Coruptie
EXCLUSIV/SRI-ul lui Sorin Ovidiu Vântu/ Acesta nu este intelligence modern, ci este tot fosta Securitate
Motto: “Exista o categorie speciala de surzi: aceia care nu vor sa auda decat ce spun ei”
Scriam in articolul anterior ca pagubitii FNI s-au constituit in asociatii non-profit pentru a-si apara mai eficient si unitar/coerent drepturile.
Una dintre aceste asociatii a luat fiinta la Ploiesti, ASOCIATIA PAGUBITILOR FNI – PROCES PENAL PLOIESTI, cu sediul in str. Pinului nr. 6 (e-mail: asociatiapagubitilorfniploiesti@yahoo.ro), reprezentata legal de dl. STANCIU MISU – presedinte, dl. MANDRICEL ION – vicepresedinte si d-na BODOIU VICTORIA – contabil, cu un nr. de cca. 700 membri.
Cu modestele sale posibilitati si avand la dispozitie o gama extrem de redusa de mijloace (identificarea avocatilor care sa-i reprezinte, a executorilor judecatoresti obligatoriu din Bucuresti, sub aspectul competentei teritoriale si adresarea de memorii si petitii autoritatilor competente pentru a explica argumentat si a atrage atentia asupra problematicii grave in care se afla de aproape 8 ani pagubitii FNI), asociatia s-a zbatut zadarnic pentru casigarea drepturilor legitime castigate definitiv prin Sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronuntata in dosarul nr. 24632/3/2006 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, Decizia nr. 164A din 18 iunie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie si Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, pronuntata in recurs in dosarul cu nr. unic 24632/3/2006 de de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Cu un titlu executoriu legal, valabil si cu creantele certe, lichide si exigibile, in anul 2011, membrii asociatiei, regasiti printre cei aproximativ 10.000 de pagubiti din Romania, au pasit pe calea executarii silite a debitoarei CNVM, in prezent AAAS, obtinand incuviintarea inceperii executarii silite in formele/modalitatile prevazute de C. proc. civ.
Din acel moment a inceput un nou calvar, generat si sustinut chiar de Guvernul Romaniei, la cererile/interventiile CNVM/AAAS, doua fiind modalitatile abuzive prin care statul blocheaza punerea in executare a unui titlu executoriu si nu respecta hotararile definitive ale instantelor judecatoresti:
- Guvernul se contazice cu AAAS in privinta alocarii fondurilor de la buget destinati despagubirii pagubitilor FNI in baza titlului executoriu, care au castigat definitiv si irevocabil, Executivul sustinand ca, anual, prevede in buget sume de bani in acest sens, AAAS din contra, ca nu are, desi, de ex., in 2014, AAAS a inregistrat venituri de 977,29 milioane lei, incheind anul cu un excedent de 924 milioane lei. Refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului, ori de a le avea dar a le deturna de la capitolul bugetar avand aceasta destinatie, constituie, conform CEDO, si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I, iar statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.
- Pentru a-i zapaci complet pe creditori si a le da dureri de cap si prilej de controverse profesionale avocatilor si executorilor judecatoresti, precum si pentru a provoca deruta printre judecatori, Guvernul a reorganizat, tranformat, comasat, absorbit etc. in mod repetat pe debitoarea initiala din hotararea penala, adica pe CNVM, in alte institutii ale statului (AVAS, AVAB, AAAS), ba pe AAAS a infiintat-o printr-un act normativ (OUG nr. 93/2012) al carui titlu nu are nicio legatura cu aceasta, denumirea ordonantei fiind „privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara – ASF”. Astfel, a necesitat efort si putere de persuasiune pentru a convinge instantele care este adevarata debitoare, respectiv ca noua entitate care tot aparea in timp, era succesoarea in drepturi si obligatii a celeilalte reorganizate/absorbite/desfiintate etc., astfel ca trebuia sa-i preia si procedura de executare silita in stadiul in care se afla la data intrarii in vigoare a actului normativ de infiintare.
- Guvernul emite acte normative (OG si OUG, a doua categorie fiind aprobata de Parlament) care blocheaza executarea debitoarei. Cu privire la aceasta practica, sunt multe de spus, existand o multitudine de acte normative succesive ale Executivului care, fie exclud anumite categorii de venituri ale AAAS de la executare, fie instituie interdictii de a se trece la executarea silita a debitoarei, prorogand (amanand) abuziv, potrivit propriului interes, de fiecare data, termenul de incepere a acesteia. Dezvoltarea acestui aspect ar implica un text greoi, tehnic, cu multiple elemente de tehnica legislativa si explicarea semantici terminologiilor / sintagmelor juridice, inaccesibil stimatilor nostri cititori care nu au, toti, pregatirea profesionala de specialitate.
