Actualitate
O privire sumară asupra Cupei Mondiale de Fotbal din Rusia
Turneul final al Campionatului Mondial de Fotbal din 2018 din Rusia care va debuta începând de mâine 14 Iunie este unul dintre evenimentele cu ponderea cea mai mare de atractivitate de pe întreg cuprinsul globului pământesc. Totodată, datorită multiplelor tensiuni și conflicte deschise sau mocnite, este deja considerat a fi cel unul dintre cele mai dificil de gestionat, totul având repercusiuni și convulsii provenite din sfera geo-politicii. Acest eveniment sportiv de înaltă ținută va trebui să dispună de măsuri de securitate adecvate desfăşurării evenimentelor.Se preconizează dealtminteri faptul că siguranță delegațiile,a suporterilor și a tuturor celor angrenați să fie în grija forţelor de securitate ce vor fi în alertă sporită.De altfel, oficialităților Federației Ruse li s-a recomandat ca toate acestea să fie efectuate într-o manieră diferită de procedurile occidentale, dar în sensul firesc și legitim în care drepturile omului merită să fie protejate la același nivel.
Ce reprezintă FIFA
Federația Internațională de Fotbal Asociație, abreviat FIFA, (Fédération Internationale de Football Association , International Federation of Association Football în engleză) este organizația internațională care reglementează regulamentul și competițiile jocului de fotbal. A fost fondată la Paris la 21 martie 1904, iar în prezent are sediul la Zürich, Elveția. Actualul președintele FIFA este Gianni Infantino din anul 2016, atunci când l-a înlocuit pe conaționalul Sepp Blatter, implicat într-un scandal de corupție. FIFA este responsabilă cu organizarea turneelor internaționale de fotbal, cea mai importantă competiție organizată fiind Cupa Mondială FIFA, a cărui primă ediție a avut loc în anul 1930. Până în prezent s-au disputat nouăsprezece ediții. Următoarea ediție va debuta de mâine,cu meciul de deschidere programat în Moscova,capitala Federației Ruse.
Reamintesc și amănuntul conform căruia FIFA are afiliate 208 federații de fotbal din lume.
Scurt istoric al desemnării
Alegerea gazdei a început în luna ianuarie a anului 2009.Toate asociațiile de fotbal au avut timp până pe 2 februarie 2009 să-și exprime interesul. Inițial, nouă țări au dorit să găzduiască turneul din 2018, dar Mexicul s-a retras,iar Indonezia a fost eliminată din cauză că nu a trimis o scrisoare la timp către FIFA.În timpul alegerilor, cele trei națiuni non-UEFA rămase (Australia, Japonia și Statele Unite) s-au retras din a găzdui evenimentul, iar națiunile UEFA au fost retrase pentru turneul din 2022. Într-un final, au mai rămas doar patru locuri: Anglia, Rusia, Olanda/Belgia și Spania/Portugalia.
Cei douăzeci și doi de membri ai comitetului executiv FIFA de la Zürich au hotărât ca pe 2 decembrie 2010 să se aleagă țara gazdă. Rusia a câștigat găzduirea în runda a doua de votare. Pe locul doi a ieșit urna Spania/Portugalia, iar pe locul trei, Belgia/Olanda. Șansa Angliei de a găzdui a doua oară turneul a cedat din prima încercare.
Datorită scopului final de asigurare a unor competiţii în care obiectivul îl reprezintă câştigurile de imagine ale regimului Putin,turneu final al Cupei Mondiale la fotbal poate fi considerat unul dintre cele mai controversate şi totodată unul dintre cele mai politizat din istoria acestei competiţii.
Orașele Cupei Mondiale din Federația Rusă
Rusia a propus următoarele orașe pentru a găzdui confruntările de la acest turneu final.Acestea sunt: Ekaterinburg, Iaroslavl, Kaliningrad, Kazan, Krasnodar, Moscova, Nijni Novgorod, Rostov, Sankt Petersburg, Samara, Saransk, Soci și Volgograd.Toate orașele fac parte sau sunt aproape de partea europeană a Federației Ruse,tocmai pentru a reduce timpul de călătorie pentru echipele participante. Comisia de votare a declarat că „echipa rusă a propus 13 orașe și 16 stadioane, cu toate că acestea depășeau cu mult cererile minime ale FIFA. Trei din cele 16 stadioane vor fi renovate, iar cele 13 rămase vor fi reconstruite.”
