Preşedintele României Klaus Iohannis a sesizat în cursul zilei de astăzi 11 Mai Curtea Constituţională a României (CCR).  Motivele sesizării vizează modificarea şi completarea Legii numărul 317 din 2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele României Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia pe pachetul de legi ale Justiţiei. De menționat e amănuntul conform căruia modificările Legii 317 au fost contestate de două ori până în prezent la Curtea Constituţională.

Pentru justețe, redau fragmente din această sesizare.

„Pentru a decela competenţele constituţionale ale celor două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii prin raportare la rolul constituţional general al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie interpretate dispoziţiile art. 133 alin. (2) lit. a) şi ale art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală. Analiza coroborată a celor două texte constituţionale relevă faptul că cele două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii nu se compun din toţi membrii CSM, ci exclusiv din cei 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Nouă judecători fac parte din Secţia pentru Judecători şi cinci procurori fac parte din Secţia pentru procurori. Modul de constituire a secţiilor reflectă rolul constituţional al acestora, astfel cum este reglementat în art. 134 alin. (2) din Constituţia României, potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, prin secţiile sale, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. Rezultă, aşadar, că legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secţiilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului Superior al Magistraturii care, în ansamblul său, este garantul independenţei justiţiei”, se arată în sesizare.

Ce anume se solicită prin această sesizare?

Sesizarea se leagă pe anumite modificări aduse în formă actualizată a legii 317. Unele dintre acestea vizau secţia pentru judecători . Conform textului de lege în formă actuală, numai președintele poate numi şi revoca din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ.

De asemenea, legat de cele două secţii din cadrul CSM, prevederea potrivit căreia stipulează clar faptul că, conform primului alineat că “în cauzele urgente sau care prezintă un interes public deosebit, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate stabili termene mai scurte decât cele prevăzute la art. 45 şi 46. În aceste cauze, prelungirea poate fi acordată, la cererea inspectorului judiciar, de către Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.  În situațiile prevăzute la primul alineat inspectorul-şef, din oficiu, poate dispune reducerea termenelor prevăzute de lege”.

Preşedinţia a arătat însă că dacă atribuţiile CSM ar fi împărţite celor două secţii, atunci se admite ideea că ar exista două structuri de tip CSM, una de procurori şi alta de judecători. În sesizare se dă şi exemplul comisiilor parlamentare.

„În aceeaşi măsură în care comisiile parlamentare, ca organe interne de lucru, nu ar putea să se substituie Parlamentului, ca organ colegial şi reprezentativ, în vederea exercitării atribuţiei de adoptare a legilor, tot aşa secţiile Consiliului Superior al Magistraturii nu s-ar putea substitui Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în vederea exercitării atribuţiilor constituţionale ale acestuia” , conform sursei citate.

Textul legii poate fi consultat aici. În sesizarea către CCR, şeful statului a mai precizat că primul alineat al articolului 37 şi punctul 41 din legea de modificare a Legii 317, arată că “împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45, la al patrulea aliniat, persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară”, fără a se preciza însă vreun termen în care inspectorul-şef confirmă sau infirmă rezoluţia de clasare în urma verificărilor preliminare.

În loc de…soluție

Actualul context al elaborării și al contestării legilor Justiţiei nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în vigoare. Unele dispoziţii de modificare a legii 303/2004 au fost declarate neconstituționale în două rânduri. Iar aceste chestiuni privind integritatea şi răspunderea magistraţilor contravin de facto actualei Constituţii.

Ca exemplu, legea 304/2004 a ajuns la promulgare şi toată această sesizare are temei deoarece s-a constat că ridică nenumărate probleme. Faptul că PSD a grăbit să elaboreze noile reglementări și totodată vor să impună în comisiile parlamentare acest pachet de legi poate aduce nenumărate riscuri, unul dintre ele fiind acela care poate să blocheze actul de justiţie. De asemenea, mergând din aproape în aproape sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze actul justiţiei ci doar să pună presiune și să timoreze magistraţii. De asemenea, din punctul de vedere al multor specialiști, pe deplin împărtășit și de către preșeintele Klaus Iohannis, nici legea 317/2004 nu are o redactare mai fericită. Aceasta instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei, prin mutare de la CSM, la secţii.

Nu trebuie uiitată nici celebra OUG13 (Ordonanţa 13) se poate acuza partidul de guvernământ de asalt asupra Justiţiei. Trebuie amintit faptul că, încă de la începutul anului 2017, prin presiunea străzii și a vocilor critice din societate s-a stopat  OUG 13. Această ordonanţă a fost un eșec al actualei puteri parlamentare.

Cu toate acestea, atacurile și toată această stare haotică a lucrurilor s-a mutat în Parlament, iar demersul a ajuns acum şi în faza în care sunt pe punctul de a fi cerute spre a fi promulgate acestor legi. De altfel, prin procedura această se evidențiază tocmai graba lipsită de orice justificare şi chiar modul autoritar în care s-au desfăşurat dezbaterile parlamentare caracterizate prin destul de multă fneîncredere.

În concluzie, atitudinea președintelui Klaus Iohannis este de apreciat și de lăudat, deoarece nu asistă pasiv la o rescriere a Constituţiei. Pe final, vă atenționez și asupra unui alt amănunt crucial. Faptul că tot pachetul legislativ a fost adoptat de către majoritatea din Parlamentul României într-o săptămână, dar apoi au foat necesare patru luni şi trei decizii ale CCR pentru a corecta unele prevederi. Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul dezbaterilor parlamentare ar fi avut de câştigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamente şi dezbătute. Iar aici intră legea 303/2004, legea 304/2004 dar şi legea 317/2004.

Atâta timp cât actuala Constituţie a prevăzut o competenţă generală pentru Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ca organ,atribuțiile  actuale depășesc sau sunt contrare rolului constituțional. De asemenea,conform acelorași legi prevăzute în Constituție, nu se poate admite prin lege organică ca atribuţiile stabilite la nivel constituţional să fie exercitate de către secţii şi nici ca secţiile Consiliului Superior al Magistraturii să primească alte atribuţii care fie sunt contrare, fie depăşesc rolul lor constituţional.

Reforma justiţiei, așa cum este clamată de către PSD este în continuare contestată de asociaţiile profesionale ale magistraţilor. De asemenea,această reformă trezeşte nenumărate îngrijorări ale partenerilor europeni.

Sursa foto Observator, Cotidianul

Sinteza acestui material a fost realizat de către Departamentul Politică Internă al platformei media Criteriul Național