De aceea, vom incerca sa consemnam doar sinteza: in realitate, textele legale amintite nu fac altceva decat sa acopere, printr-un cadru legislativ inadecvat, refuzul autoritatii de a se conforma imediat si de buna voie unui titlu executoriu, aflandu-se pe o pretinsa pozitie de superioritate fata de orice alta persoana debitoare.
Pentru a asigura o minima concretete afirmatiei de mai sus, va spunem ca cel mai uzitat act normativ, invocat obsesiv repetitiv, pana la saturatie, de AAAS in apararea sa este OG nr. 22/2002, pe care o utilizeaza ca pe un panaceu juridic universal, bun la rezolvarea oricarei probleme pe care considera ca o vatama in interese si a a ajuns un fel de argumentum ad nauseam dupa trecerea a peste 10 (zece ani) de cand creditorii au titlu executoriu si debitoarea refuza plata, opunandu-le acest act normativ contrar legislatiei europene si jurisprudentei CEDO.
In cadrul legislativ actual, OG nr. 22/2002 reglementeaza executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Acest act normativ este contrar legislatiei europene. Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinatie prin bugetele acestora sau, dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva, iar in masura in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului” (art. 2 din O.G. nr. 2/2001). In fine, legiuitorul a prevazut in art. 3 al actului normativ in discutie ca “In cazul in care institutiile publice nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie”.
In primul rand, s-a instituit termenul de 6 luni in care poate fi indestulata creanta creditorului pe seama institutiei publice debitoare exclusiv in ipoteza in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri”; prin urmare, termenul in discutie nu isi gaseste aplicabilitatea in cazul tuturor creantelor care izvorasc din titluri executorii si cu privire la orice institutie publica ci, eventual, in ipoteza in care debitoarea face dovada certa a lipsei de fonduri (ceea ce, in practica, nu se intampla niciodata).
De altfel, instituirea termenului de 6 luni nu reprezinta altceva decat o modalitate legislativa, indirecta, de sustragere a institutiilor publice de la plata creantelor izvorate din titluri executorii in conditiile in care, daca s-ar merge pe rationamentul legiuitorului, ar exista intotdeauna garantia ca, in decurs de 6 luni de zile, termen care curge pentru fiecare titlu executoriu in parte de la momentul primirii somatiei de plata, toate institutiile publice vor avea bugetul alimentat astfel incat sa fie satisfacute creantele creditorilor (si aceasta o ipoteza teoretica si iluzorie).
Sustinerile AAAS (regasite in toate raspunsurile la memoriile si petitiile pe care le-am enumerat mai jos), potrivit carora nu poate efectua decat acele cheltuieli care au fost prevazute in bugetul propriu de venituri si cheltuieli, buget aprobat prin hotarare a Guvernului, sumele preluate de la CNVM nefiind prevazute in bugetul sau, nu pot fi primite avand in vedere ca obligatia ce incumba acesteia – preluata de la CNVM prin subrogare in drepturi si obligatii conform Legii nr. 113/26.04.2013[1] – nu poate fi conditionata de existenta fondurilor alocate in acest sens de stat. Daca s-ar da eficienta acestor sustineri, ar insemna sa se accepte ca obligatia ce incumba acesteia ar fi una potestativa pura, fiind afectata de o conditie care depinde perpetuu si in exclusivitate de vointa debitoarei, ceea ce este inadmisibil.
In mod constant, CEDO a statuat, chiar si in Decizia de inadmisibilitate din data de 8 ianuarie 2013 (cererea nr. 48006/11a pagubitilor FNI): “Totuşi, Curtea a reamintit faptul că nu va accepta ca o autoritate publică să invoce lipsa resurselor financiare pentru a se opune executării obligaţiei de plată decurgând din hotărârile judecătoreşti. A constatat cu satisfacţie că instanţele naţionale nu au acceptat un asemenea motiv invocat de debitoare în cadrul contestaţiei la executare. Mai departe, Curtea a notat că restricţiile privind plata creanţelor, adoptate prin măsuri legislative pertinente în temeiul O.U.G. nr. 4/2011 şi al Legii nr. 116/2011, sunt temporare.”
Or, astazi, dupa 10 ani, reglementarile in materie numai „temporare” nu mai pot fi!