În luna octombrie aanului 2011, Rusia a eliminat numărul stadioanelor de la 16 la 14. Construirea propusului stadion din Podolsk, Moscova, a fost anulată de către guvernul local.
Lista stadioanelor finale a fost anunțată pe 29 septembrie 2012. Numărul orașelor a fost redus la 11, iar numărul stadioanelor la 12, de vreme ce Krasnodar și Yaroslavl au fost tăiate de pe acea listă
Fostul președinte al FIFA-elvețianul Sepp Blatter -declara în iulie 2014 că numărul stadioanelor ar putea scădea de la 12 la 10. Cu toate acestea, amintind faptul că nu va fi din nou în aceeași situație ca cea din Africa de Sud, „atunci când s-a pus problema că nu vom mai avea ce să facem cu stadioanele construite”.
Rusia şi-a cheltuit pentru organizarea şi desfăşurarea Campionatului Mondial de Fotbal suma de 20 de miliarde de dolari, din care 50% au provenit din fonduri federale, 35% fonduri ale investitorilor privaţi şi 15% din fonduri regionale. Cheltuielile au inclus construcţia a şapte noi stadioane şi modernizarea altor cinci arene, extinderea reţelelor de cale ferată, linii aeriene, şosele şi hoteluri.
Dar, mai mult decât atât, Rusia a fost în atenţiei întregii lumi, având în vedere interesul uriaş pentru această competiţie. Nu numai alegerea Rusiei ca gazdă, dar şi pregătirea evenimentului au generat multe controverse. De exemplu, la construcţia stadionului Krestovski din Sankt-Petersburg, una din arenele desemnate pentru disputarea unor meciuri s-a depăşit bugetul de 5,4 ori. Unul dintre viceprimari a fost condamnat pentru corupţie.
Este pentru prima dată când acesta se desfăşoară în estul Europei, pe doua continente, întrucât Ekaterinburg, una din gazdele turneului, este dincolo de munţii Ural, în Asia. Este pentru a treia oară, consecutiv, când unul din statele BRICS primeşte nominalizarea, după Africa de Sud şi Brazilia.
Mascota Campionatului mondial de fotbal din Rusia
Lupul botezat Zabivaka -în traducere „cel care marchează” (în limba rusă), este „un nume foarte potrivit pentru un lup care radiază distracţie, farmec şi încredere”, conform site-ului FIFA.
Zabivaka va juca un rol foarte important la apropiatul turneu final. Lupul nu numai că va promova evenimentul, ci va distra, totodată, mulţimile de pe stadioane, dar va deveni, de asemenea, un ambasador pentru Rusia şi o celebritate mondială. „
Mascota a fost desemnată la capătul celui mai interesant proces de creaţie pentru o mascotă oficială în istoria Cupei Mondiale FIFA.Mai mult de un milion de ruşi şi-au exprimat voturile pe site-ul FIFA.com în timpul perioadei de votare de o lună, iar dezvăluirea numelor a fost făcută în timpul unui show live, pe principalul canal al televiziunii ruse.
Imnul oficial al acestei ediții aCampionatului Mondial de Fotbal a fost ales cu ajutorul unuia dintre sponsorii oficiali-Coca-Coca și se numeşte “Colors” .Acest imn aparţine artistului american Jason Derulo.
Russia world cup 2018 vector illustration with map and cities of championship
Controverse și politică
Există o lungă listă de controverse politice care preced întrecerea sportivă ce pot să demonstreze că sportul şi fair-play-ul prevalează în faţa jocurilor politice interne sau internaţionale. Federația Rusă vrea cu această ocazie să se asigure condiţiile optime de securitate ce sunt impuse pentru un asemenea eveniment.
