și personalul lor național, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio persoană, stat membru sau instituție, organism, oficiu sau agenție a Uniunii în exercitarea funcțiilor lor.

Una peste alta, acest super-organism judiciar ar urma să aibă o forță teribilă, cu acțiune pe tot teritoriul UE, cu atribuții depășindu-le pe cele ale justiției statelor membre, un colos care va putea ancheta fiecare acțiune bănuită doar a afecta interesele financiare ale UE.

De aici și o mică problemă, am zice noi,

Va fi un post care nu va da socoteală în fața niciunei țări UE și, deci, cu putere cam prea mare ca să fie lăsat, de facto, de capul lui.

O anchetă a PE ar putea bloca, spre exemplu, mega-tranzacții de zeci de miliarde ale unor coloși economici occidentali pînă la lămurirea unei acuzații de fraudă de doar cîteva milioane.

Ce mare putere vestică riscă asemenea ipostază?

Soluția e simplă: desemnarea în respectivul post a unei persoane ”maleabile”.
Cu sau fără sprijinul cetățenilor din propria țară, la urma-urmei Polonia a făcut un scandal epocal cînd Tusk a fost desemnat a doua oară președinte al CE, deși țara sa avansase altă propunere.
Tusk era, însă, considerat mai convenabil de vestici.
La fel de convenabil precum fusese considerat anonimul Cioloș de către Franța și Germania în postul de comisar european pe agricultură.
Kovesi chiar ar putea aspira la postul de Procuror European, mai ales că un rol greu în crearea acestei funcții l-a jucat Monica Macovei.
Și dacă nu ar prinde postul suprem, mai există cele patru posturi de procurori adjuncți, și ei, extrem de grei. Iar sub aceștia s-ar plasa procurorii europeni delegați, stabiliți în statele membre, care, potrivit regulamentului, acționează sub autoritatea exclusivă a Procurorului European și urmează numai instrucțiunile, orientările și deciziile acestuia, în cadrul cercetărilor și urmăririlor penale care le sunt atribuite.

Oricare dintre aceste posturi ar fi aur curat pentru Laura Kovesi, iar cel de vîrf bate calitatea de șef de stat.
Condiția este ca șefa DNA să nu aibă un ”accident” de parcurs la DNA pînă la finele mandatului și să păstreze o presă externă bună, lucru care, cel puțin deocamdată, se întîmplă, probabil cu uriașe eforturi de culise.

Sigur, există o mare întrebare aici: cît de fericite ar fi serviciile secrete autohtone, obișnuite să facă, direct sau indirect, legea în materie de justiție, la gîndul că va apărea un nou șerif în oraș, în fața căruia vor trebui să se încline?
Probabil nu foarte tare.

Tocmai de aceea ar trebui să ne punem întrebarea dacă în bătălia de îngenunchere a lui Kovesi nu și-a băgat coada și vreun mare serviciu de la noi, deși public se vorbește doar de ”penalii” din PSD.

O eventuală decizie a lui Iohannis de a pleca la Bruxelles i-ar ușura mult viața lui Liviu Dragnea, dar, în egală măsură, decizia de a rezista pe post cu orice preț a lui Kovesi i-o complică, la fel de mult. Șefa DNA nu poate tărăgăna dosarele liderului PSD pînă își termină mandatul; Dragnea, la rîndul lui, nu are chef să meargă la pușcărie în loc să rămînă marele jupîn pe tarlaua politicii.

Iar în ecuație intră și Cioloș, tot din motivele externe.

Spuneam că marele favorit să-i succeadă lui Juncker la șefia Comisiei Europene e Michel Barnier, ori, acesta e prietenul apropiat și tutorele lui Dacian Cioloș, de mulți ani. Presa străină specula chiar că ar fi unchiul soției sale, dar informația nu prea s-a verificat.