Concret, raportat la hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sandor vs. Romania, instantele din Romania (majoritatea, nu toate!) au constatat ca dispozitiile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007, care instituie acel termen de 6 luni in favoarea debitorului institutie publica, pentru a-si indeplini obligatia de plata, termen in care debitorul nu poate fi supus executarii silite, chiar conditionat de probarea lipsei fondurilor alocate pentru executarea obligatiei de plata, constituie o incalcare a dreptului creditorului la un proces echitabil, contrara prevederilor art. 6 alin. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Drept urmare, constatand existenta unui conflict intre dispozitiile nationale si normele juridice europene, in baza art. 11 si 20, alin. 2 din Constitutie, avand in vedere forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, cvasi-majoritatea completelor de judecata investite cu solutionarea contestatiilor la executare introduse de AAAS (la fond sau in recurs), au inlaturat de la aplicare dispozitiile din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007.
Alte instante au avut alte considerente, astfel ca asa se explica – printre alte motive – de ce unii au castigat, iar altii au pierdut procesele cu CNVM/AVAB/AVAS/AAAS, desi obiectul cauzelor era similar.
Pe de alta parte, dar in aceeasi ordine de idei, conducerea Asociatiei ne-a informat ca, deoarece – dupa 13 ani de procese – nu a mai identificat solutii juridice pentru a obtine banii castigati in instante (chiar unii terti popriti refuzand, la randul lor, amenintati de CNVM/AAAS, sa ii execute conturile din Trezorerie si din bancile comerciale unde le au deschise), a apelat la o campanie sustinuta de a incunostiinta, atentiona si sensibiliza, prin memorii si petitii, autoritatile si institutiile/organele competente ale statului roman, solicitandu-le, argumentat, legal, legitim si procedural, in functie de competentele fiecareia/fiecaruia sa deblocheze situatia complet anormala, contrara principiilor statului de drept, determinand, in final, inceperea platilor cu titlu de despagubiri.
Astfel, asociatia s-a adresat:
– Presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, la aceea data (nr. 687/08/04.2013);
– Prim-ministrului Victor Ponta, la aceea data (nr. 2230/21.10.2013, nr. 03/06/2014, nr. 1/26.09.2014 si o notificare din martie 2015, depusa direct);
– AAAS Bucuresti (nr. R/7555/09.03.2015);
– Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti (42796/30.04.2015);
– Presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis (nr. 4/21.05.2015);
– Ambasadei SUA la Bucuresti pe 03.12.2015;
– Prim-ministrului Dacian Ciolos, la aceea data (nr. 4/03.12.2015);
– Institutiei Prefectului Judetului Prahova (3545/L106/24.02.2016.
Nici aici nu vom detalia istoria fiecarui demers in parte si nici continutul fiecarui raspuns (daca l-a primit, deoarece nu toti cei sesizati de Asociatie au catadicsit sa-si asume un punct de vedere propriu), ci vom consemna ideile principale care le-am desprins noi din citirea tuturor memoriilor si raspunsurilor puse la dispozitie:
– AAAS a raspuns cu arhicunoscutele alegatii stiute de atatia ani din contestatiile, intampinarile si recursurile sale depuse la dosarele in care pagubitii se judeca; asadar, nicio noutate!
– majoritatea autoritatilor/organelor sesizate s-au derobat instantaneu de orice obligatie si complicatie si au transmis petitiile, in tembelul obicei romanesc, chiar institutiei reclamate/incriminate, in loc sa faca propriile verificari / cercetari, sa o traga la raspundere pentru situatia grava creata, care treneaza de ani de zile si nemultumeste zeci de mii de cetateni romani (includem aici si membrii familiilor pagubitilor) si/sau sa-si puna capul la contributie sa gaseasca o solutie, astfel ca ASOCIATIA PAGUBITILOR FNI – PROCES PENAL PLOIESTI s-a trezit cu raspunsul „standard” tot de la … AAAS!;
– una din petitiile adresate prim-ministrului Romaniei a fost directionata la … Ministerul Economiei, Comertului si Turismului (sic!);
– cea adresata Presedintelui Romaniei, a fost trimisa la „Cancelaria Primului-ministru”.
Cazul nu face decat sa confirme ca neasumarea responsabilitatilor, lipsa de seriozitate si de respect pentru cetatean, sunt endemice in Romania zilelor noastre, iar ping-pong-ul cu reclamatiile tinde sa devina sport national.
Concluzii: Pe undeva, este si explicabil (dar nu si normal si moral, iar in unele cazuri poate ca nu este nici legal), sa nu fie bani la buget, atata timp cand:
Guvernul
– aloca sute de milioane de euro ANRP in vederea acordarii despagubirilor conform legii, valorii reale de despagubire si potrivit unei ordini de prioritati, si conducerea instititiei, Comisia de Evaluare a Despagubirilor, le acorda clientelei de partid, acolitilor si altor rechini imobiliari cu conexiuni in spatiul politic.