Odată cu Olimpiada de Iarnă găzduită de orașul de la Marea Neagră Soci, alegerea Rusiei ca țară-gazdă a fost intens disputată. Marile probleme au fost nivelul de rasism prezent în competiția internă rusească și de asemenea discriminarea persoanelor homosexuale.
Un alt motiv sensibil este implicarea Rusiei în conflictele din estul Ucrainei, care a reprezentat o altă problemă pentru care s-a cerut ca turneul să fie mutat, în particular din cauza anexării peninsulei Crimeea. Ex-președintele FIFA Sepp Blatter declara în urmă cu trei ani,referindu-Se la acest aspect că tocmai „campionatul Mondial va fi găzduit de Rusia, iar noi ne continuăm munca depusă”.
Decizia de organizare a turneului final al Campionatului Mondial de Fotbal în Federaţia Rusă a fost însoţită de suspiciuni serioase de corupţie la nivel înalt. Au apărut acuzaţii potrivit cărora ar fi fost cumpărate voturi pentru organizarea Turneului Final al Campionatului Mondial de Fotbal, în 2018, în Rusia şi, în anul 2022, în Qatar. David Bernstein, fost preşedinte al federaţiei de fotbal a Marii Britanii a cerut ca toate statele UEFA să boicoteze desfăşurarea turneelor finale în Rusia şi Qatar. Drept urmare s-a constituit comisia „Garcia” pentru investigarea cazului de presupusă corupţie. Raportul final a cuprins un tom de 350 de pagini,iar această comisie a reiterat faptul că nu s-a comis nimic ilegal în procesul de vot al celor doua state. Deşi decizia finală a rămas aceeaşi, ea a continuat să fie contestată de comisia de audit a FIFA, ca şi de Federaţia de Fotbal a Marii Britanii.
Administrația coordonată de Vladimir Putin speră că acest eveniment va reprezenta un moment de bucurie pentru poporul rus.Cu acest prilej, efectul scontat va fi acela de creştere a popularității, destul de zdruncinate în ultima perioadă de timp. În condiţiile în care sancţiunile economice persistă, deturnarea atenţiei către spectacolul fotbalistic reprezintă o soluţie la îndemână pentru „noua” administraţie rusă.Totuşi, rămâne de văzut dacă se va și valorifica acest uriaș potențial, deoarece istoria recentă a consemnat nenumărate prilejuri în care nu totdeauna s-a obţinut efectul dorit în astfel de situaţii.
Turneul Final al Cupei Mondiale de Fotbal va începe de mâine 14 iunie 2018 cu meciul dintre Rusia şi Arabia Saudită,programat de la ora locală 17,pe stadionul Lujniki din Moscova.
Sursa foto : google.ro
Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof Dr.Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național
Actualitate
Jurnaliști din cea mai mare democrație a lumii, dați în judecată de Trump după ce au scris despre avionul președintelui SUA
Patru jurnalişti ai publicaţiei americane New York Times, care au relatat despre presupusele preocupări legate de securitatea noului avion prezidenţial Air Force One donat președintelui SUA, Donald Trump, de Qatar, au fost chemați în instanță.
Donald Trump la bordul aeronavei primite de Qatar/FOTO: Getty Images
La finalul summitului NATO desfăşurat săptămâna trecută în Turcia, noul avion prezidenţial Boeing 747-8 a plecat de acolo către o bază militară americană din Regatul Unit fără preşedintele Donald Trump, care a zburat către acea bază cu vechiul avion prezidenţial Boeing 747-200, de unde s-a îmbarcat în noul avion donat de Qatar.
Jurnaliştii publicaţiei New York Times au fost primii care au relatat despre preocupările de securitate legate de noul avion prezidenţial, ceea ce l-a înfuriat pe preşedintele american, potrivit CNN.
Trump a justificat zborul său către Regatul Unit cu vechiul avion ca fiind un act de „nostalgie” şi prin faptul că la acea bază americană avionul putea fi verificat.