Cu Barnier, lider european de vîrf, pe post de proptea și cu un Iohannis pregătit pentru Bruxelles, Cioloș ar deveni marea speranță a dreptei la prezidențiale, nici e nu e de mirare că USR îl curtează insistent de pe acum. Iar PNL va trebui, probabil, să-l accepte la un moment dat, în lipsa unei soluții proprii și lăsat în ofsaid de Iohannis.
Toate aceste ipoteze sunt demne de luat în calcul chiar dacă e o vorbă veche care spune că socoteala de acasă nu se potrivește mereu cu cea din tîrg.
Un lucru e sigur, însă: doar naivii ar putea crede că în spatele scandalului monstru din aceste zile cu mega-dosare de miliarde clasate și cu înregistrări-bombă, care implică DNA, PSD, Cotrocenii și alte structuri s-ar afla doar orgolii mărunte ori interese de moment, E doar începutul obișnuitului război dinaintea anilor electorali, cînd ceea ce se vede e doar vîrful aisbergului. (Bogdan Tiberiu Iacob)

Articolul Dragnea-Iohannis-Kovesi-Ciolos, o ecuatie politica teribil de complexa apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:

Urmatorul

EXCLUSIV/INREGISTRARI AUDIO EXPLOZIVE/Onea Lucian, “Mandarina” si Portocala au incercat sa influenteze prin intimidare si un alt martor/Aviz Inspectia Judiciara

Nu ratati

În 2009, ziare.com scria că Iohannis a fost scăpat de dosarele cu traficul de copii și organe de „fosta lui iubită” Laura Codruța Kovesi/Document

Nationalul

Comenteaza si tu

Coruptie

De la ecologie la ideologie: virajul periculos al lui Călin Georgescu către Est

Publicat

acum 12 ore

decembrie 5, 2024

Nationalul

De la ecologie la ideologie: virajul periculos al lui Călin Georgescu către Est

Călin Georgescu, cândva un fervent susținător al ecologiei și dezvoltării durabile, a reușit să surprindă pe toată lumea cu o piruetă ideologică demnă de un acrobat politic desăvârșit. Din militant al protecției mediului, s-a transformat într-un apostol al suveranismului cu accente pro-ruse, demonstrând că, în politică, orice este posibil, mai ales când vine vorba de redefinirea propriilor convingeri.

De la verde la roșu: metamorfoza neașteptată

În trecut, Călin Georgescu era recunoscut pentru angajamentul său față de ecologie, promovând politici de mediu și dezvoltare sustenabilă. Însă, odată cu intrarea sa în arenă politică, discursul său a suferit o transformare radicală. A început să critice vehement Uniunea Europeană și NATO, descriind scutul antirachetă din România drept o „rușine a diplomației” și afirmând că „NATO este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”.

Admirație pentru Est: Putin, un model de urmat?

Nu s-a oprit aici. Georgescu și-a exprimat deschis admirația față de liderul de la Kremlin, declarând că „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara”.

Mai mult, a pus sub semnul întrebării legitimitatea Ucrainei ca stat, susținând că „Ucraina e un stat inventat”.Astfel de declarații ridică semne de întrebare cu privire la orientarea sa geopolitică și la interesele pe care le-ar putea servi în calitate de președinte al României.

Programul „Hrană, apă, energie”: o rețetă pentru izolare?

Planul său de guvernare, intitulat „Hrană, apă, energie”, propune un model economic bazat pe suveranism și distributism, promovând ideea că România ar trebui să se bazeze exclusiv pe resursele proprii.

Deși, la prima vedere, acest program pare să încurajeze autosuficiența, în contextul global actual, o astfel de abordare riscă să izoleze țara și să o priveze de beneficiile cooperării internaționale.

România la răscruce: între Vest și Est

Într-un moment în care România se confruntă cu provocări majore și trebuie să-și decidă viitorul prin vot, ascensiunea unui candidat cu astfel de viziuni ridică îngrijorări. În loc să consolideze parteneriatele strategice cu Occidentul, Călin Georgescu pare să propună o reorientare către Est, punând sub semnul întrebării angajamentele țării față de UE și NATO.