Administratia Prezidentiala cheltuie sute de milioane de euro pentru:
– reconditionarea / modernizarea resedintei Presedintelui;
– pentru avioane (la propriu), in scopul dotarii flotilei prezidentiale;
– pentru schimbarea sistemului de irigatii al Gradinii Palatului Cotroceni si pentru hrana animalelor;
– pentru vacantele si deplasarile repetate si indelungate ale familiei prezidentiale (una dintre ele la Washington ca sa asiste la ‘Festivalul Cireșilor Înfloriți’ și nu a avut timp de chestiuni plictisitoare și inutile cum a făcut, de exemplu, Președintele Erdogan, care a avut întâlniri separate de peste o oră și cu Barack Obama și cu Joe Bidden);
– pentru naveta cuplului prezidential de la Bucuresti la Sibiu si retur, actualmente „navetand” singur;
– pentru designeri, croitori, stilisti ai cuplului prezidential si haine personalizate.
Parlamentul, care are un numar nesimtit de membri, 588, numar de parlamentari comparativ cu tari cu populatie dubla, sfidarea la adresa cetateanului roman fiind cu atat mai mare cu cat, la referendumul din 2009, romanii au votat ca isi doresc ca Parlamentul tarii sa fie limitat la 300 de membri, iar trei ani mai tarziu acest numar aproape s-a dublat, cheltuie alte sute de milioane de euro anual pe:
– multiplele deplasari inutile catre destinatii exotice si pe inca alte cate si mai cate matrapazlacuri tot din banii publici, pe care presa le dezvaluie zilnic;
– cazarea parlamentarilor in Bucuresti, transportul din localitatea de domiciliu, telefon mobil, autoturism de la Parlament;
– indemnizatiile consistente ale acestora, indemnizatia lunara fiind cuprinsa intre 4.570 lei si 6.000 de lei, sumele destinate intretinerii birourilor parlamentare teritoriale si platii angajatilor acestora (peste 10.000 lei/luna);
– in decembrie 2015, Presedindele le-a promulgat Legea privind pensiile speciale, in baza careia un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie;
– ANRP, care a primit sute si sute de milioane de euro pe care le-a praduit in directa convenita cu politicieni verosi, mafioti, exponenti ai crimei organizate, corupti etc., adica exact asa cum a „dovedit” DNA-ul, nu o spunem noi.
Serviciile secrete, care au primit anual bugete din ce in ce mai mari.
Intregul aparat bugetar de stat este supradimensionat, parazitat cu incompetenti care primesc degeaba salariile, carora li s-a gasit o sinecura intr-o institutie a statului doar pentru ca este ruda, afin, prieten, amanta etc. cu cine trebuie.
Sinceri sa fim, ctitind cu atentie toate materialele (care va si stau la dispozitie), am ramas uluiti de nedreptatea care se face acestor oameni si de indolenta statului (prin anumite autoritati, cum sunt, de exemplu, Guvernul si AAAS). Pentru a scapa de aceasta uluiala, noi apelam la ajutorul DNA, careia ii propunem sa se autosesizeze cu privire la cazul „AAAS-Pagubitii FNI”, deoarece avem, asa, un feeling, ca ceea ce a depistat la ANRP a fost „parc de distractii” pe langa ce se intampla cu cheltuirea banului public la AAAS si cu „schema” despagubirilor pagubitilor FNI! (Ec Adrian Radu).
[1] In temeiul Legii nr. 113/23.04.2013 pentru aprobarea OUG nr. 93/2012 – infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, art. II, alin. (1) “Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rezultate din actele juridice prin care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Naţional de Investiţii”. In baza art. II, alin. (2) „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita”.
Actualitate
Putin, la un pas să-și reafirme influența în Europa. Ce se întâmplă în fosta Germanie de Est
În dificultate din cauza incursiunii ucrainene în Kursk, Vladimir Putin s-ar putea bucura de un alt gen de câștiguri teritoriale, și anume în sfera politicii germane, mai precis în fosta Germanie de Est, unde au loc alegeri regionale. Rezultatul lor în favoarea partidelor extremiste ar putea declanșa un adevărat cutremur politic, relatează Politico, care scrie despre un „puci” simbolic al Moscovei.
Partide prietenoase cu Rusia din trei landuri germane – Brandenburg, Saxonia și Turingia – au mari șanse să obțină mari câștiguri în alegerile legislative din septembrie, dintre care două au loc duminică.