În două articole, New York Times a scris că noul avion, primit cadou din partea familiei regale qatareze, nu dispune de sistemele de apărare cu care sunt echipate cele două avioane prezidenţiale americane Boeing 747-200, aflate în serviciu din anii ’90 şi a căror înlocuire a fost deja decisă, dar furnizarea noilor avioane este întârziată.
Aceeaşi publicaţie a mai scris că schimbarea avionului pentru deplasarea de la summit i-a fost recomandată lui Trump de serviciul său de securitate, pe fondul reluării ostilităţilor cu Iranul, ţară învecinată cu Turcia.
Casa Albă a evitat comentariile, afirmând doar că „noul Air Force One este un avion ultramodern echipat cu protocoale de securitate de nivel înalt care garantează protecţia preşedintelui şi a echipei sale”.
Cele două aeronave Air Force One mai vechi ar fi dotate cu sisteme defensive sofisticate, însă nu este clar dacă noul avion donat de Qatar beneficiază de echipamente similare.
După publicarea acestor informații, procurorii federali din New York i-au citat pe jurnaliștii care au relatat despre subiect pentru a depune mărturie într-un caz privind o posibilă încălcare a legii penale federale.
În replică, avocatul publicaţiei New York Times a denunţat un „act obraznic care trebuie înţeles ca o tentativă de a împiedica publicul să afle ce se întâmplă în ţară prin intimidarea jurnaliştilor să nu-şi facă treaba”.
Familia regală qatareză i-a dăruit anul trecut lui Donald Trump acest avion de lux, după ce preşedintele SUA s-a plâns de starea celor două aeronave mai vechi Air Force One.
Acest cadou, evaluat la câteva sute de milioane de dolari, ridică însă semne de întrebare asupra unor chestiuni de natură etică şi constituţională cu privire la cadourile pe care un preşedinte le poate primi din străinătate.
Actualitate
Beach, Please! Festival, ziua 2: 134.000 de participanți, iar Playboi Carti oferă show-ul așteptat de o țară întreagă
Cu 134.000 de participanți, ediția aniversară a festivalului Beach, Please! a atins un nou record și a livrat cea mai mare zi de până acum.
Imaginea 1/7:
Playboi Carti/FOTO: Beach, Please! Festival
Cu o seară înainte, organizatorii au fost nevoiți să reprogrameze concertul lui Playboi Carti, după ce condițiile meteorologice au împiedicat deplasarea artistului din Paris către România.
Decizia a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte din spațiul public, iar interesul pentru evoluția situației a crescut de la o oră la alta.
Vineri, pe parcursul zilei, Beach, Please! a confirmat oficial că artistul va ajunge în România și va urca pe scenă în cea de-a treia seară a festivalului. Din acel moment, interesul public a depășit granițele festivalului. Aeronava care l-a transportat pe Playboi Carti de la Paris la Constanța a devenit, în timpul zborului, cel mai urmărit avion din lume pe FlightRadar24, ocupând poziția #1 Worldwide și fiind urmărită în timp real de zeci de mii de utilizatori din întreaga lume, într-un moment rar întâlnit pentru un zbor privat către un festival.
După ce concertul a fost reprogramat, Playboi Carti a urcat pe scena de la NIBIRU pentru concertul pe care o țară întreagă îl aștepta.
Ajuns la NIBIRU, Playboi Carti a oferit publicului concertul pe care îl aștepta, într-un spectacol construit la standardele marilor sale turnee internaționale. Show-ul a inclus dansatori, efecte speciale impresionante, flăcări, jocuri de lumini și o producție vizuală spectaculoasă, aducând pe main stage unul dintre cele mai impresionante show-uri prezentate vreodată la Beach, Please!.
La finalul concertului, artistul a coborât de pe scenă și a traversat mulțimea, mergând dintr-o laterală în cealaltă a scenei pentru a-și saluta fanii, într-un moment petrecut la răsărit și întâmpinat cu entuziasm de zecile de mii de participanți.