Un viitor incert sub conducerea lui Georgescu

Dacă ar ajunge președinte, Călin Georgescu ar putea conduce România pe un drum al incertitudinii, marcat de dezinformare și o posibilă apropiere de sfere de influență care nu împărtășesc valorile democratice ale țării. Într-o perioadă în care stabilitatea și claritatea direcției sunt esențiale, un astfel de viraj ideologic ar putea avea consecințe nefaste pentru viitorul României.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Coruptie

Averea lui Călin Georgescu: Misterul din spatele conturilor „modeste”

Publicat

acum o zi

decembrie 4, 2024

Nationalul

Călin Georgescu, eternul salvator auto-declarat al României, are un talent aparte de a stârni controverse. Cu un discurs pompos despre suveranitate și despre cum România trebuie „să se ridice din genunchi”, domnul Georgescu și-a croit o aură de simplu patriot modest. Dar dacă ne uităm mai atent, conturile „modeste” ale acestuia par să aibă mai multe dedesubturi decât o săpătură arheologică la Sarmizegetusa.

Suveranism cu gust de lux

În timp ce Călin Georgescu vorbește despre reîntoarcerea la valorile strămoșești și despre „reconstrucția spirituală” a României, este dificil să nu observăm o disonanță flagrantă între predica sa și realitatea financiară. Conform propriilor declarații, averea sa ar fi una modestă, dar parcă fiecare pas al său e acompaniat de un parfum de exclusivitate. Desigur, în viziunea sa, modestia se traduce printr-o opulență subtilă, poate chiar bine ascunsă în spatele unor structuri financiare de nepătruns.

Economia „tradițională” a viitorului

Planurile sale economice sunt un cocktail interesant de utopie și haos. Printre ideile care ar trebui să salveze România se numără reducerea dependenței de Uniunea Europeană și o întoarcere spre „autosuficiență”. Desigur, într-o lume globalizată, unde crizele economice sunt interdependente, această strategie pare mai degrabă o rețetă pentru un colaps rapid decât pentru prosperitate.

Un exemplu de clarviziune economică: Călin Georgescu își dorește un sistem bazat pe „suveranism economic”. În traducere liberă, acest lucru ar putea însemna abandonarea investițiilor externe și îmbrățișarea unei economii austere, în care cetățenii să se descurce cu ceea ce au, eventual să revină la troc.

Criza permanentă: o viziune de dreapta extremă

Deși promite stabilitate, planurile lui Georgescu nu fac decât să arunce România într-o incertitudine cronică. Atitudinea sa ascunsă și mesajele sale aparent mincinoase sugerează o eventuală direcționare spre izolare internațională. Citatul său preferat, „România va fi liberă doar când va renunța la dictatura Bruxelles-ului”, poate fi interpretat ca un pas către periferizarea țării.

Pe scurt, cu un lider precum Georgescu, economia României ar deveni un experiment cu final incert. Misterul conturilor „modeste” rămâne nerezolvat, dar ceea ce este clar e că promisiunile grandioase ascund o posibilă catastrofă națională. Să sperăm că visul său de a ajunge președinte nu se va transforma în coșmarul nostru colectiv.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Coruptie

Programul de Sprijin pentru Marea Industrie, cu dedicație de la Ciolacu pentru ”băieții deștepți”

Publicat

acum 2 luni

octombrie 12, 2024

Nationalul

Programul de Sprijin pentru Marea Industrie, cu dedicație de la Ciolacu pentru ”băieții deștepți”

Introducere

Iata ca avem noi informatii cu privire la o posibila aplicare a viitoarei scheme de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementeaza investitii in productia de materii prime industriale (tevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.), promisa de catre candidatul la alegerile prezidentiale din acest an, premierul Marcel Ciolacu, prin “Program de Sprijin pentru Marea industrie din Romania – metalurgie, siderurgie si industria chimica”[1].

Beneficiarii schemei de ajutor

Din investigatiile noastre jurnalistice una dintre beneficiarele schemei de ajutor de stat ar putea fi firma “Eco Wind Power” SRL, cu sediul in Bucuresti, sect.1, str. Gheorghe Bratianu nr.36, J/40/17312/2007, avand ca asociati pe nimeni altii decat renumitii: Dorin Umbrarescu, Mirela Umbrarescu, Alexandru – Teodor Umbrarescu si Petru – Razvan Umbrarescu.