Partidul pro-rus Alternativa pentru Germania (AfD) are șanse bune să termine pe primul loc în toate cele trei landuri.
În contextul în care nou-formata Alianță Sahra Wagenknecht (BSW) de stânga continuă să crească rapid în sondaje, Moscova ar putea să restabilească legături puternice cu zone vaste din fosta Germanie de Est, o regiune pe care a dominat-o timp de mai mult decenii în timpul Războiului Rece.
Rezultate favorabile răsunătoare ar marca o victorie personală pentru Putin. Liderul rus s-a format ca spion KGB în anii 1980 la Dresda, o experiență în urma căreia a căpătat o fascinație pentru tot ceea ce este german. Un biograf chiar l-a numit odată „germanul de la Kremlin”.
Partidele prietenoase cu Moscova, de la ambele extreme ale spectrului politic, ar urma să câștige cel puțin 50% din voturi în alegerile din cele trei regiuni, potrivit sondajelor. Doar în Turingia, aceste partide sunt estimate să atragă un total de 65% din voturi, partidul AfD urmând să iasă pe primul loc cu aproximativ 30% din voturi.
Cu toate că nu toate partidele sunt la fel de fățiș pro-ruse precum AfD, ele împărtășesc două idei susținute de extrema dreaptă: faptul că NATO ar fi de vină pentru războiul din Ucraina și că o soluție pașnică a conflictului ar fi fost posibilă dacă Occidentul ar fin luat diplomația mai serios.
Declinul forțelor centriste
Cifrele arată un declin spectaculos al partidelor centriste care au modelat viața politică din regiunea Germaniei de Est după reunificare.
Nici măcar cumulând procentele cu cea mai importantă forță centristă, conservatorii creștin-democrați, aceste partide nu depășesc 50%.
Atât Verzii, cât și Partidul Liber Democrat (FDP), cele mai mici formațiuni politice din coaliția națională a Germaniei, ar putea fi înlăturate din parlamentele tuturor celor trei landuri, iar acum nu cumulează nici măcar 5% din voturi, potrivit sondajelor.
„Partidele democrate – SPD, CDU și chiar și Verzii – nu au reușit realmente să își consolideze poziția în Est așa cum au făcut-o în Vest, iar asta înseamnă că este mult mai ușor, bineînțeles, pentru un partid ca AfD să se insereze și să profite de un electorat mai volatil”, a explicat Johannes Kiess, sociolog de la Universitatea din Leipzig.
De la reunificare, regiunea a pierdut 15% din populație, deoarece mulți foști est-germani, în special femei, s-au mutat în vest.
Pe de altă parte, populația din Est simte frustrare față de politicienii care tratează regiunea, reprezentând doar o cincime din populația fostei Germanii de Vest, ca pe „ceilalți”.
„Trebuie să explicăm lucrurile puțin mai mult în Est decât în Vest, dar sunt bucuros să o fac și îmi place să merg acolo”, a spus liderul Uniunii Creștin Democrate (CDU) Friederich Merz într-un interviu în luna mai, referindu-se la poziția intransigentă a partidului său față de Rusia. Cu toate că Merz a spus că vor încerca să câștige alegerile în toate cele trei landuri, obiectivul pare acum aproape imposibil de realizat. Chiar și în Saxonia, unde CDU pare să conducă cu câteva procente, AfD are un avans în unele dintre cele mai recente sondaje.
Propaganda anti-Occident are încă influență în Est
Chiar dacă majoritatea germanilor din est nu își fac iluzii cu privire la Putin, populația nu a depășit încă decenii de propagandă antioccidentală. Pentru mulți, Moscova nu este mai rea decât Washingtonul, pe care politicienii populiști îl acuză că lucrează în culise pentru a-și urmări propriile obiective în Ucraina.
„SUA este o superputere în declin care luptă pentru a-și păstra hegemonia globală”, a declarat luna trecută Sahra Wagenknecht, care conduce organizația omonimă BSW.
În cea mai mare parte, politicienii de stânga din est sunt concentrați în BSW și în Partidul Stângii, succesorul fostului partid comunist est-german, și sunt mai puțin pro-Putin decât pro-pace.
„Avem nevoie de o ordine de pace europeană care să includă Rusia”, a declarat luna aceasta Bodo Ramelow, actualul premier al Turingiei și una dintre vocile cele mai critice la adresa Rusiei de pe Stânga. „Toate țările participante ar trebui să convină asupra unui pact de neagresiune și să stabilească o comunitate de apărare”.