Un alt moment definitoriu al serii a fost revenirea lui Yeat, care a transformat main stage-ul într-un spectacol de energie continuă și a confirmat încă o dată statutul său de unul dintre cei mai apreciați artiști ai noii generații. Pe parcursul serii au mai urcat pe scena principală Rich Amiri, Ski Mask The Slump God, Jeleel, precum și IAN și Azteca, care au pregătit un moment special împreună pentru publicul Beach, Please!.
Alături de spectacolul exploziv susținut de Yeat, ziua 3 a devenit cea mai mare și mai intensă zi de până acum a ediției aniversare Beach, Please!.
Pe tot parcursul zilei, cei 134.000 de participanți s-au bucurat de concerte, activări și experiențele din NIBIRU, într-o atmosferă susținută de vreme excelentă și de o producție la standarde internaționale. Ziua 2 a confirmat încă o dată amploarea ediției aniversare Beach, Please! și poziția festivalului printre cele mai importante evenimente de muzică urbană din lume.
Festivalul continuă sâmbătă cu un nou line-up de calibru internațional. Pe scena principală vor urca, în premieră în România, Future, alături de Quavo, B.U.G. Mafia, INNA, Che, Nine Vicious, dar și Babasha și Amuly, într-o nouă seară care se anunță spectaculoasă.
Actualitate
De ce creșterea salariului minim poate avea efecte nedorite: avertismente privind concedieri și muncă la negru
Creșterea salariului minim de la 1 iulie generează efecte economice controversate, cu opinii divergente în rândul economiștilor, consultanților și mediului de afaceri. În timp ce Guvernul spune că protejează veniturile mici, experții consultați de „Adevărul” avertizează asupra efectelor negative majore pe care măsura le va produce, cu efecte în lanț care includ presiune pe costuri, ajustări ale pieței muncii și posibila extindere a muncii la negru.
Creșterea salariului minim sporește riscul de muncă la negru. Foto arhivă
Profesorul de economie Radu Nechita a declarat pentru „Adevărul” că efectele nu pot fi tratate uniform, deoarece piața muncii reacționează diferit în funcție de mai mulți factori structurali.
„Impactul creșterii salariului minim este diferit în funcție de regiune, sector economic, mărimea firmelor, nivel de calificare și productivitate al salariaților etc. În regiunile sărace, activitatea economică va fi redusă (unii salariați vor fi concediați) sau va trece la negru, cei mai puțin calificați, experimentați, flexibili vor avea dificultăți să-și păstreze locul de muncă sau să-și găsească unul, iar cei care-l vor păstra, vor avea de îndeplinit cerințe mai stricte. Firmele mari vor fi afectate, vor face eforturi de adaptare și reorganizare, dar impactul cel mai neplăcut va fi asupra firmelor mici și mijlocii, din domeniul serviciilor livrate local, pe o piață cu clienți cu venituri reduse”, a spus el, explicând modul în care este calculat costul total al angajării și de ce acesta devine relevant în analiza pieței.
„Un salariu minim de 4.325 lei înseamnă că valoarea muncii salariatului trebuie să fie de cel puțin 4.418 lei, deoarece acesta este costul total pentru angajator. Aceasta este de fapt valoarea remunerației factorului muncă, adică salariul complet.
Dacă valoarea muncii salariatului este mai mică de 4418 lei, ar însemna că angajatorul „cumpără” un serviciu la un preț mai mare decât „face”. Acest lucru nu se poate întâmpla prea mult timp pe o piață concurențială, nici măcar statul nu te poate forța să cumperi de pe piață ceva mai scump decât îți convine”, a adăugat economistul.
Ce variante are angajatorul: productivitate, investiții sau ajustare
Profesorul de economie a descris mai multe mecanisme de adaptare ale firmelor în fața creșterii costurilor salariale.