Extinderea activităților

Interesant este ca prin AGA a SC “Eco Wind Power” SRL din data de 14.02.2024 s-a decis infiintarea unui punct de lucru al societatii in jud. Caras – Severin, oras Otelu Rosu, str.22 Decembrie nr.7A, precum si suplimentarea activitatilor firmei cu o noua activitate si anume “productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje” – cod 2410.

Întrebări cu privire la inițiativele lui Umbrarescu

Oare ce o fi determinat modificarile fulminante anterior precizate si care se pare ca merg in directia strategica a politicii PSD in Guvernul Romaniei, initiata de cu totul intamplator de Marcel Ciolacu si Radu Oprea, in vara anului acesta.

Oare ce premonotie o fi avut Dorinel Umbrarescu sa initieze activitati economice in domeniul productiei de materii prime industriale prin firma “Eco Wind Power” srl ?[2]

Pai o sa incercam noi sa luminam cititorii nostri si nu numai, sens in care va prezentam mai jos urmatoarele;

Istoricul problematic al Laminorului Danube Metallurgical Enterprise

Otelaria si laminorul de la Otelul Rosu cu o vechime de peste 200 de ani, se afla in inactivitate de peste 11 ani, iar in prima parte a anului trecut (2023) o instanta specializata in drept comercial a admis ca societatea Laminorul Danube Mettallurgical Enterprise SRL (LDME), proprietara oteleriei si laminorului de la Otelul Rosu, sa intre in insolventa, ca urmare a faptului ca nu si-a mai putut achita datoriile catre stat.;[3]
In fapt Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) a incheiat in data de 07.09 2020 un Contract de cesiune a creantelor bugetare nr.1 cu creditorul bugetar Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili, din cadrul ANAF, iar in baza art.264, indice1, din Legea nr.207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala, cesionarul LDME se obliga sa plateasca pretul cesiunii
- Oferte de cesiune a creanțelor
obliga sa plateasca pretul cesiunii in cuantum de
obliga sa plateasca pretul cesiunii in cuantum de 96.144.316 lei. Astfel, prin contractul in cauza cesionarul LDME se obliga fata de ANAF sa plateasca creanta achizitionata in 6 transe esalonate pana in anul 2023, cu dobanda aferenta ratei stabilite, astfel:
- In 15.09.2020 – 9.515.200 lei;
- In 15.02.2021 – 9.805.900 lei;
- In 15.08.2021 – 10.149.800 lei;
- In 15.02.2022 – 10.499.400 lei;
- In 15.08.2022 – 10.843.300 lei;
- In 15.02.2023 – 45.330.716 lei.
Urmare a incapacitatii de plata si a intrarii in insolventa generala a societatii LDME in data de 23.02.2023, prin procedura inregistrata la Tribunalul Caras – Severin, in dosarul nr.1053/115/2023, constatam cu surprindere ca firma lui Umbrarescu & Co, “Eco Wind Power” SRL, din neant, apare cu o oferta (scrisoare de intentie) de cesionare a noilor creante certe, lichide, si exigibile, detinute de catre Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili – DGAMC, din cadrul ANAF, asupra LDME, in cuantum de 123.756.937 lei[4], adresata in data de 08.08.2023 catre AJFP Caras – Severin, in atentia sef administratie Cozma Doru Constantin, catre ANAF, presedinte Nicoleta Mioara Carciumaru si catre CITR – Ilfov, in atentia administrator judiciar Florin Constantin;
Proceduri defectuoase
Prin scrisoare de intentie sus rubricata, inregistrata in data de 16.08.2023 la nivelul DGRFP Timisoara, AJFP Caras – Severin, societatea “Eco Wind Power” SRL transmitea autoritatilor in drept “intentia ferma de a achizitiona creanta detinuta” de catre filiala locala a ANAF anterior amintita asupra societatii LDME, “impreuna cu toate garantiile si accesoriile asociate respectivei creante, la valoarea nominala, 123.756.937,00 lei, cu plata acesteia in termenul si conditiile ce urmeaza a fi agreate de comun acord de catre parti, conform Ordinului nr.942/2019[5] privind cesiunea creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei”;

Din analiza prevederilor Ordinului ANAF nr.942/2019 aflat in vigoare la data solicitarii firmei in cauza nu rezulta existenta emiterii vreunei scrisori de intentie pentru cesionarea unor creante de catre terti interesati, cu atat mai mult cu cat o “procedura de cesiune a creantelor bugetare poate fi initiata de creditorul bugetar, respectiv organul fiscal central, care s-a inscris in tabelul definitiv de creante cu creante bugetare, denumit in continuare organ fiscal”.