Victoria AfD ar declanșa un cutremur politic dincolo de granițele țării
Cel mai mare pericol îl reprezintă, însă, AfD, a cărui victorie ar declanșa un cutremur politic ce s-ar resimți dincolo de granițele Germaniei, dacă partidul câștigă în toate cele trei landuri.
După atacul cu cuțitul al unui imigrant din Siria având legături cu ISIS, săptămâna trecută în Solingen, șansele de victorie ale AfD au crescut încă și mai mult.
Legăturile AfD cu Moscova sunt bine documentate. Înainte de alegerile europarlamentare din iunie, autoritățile germane au expus o operațiune rusă de influență vizându-l pe unul dintre principalii candidați ai AfD.
Totuși, partidul a terminat pe locul 2 cu 16% din voturi și a avut o evoluție bună în special în Est.
Mulți politicieni AfD nu își ascund afinitatea față de regimul autoritar al lui Putin. Björn Höcke, liderul AfD din Turingia pe care mulți îl văd ca fiind nașul spiritual al partidului, a spus că dacă va deveni vreodată cancelarul Germaniei, prima sa vizită va fi la Moscova.
Înainte ca relațiile dintre Moscova și Berlin să se răcească, Putin vizita deseori Germania, inclusiv orașul Dresda.
„Acesta este fără îndoială unul dintre centrele culturii europene, un oraș cu o istorie bogată și un șarm propriu special”, spunea Vladimir Putin în 2019, în cursul unei vizite la Dresda pentru a primi „Ordinul Sfântului Gheorghe”, medalie acordată unor personalități importante care „luptă pentru binele lumii”.
Coruptie
INTOARCEREA “RABINULUI”
Articol pentru “cunoscatori” : AVIZ AMATORILOR!
Din sursele nostre – care sunt mai bune decat ale lor, aflam ca in perioada urmatoare se va intoarce in tara unul dintre pionii importanti din zona de intelligence, cunoscut in “mediile” de specialitate sub numele de “Rabinul” (referire la originile sale cu legatura in Tara Sfanta), personaj aflat de ceva timp intr-un (auto)exil impus sub acoperire “externa” intr-o tara occidentala, partener strategic al României.
In fapt, daca ne aducem bine aminte, a fost unul dintre opozantii remarcabili ai nefastului regim Coldea (cel putin in ultima perioada a acestuia, cand deraierile personajului amintit luasera amploarea pe care o cunoaștem), plecarea fiind de fapt o consecinta directa a adversitatii declansate, insa datorita sprijinului de care “Rabinul” beneficiaza din partea unor importanti parteneri strategici externi, s-a convenit asupra acestui compromis. Interesant este faptul ca, se pare, actuala conducere a institutiei, recunoscandu-i unele merite, ar fi fost de acord cu trecerea in rezerva / pensionare cu gradul de general (daca e mult sau daca este putin, vom vedea).
Si mai interesant este, conform acelorasi surse, ca aceasta intoarcere a “fiului risipitor” ar avea legatura si cu coagularea unor forte in vederea implicarii intr-un fel sau altul in miscarile electorale din acest an (poate cele mai importante dupe 1989), in vederea preluării / manipulării ulterioare (îl recomandă aceste calități), direct sau prin interpuși, a unei hălci cat mai mare de putere. Un astfel de personaj poate coordona lejer astfel de acțiuni, “mișcându-se” în această stare de fapt prezentată anterior ca pestele in apa, conexiunile si anvergura din zona media / politica si de afaceri (de unde are o sustinere substantiala, datorata si raspunderii avute pe linia de munca specifica) fiind bine cunoscute in medii. Caracter foarte abil, stăpânește perfect zona de informații însă extrem de periculos și răzbunător (conform chiar unor apropiați), dar având așa-zisa școală veche (face pe “prostu” și nu îți dai seama de adevaratele intenții), reușește foarte bine să nu îi intuiești niciodată planurile.
Noi stim si pozitia pe care “Rabinul” a avut-o intr-o unitate de elita ce in teorie nu exista nici atunci si sigur nici acum, aceasta recalibrare, in jurul acestuia, a unei parti din fosta sa echipa (implicati astazi in diverse afaceri, de la consultanta de specialitate, firme cu specific pe zona de intelligence / investigatii, criptomonede s.a.) precum si a altor cadre cu functii de conducere, fiind deosebit de remarcabila (sunt raliati se pare si fosti ofiteri din zone de informatii paralele / adiacente, personaje ce de-a lungul timpului l-au sprijinit, la vedere sau nu, datorita “ascendentei” paterne din celebra U.M. 0110 – la fel, pentru cunoscatori).