„Deoarece angajarea și concedierea sunt costisitoare, angajatorul va încerca să-i mărească productivitatea angajatului reducând timpii morți, de exemplu, îl cheamă să lucreze la restaurant strict la orele de vârf, stabilind norme sporite, noi sarcini etc., ceea ce nu ameliorează situația angajaților”, a declarat Nechita pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, productivitatea ar putea fi sporită, eventual, prin investiții suplimentare, dar „acel capital suplimentar necesită de regulă și un capital uman sporit, adică salariați mai calificați”. „Deci locul de muncă respectiv poate fi păstrat, dar este posibil ca el să fie ocupat de altcineva. Soluția creșterii productivității este cea ideală, dar dacă ea ar fi fost posibilă, rentabilă, ea ar fi fost deja aplicată de angajator”, a sugerat economistul.
Dacă aceste soluții nu funcționează, ajustarea devine inevitabilă.
În opinia sa, „dacă productivitatea nu poate fi sporită la nivelul salariului complet, atunci angajatorul va renunța la angajat (ceea ce înseamnă restrângerea activității sau chiar închiderea firmei) sau îl va înlocui cu capital”.
„De exemplu, comanda nu mai este preluată de un angajat ci este tastată de client de pe ecran. Substituirea muncii prin capital necesită investiții care pot fi făcute de firme mari (nu IMM-uri), care operează pe piețe mari (restaurant la oraș, la sat) și cu clienți cu venituri ridicate”, a spus Nechita.
Radu Nechita: Există riscul extinderii muncii la negru
Una dintre cele mai sensibile consecințe posibile, în opinia profesorului, este migrarea către economia informală.
„Mai există și varianta angajării la negru, ceea ce vulnerabilizează tocmai angajații pe care creșterea salariului minim ar fi trebuit să-i ajute”, a punctat profesorul de economie, adăugând însă că, în cazul în care salariul minim este peste nivelul care ar fi pe piață, pe același loc de muncă vor concura mai mulți doritori. „Angajatorul va putea să introducă (explicit sau implicit) condiții suplimentare. În orice caz, le va fi mai greu angajaților cu mai puțină experiență, cu calificări mai reduse (tineri), mai puțin flexibili”, a afirmat Nechita.
Profesorul formulează și o critică mai generală asupra mecanismului politic al salariului minim.
„Creșterea salariului minim prin intervenția statului este una din măsurile preferate de politicieni pentru că astfel arată cât de mult le pasă de cei care câștigă puțin, pot face pe generoșii, dar cu banii altora”, a spus el, admițând căefectele nu sunt exclusiv negative.
Românii preferă să țină bani „la saltea”? Ce arată creșterea numerarului din economie, raportată de BNR
„Intențiile acestei măsuri sunt de cele mai multe ori bune, ea îi poate ajuta pe cei care-și vor păstra locul de muncă, dar consecințele ei pe termen mai îndepărtat sunt negative asupra unora dintre cei care se așteptau să fie printre beneficiari”, a afirmat Nechita pentru „Adevărul”.
Adrian Negrescu: Se pună multă presiune asupra firmelor mici
La rândul său, analistul Adrian Negrescu a descris impactul ca fiind puternic mai ales asupra microîntreprinderilor.
„Creşterea
salariului minim este ca o ştire la Radio Erevan. În mod real,
salariul minim continuă să scadă, nu să crească. De la 1 iulie,
cei 125 de lei pe care îi primesc în plus românii se topesc
practic în inflaţia de 11%. În termeni reali, în ultimul an,
angajaţii plătiţi cu salariul minim au pierdut aproape 400 lei din
puterea de cumpărare pe fondul scumpirilor generalizate.
Creşterea
salariului minim este ca o lovitură sub centură pentru multe dintre
firmele româneşti, mai ales pentru microîntreprinderi, pentru
companiile care în acest moment se confruntă cu o scădere
generalizată a vânzărilor şi cu un blocaj financiar înfiorător”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.
El explică și efectul costurilor suplimentare.