De altfel “procedura privind demararea selectiei cesionarului se realizeaza de catre organul fiscal, prin serviciul/biroul juridic, prin publicarea unui anunt privind invitatia de participare la procedura competitiva organizată in vederea cesiunii creantelor bugetare, pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform modelului prevazut in anexa nr. 3 la ordin”.

Deci se poate observa ca termenii procedurali ai Ordinului sus amintit sunt inversati de interesele firmei familiei Umbrarescu prin transmiterea scrisorii de intentie anterior rubricata.

Mai mult administratorul SC “Eco Wind Power” SRL, doamna Nunu Alina, informa oficialitatile solicitate prin “scrisoarea de intentie” in cauza, ca subscrisa are ca principala intentie, printre alte multe obiective, de “a reduce pasivul debitoarei si a repune in functiune activitatea Otelariei Combinatului Siderurgic de la otelul Rosu”, asigurandu-se astfel asigurarea unui “real interes public susceptibil sa rezolve problemele locale/nationale”, printre care se poate enumera si “detinerea unei capacitati nationale de productie a materialelor feroase ce va permite un control asupra costurilor de productie, evitand astfel fluctuatiile pietei globale generate de pandemii, razboaie sau alti factori externi cu care sectorul metalurgic national se confrunta.”;
La finalul documentului sus amintit firma cesionara solicita celor in drept din ANAF sa binevoiasca “a lua legatura cu reprezentantul nostru, indicat mai jos, pentru a demara procedura de cesiune a creantei bugetare conform Ordinului nr.942/2019..”
Schimbări legislative controversate
Ulterior acestei adrese de prezentare a intentiei de cesionare a creantelor detinute de catre ANAF asupra LDME, in mod surprinzator se emite Ordinul ANAF nr. 1940/27.11.2023, sub semnatura presedintelui Nicoleta – Mioara Carciumaru, prin care se abroga Ordinul ANAF nr.942/1019, act normativ ce intra in vigoare la data publicarii in MoF, respectiv in 11.12.2023.
Prin noul Ordin nr. 1940/27.11.2023 apar schimbari normative substantiale fata de cel abrogat si care a stat la baza ofertei firmei “Eco Wind Power” SRL, din luna august 2023, ce ridica o serie de intrebari, in special pentru autoritatile publice cu rol de control si protectie a intereselor economice nationale. Schimbarile esentiale sunt in ceea ce priveste “Procedura privind cesiunea creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei”, anexa nr.1 la Ordinul sus rubricat. Astfel, la Cap1, Dispozitii generale, art. 3 apar urmatoarele noi prevederi:

“Cesiunea creanţelor bugetare datorate se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din prețul de pornire a cesiunii;
b) plata preţului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare, astfel:

b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare;

b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului decesiune a creanțelor bugetare, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;

b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii (…)”

Noutatea modificarii este aceea ca nu se mai impune cesionarilor plata prevazuta prin forma abrogata a Ordinului nr.942/2019, si anume:

ca “pretul cesiunii” sa fi “cel putin egal cu valoarea creantelor bugetare” (si nu cu cel putin 50% din pretul de pornire a cesiunii), asigurându-se, astfel, “recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanțe”;
iar “cesionarul justifica un interes public in vederea cesionarii creantei”.

In drept, “smecheria” introdusa prin Ordinul nr. 1940/27.11.2023, prin care preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din prețul de pornire a cesiunii, nu corespunde nici cu prevederile stipulate prin Legea nr. 113 din 8 iulie 2020 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2018[6] pentru modificarea și completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative, respectiv “pct.19 La articolul VII punctul 2, alineatele (1), (2) și (3) ale articolul 264^1 (din Legea nr.207/2015 privind codul de procedura fiscala) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.