Asteptam cu interes aceasta mutare (lancezeala acestui personaj departe de zonele de acțiune din țară fiind resimțită în mediile specifice), insa avertizam inca de pe acum ca suntem cu “ochii” pe el (in incheiere, domnule Avi Rasin – cum va spun rudele de la Tel Aviv, nu? – punem si noi in declaratia de avere ceasul Ulysse Nardin si nu numai sau “casuta” de la Silistea Snagovului, din coada lacului, ca banuim ca si interpusii astia cat sa o mai tina sa – asta sa vedeti ca stim si noi, nu numai ei).
Cunoastem ca e de actualitate sa facem pe prostii si pe modestii (va place mult asta, am inteles), dar totusi …(Cerasela N.).
Actualitate
Independența editorială reprezintă esența unei prese libere
Redacția Ziarului Nationalul.ro se alătură jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor, Libertatea și PressOne precum și organizațiilor care și-au manifestat îngrijorarea cu privire la încălcarea principiilor de independență editorială a jurnaliștilor din grupul Ringier.
Într-o perioadă în care atât în România, cât și la nivel internațional, presa trece printr-o criză profundă de credibilitate, independența în fața ingerințelor editoriale (că sunt ele comerciale, politice sau venite din partea patronatului) și loialitatea față de interesul public sunt cele mai de preț bunuri ale unei instituții media.
Solidaritate împotriva abuzului firmei elvețiene Ringier, datorat industriei jocurilor de noroc
Cunoaștem foarte bine că nu este deloc facil să se realizeze presă de calitate în lipsa unei susțineri financiare constante, care cel mai adesea are la bază contracte comerciale de publicitate. Lipsa finanțărilor reprezintă o problemă recurentă a redacțiilor, astfel că aproape toți jurnaliștii sunt limitați în munca lor de a acoperi evenimentele.
Tocmai de aceea, deși la Ziarul Nationalul.ro nu vom accepta niciodată bani din partea companiilor de jocuri de noroc sau a politicienilor, nu considerăm că o presă finanțată și din partea acestora este una „vândută”, cât timp publicitatea este marcată ca atare, în mod vizibil și ușor de înțeles.
Pe de altă parte, niciodată un partener comercial nu ar trebui să aibă dreptul de a se amesteca în independența editorială a redacției.
Reiterând faptul că niciodată un publisher nu ar trebui să accepte așa ceva și cu atât mai puțin să concedieze redactori șefi sau oameni din redacție în urma refuzului acestora de a permite ingerința terților în fluxul editorialul, considerăm că este extrem de îngrijorător când aceste lucruri se întâmplă în trusturi de presă care ar trebui să fie un model pentru presa finanțată preponderent comercial, în special în contextul unui declin puternic al libertății presei nealiniate din România.
Presa nealiniată, care nu răspunde la comenzi politice sau comerciale, atinge tot mai puțini români comparat cu presa care permite companiilor – inclusiv celor din industria jocurilor de noroc – și politicienilor să cumpere la vedere sau mascat spațiu de emisie sau de tipar. Este tot mai greu să faci presă de calitate în România, iar atunci când managementul unui trust de presă internațional încalcă normele de bază ale relației publisher-redacție, se pierde un capital extrem de prețios: încrederea publicului, dar și a redacțiilor respective.
Ne afirmăm sprijinul complet pentru redacțiile Libertatea Gazeta Sporturilor și PressOne în această problemă și sperăm că apelurile publice la respectarea independenței editoriale vor fi ascultate.
Trebuie avut în vedere și faptul că în spațiul public, presa aservită intereselor (de orice natură) promovează impostura, dovadă fiind noianul de ştiri false şi de propagandă existent în spațiul public.
Nu suntem în măsură să oferim soluții, dar suntem convinși că trebuie cumva acționat cu aceeași vigoare împotriva amenințărilor la adresa libertății presei care provin chiar din exteriorul ei.
De aceea, facem apel instituțiilor statului român și suntem solidari cu această cauză, clamând ideea că avem nevoie de voci libere, credibile şi critice care pot să aducă în spaţiul public informaţia relevantă pentru cetăţeni şi să facă faţă intereselor diverselor grupuri de presiune politică sau comercială.
Redăm mai jos și apelul Centrului pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch, demonstrând că managementul firmei elvețiene Ringier încalcă independența editorială a Gazetei Sporturilor și a Ziarului Libertatea.
Reamintim că Redacția PressOne s-a solidarizat cu Cătălin Ţepelin şi a punctat, într-o poziţie comună a ziariştilor de la Libertatea şi de la Gazeta Sporturilor, că domnul Cătălin Ţepelin a fost concediat pentru că s-a opus măsurii ca articolele despre casele de pariuri să fie văzute înainte de publicare şi de către management.
Cătălin Ţepelin lucra de peste 20 de ani la Gazeta Sporturilor, publicaţie la care a avut de-a lungul timpului mai multe roluri. A pornit ca reporter, şef de secţie, project manager şi digital manager. În anul 2018 a preluat de la Cătălin Tolontan conducerea editorială a Gazetei Sporturilor.
Comunicatul propriu – zis
Pentru justețea actului jurnalistic, redăm în integralitatea sa comunicatul :
„Centrul pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch își exprimă solidaritatea cu cei peste 70 de jurnaliști ai publicațiilor Gazeta Sporturilor și Libertatea, care au sesizat public azi faptul că asupra celor două redacții s-au făcut presiuni editoriale din partea managementului grupului Ringier, în mod repetat. Presiuni care au culminat cu demiterea redactorului șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin.
Jurnaliștii celor două publicații spun, în scrisoarea deschisă publicată astăzi, că manageri din conducerea Ringier au cerut să vadă, printre altele, în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate. Jurnaliștii mai relatează și că unul dintre managerii Ringier a exprimat opinia că separarea dintre comercial și editorial reprezintă „o mare problemă”. De asemenea, aceștia mai arată și că încercările de a comunica cu managementul grupului Ringier nu au primit niciun răspuns. Răspunsul a fost demiterea redactorului șef Cătălin Țepelin.
Într-o perioadă în care atât în România, cât și la nivel internațional, presa trece printr-o criză profundă de credibilitate, independența în fața ingerințelor editoriale (că sunt ele comerciale, politice sau venite din partea patronatului) și loialitatea față de interesul public sunt cele mai de preț bunuri ale unei instituții media.
Reglementarea industriei pariurilor și a jocurilor de noroc și impactul sau riscurile sociale pe care aceste activități le prezintă pentru unele grupuri vulnerabile reprezintă subiecte de maxim interes public. Cu atât mai mult ele reprezintă teme editoriale legitime pentru o publicație sportivă.
Inclusiv Codul editorial al Ringier prevede garantarea independenței jurnaliștilor și separarea dintre zona editorială și cea comercială:
„Jurnaliștii noștri sunt neclintiți în fața influenței persoanelor, companiilor și autorităților. Evităm prejudecățile și dezvăluim conflictele de interese. Separăm reportajele de comentarii. Marcăm conținutul comercial.”
„Suntem conștienți de responsabilitatea pe care o avem față de public și relatăm într-un mod echilibrat, imparțial și corect. Ne-am angajat să respectăm statul de drept și aderăm la standardele și regulile industriei media”.
Ne exprimăm regretul că trustul Ringier transmite publicului din România că propriul său cod editorial este doar un text golit de conținut.
Considerăm că modul în care trusturile media internaționale operează în țări în care libertatea presei este încă precară dă adevărata măsură a angajamentului lor față de principiile etice pe care le clamează.
Centrul pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch urmăresc îndeaproape evoluția evenimentelor de la Gazeta Sporturilor și Libertatea. Ar fi regretabil ca publicul din România să fie lipsit de jurnalismul în interes public care a consacrat jurnaliștii celor două publicații, mai cu seamă în contextul dificil al războiului din Ucraina și al celor patru runde de alegeri ce vor avea loc anul viitor în România.”
Sursa foto :https://google.com
Redactorul Daniel Mihai, colaborator al Ziarului Naționalul.ro susține și militează pentru această cauză considerând că independența editorială reprezintă esența unei prese libere
-
Actualitateacum o zi
Riscurile pe care vi le asumați atunci când cumpărați anvelope chinezești ieftine pentru mașină
-
Actualitateacum o zi
„Era fascinată de America”. Destinul tragic al Cristinei Irimie, profesoara de matematică ucisă în atacul armat de la o școală din SUA
-
Actualitateacum 2 zile
Rețele de escroci români au invadat Turcia. Cursa în care riscă să pice turiștii care aleg o populară destinație de vacanță
-
Actualitateacum 2 zile
Descoperă Cum un Magazin Online Personalizat Îți Poate Propulsa Afacerea Spre Succes
-
Actualitateacum o zi
Samuel Le Torrillec, cunoscut bucătar-șef francez, prins băut la volan în București
-
Comunicateacum 2 zile
Descoperă Cum un Magazin Online Personalizat Îți Poate Propulsa Afacerea Spre Succes
-
Actualitateacum 2 zile
După Paris, încă o capitală europeană interzice trotinetele electrice închiriate prin aplicație, din motive de siguranță
-
Lifeacum o zi
Review Yealink WHC-60