(2) Dacă până la data stabilită în anunțul publicitar nu se înregistrează decât o singură ofertă, prețul și celelalte clauze ale contractului de cesiune se stabilesc prin negociere directă. În situația în care există mai mulți ofertanți, cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii.

(3) În situația în care plata prețului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi sau majorări de întârziere, după caz, potrivit prezentului cod. Nivelul majorării de întârziere este de 0,5% pe lună sau pe fracțiune de lună, după caz.

In concluzie presedintele ANAF a modificat termenii cesionarii creantelor bugetare de catre creditorul bugetar in favoarea unor terte parti interesate in astfel de tranzactii financiare, respectiv in cazul sus expus in favoarea firmei “Eco Wind Power” SRL, societate care in primele zile ale anului 2024 a depus o noua oferta dar, “total intamplator”, cu alte date financiare, respectiv o oferta reprezentand cu putin peste 50% din cuantumului creantelor bugetare datorate de debitorul LDME catre ANAF, anterior amintite.

Intrucat oferta depusa a fost singura inregistrata la nivelul ANAF local, evident cu “totul intamplator” (unele guri rele spun ca in fapt nu s-au respectat cerintele de anuntare a invitatiei de participare la procedura competitiva organizata in vederea cesiunii creantelor bugetare), s-a decis incheierea Contractului nr.826/16.022024 de cesiune a creantelor bugetare, intre creditorul bugetar Serviciul Fisacl Orasenesc Otelu Rosu, reprezentat prin Obrejean Florinel, in calitate de cedent si, SC “Eco Wind Power” SRL, cu domiciliul fiscal in localitatea Otelu Rosu, strada 22 Decembrie 1989, nr.7A, prin imputernicit Alexandru Umbrarescu, in calitate de cesionar.

Conform art.3 al Contractului anterior referit cesionarul a platit pretul cesiunii in cuantum de 63.000.000 lei, prin documentul de plata nr.10 din data de 15.02.2024, fara alte obligatii conform normelor legale in vigoare.

Deci printr-o inginerie normativa cesionarul “Eco Wind Power” SRL[7] a platit in fapt doar 50,78 % din valoarea stabilita a creantei bugetare de 124.071.654 lei la data incheierii contractului de cesiune.

In final ne intrebam cum a fost posibil ca statul prin ANAF sa piarda o suma importanta de resurse financiare si sa nu valorifice cat mai eficient creantele bugetare detinute.

Concluzie:

Sa speram ca autoritatile in drept (Curtea de Conturi, Corpul de Control al Prim – Ministrului, Ministerul Finantelor, Ministerul Public etc.) se vor autosesiza pe subiectul sus enuntat in vederea verificarii corectitudinii tranzactiei financiare realizate la nivelul administratiei fiscale locale si centrale. (Cristina T.).

[1] https://www.incisivdeprahova.ro/2024/09/30/ipocrizia-programului-de-sprijin-pentru-marea-industrie-din-romania-ipocrizia-lui-ciolacu-ii/

[2] https://economedia.ro/cine-sunt-companiile-care-primesc-ajutor-de-stat-de-la-ministerul-economiei-prin-schema-pentru-industria-prelucratoare-de-la-familia-regelui-asfaltului-dorinel-umbrarescu-pana-la-p.html

[3] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/foto-siderurgia-istorica-de-la-otelu-rosu-detinuta-anterior-de-rusii-de-la-mechel-reintra-in-insolventa-dupa-10-ani-de-aceasta-data-sub-control-moldo-polonez-21212510

[4] Astfel cum apare in “Tabelul preliminar actualizat al creantelor impotriva debitoarei Laminorul Danube Mettallurgical Entrepise SRL”, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr.12767/04.08.2023.

[5] https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OPANAF_942_2019.pdf

[6] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/227684

[7] https://www.capital.ro/combinatul-siderurgic-de-la-otelu-rosu-a-fost-cumparat-de-dorinel-umbrarescu-cu-12-milioane-de-euro.html

https://anchetatorii.ro/2024/03/05/sa-demolam-un-mit-umbrarescu-afacerea-psd-umb-de-30-de-milioane-de-euro-pe-spatele-combinatului-de-la-otelul-rosu/

Comentarii Facebook

Citeste in continuare