„Cum
încasările lor şi aşa sunt în scădere, cei peste 280 de lei în
plus pe care trebuie să îi plătească lunar pentru fiecare angajat
cu salariul minim înseamnă un cost pe care mulţi nu au din ce să
îl suporte şi, probabil, vor recurge la plata la negru. Asta dacă
nu vor da afară oameni sau vor creşte preţurile, dacă îşi
permit. O decizie care s-ar putea să acţioneze ca o lovitură de
bumerang pentru că majorarea preţurilor i-ar putea face
necompetitivi în faţa concurenţei, altfel spus să îi trimită
către faliment.
Indiferent ce soluţie vor alege, firmele mici
vor fi puternic afectate de această măsură decisă din pix, fără
niciun studiu de impact”, punctează analistul.
O perspectivă mai echilibrată asupra efectelor
Consultantul de business Sorin Spiridon a declarat la rândul său pentru „Adevărul” că măsura trebuie privită și din perspectiva veniturilor angajaților.
„Creșterea salariului minim era, în opinia mea, o măsură necesară. România rămâne printre țările cu cele mai reduse salarii din Uniunea Europeană, iar în ultimii ani inflația, în special la produsele de bază și utilități, a redus semnificativ puterea de cumpărare a populației”, a afirmat el.
El atrage atenția că impactul real este mai amplu decât pare la prima vedere.
„Trebuie însă să privim impactul acestei măsuri dintr-o perspectivă mai largă. Efectele nu se limitează la angajații remunerați cu salariul minim. În practică, majorarea va influența și salariile celor aflați imediat deasupra acestui nivel”, a adăugat Spiridon.
În plus, el explică efectul fiscal.
„În
același timp, reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de
lei diminuează o parte din beneficiul pe care angajații îl vor
resimți în salariul net. Cu alte cuvinte, costul suportat de
angajatori crește, însă câștigul net al angajaților este mai
mic decât ar fi fost dacă facilitatea fiscală ar fi fost păstrată
integral. Chiar și după această majorare, este puțin
probabil ca presiunea salarială să dispară. Inflația acumulată
în ultimii ani, în special la bunurile esențiale, a fost suficient
de ridicată încât mulți angajați vor continua să resimtă o
scădere a puterii de cumpărare. Pentru numeroase companii, discuția
despre salarii nu se încheie odată cu această majorare.
Nu
cred însă că soluția este să privim salariul minim exclusiv ca
pe o problemă de cost. Pentru companiile mature, aceasta ar trebui
să fie și o oportunitate de reflecție. În mod normal, salariul
minim ar trebui să reprezinte un salariu de intrare în companie sau
să fie specific unor poziții cu valoare adăugată redusă”, a declarat el pentru „Adevărul”.
Salariul minim pe economie crește: cât vor primi românii de la 1 iulie și câți angajați sunt vizați de majorare
Potrivit acestuia, dacă o
organizație are un număr foarte mare de angajați remunerați la
acest nivel sau dacă o majorare moderată a salariului minim îi
pune în pericol viabilitatea, este un semnal că modelul de
business, nivelul productivității sau modul de organizare trebuie
analizate cu atenție.
„Există însă și o categorie care trebuie privită diferit: start-up-urile și companiile aflate în primii doi ani de activitate. Aceste firme sunt, prin natura lor, mult mai fragile. Ele investesc în dezvoltare, își validează modelul de business și funcționează adesea cu resurse financiare limitate. Pentru astfel de organizații, o creștere rapidă a costurilor poate avea un impact disproporționat. Din acest motiv, cred că politicile publice ar trebui să facă o distincție mai clară între companiile mature și cele aflate în faza de început, care au nevoie de mai multă predictibilitate și de măsuri de sprijin adaptate etapei în care se află. În ceea ce privește concedierile și inflația, nu mă aștept la efecte uniforme. Unele companii vor transfera o parte din costuri în prețuri, altele vor absorbi impactul prin reducerea marjelor, iar cele mai performante vor încerca să crească productivitatea și să își optimizeze activitatea”, a spus consultantul de business.
-
Actualitateacum 3 zile
Răceala lui Trump față de Giorgia Meloni, surprins la summitul NATO, alimentează tensiunile dintre cei doi lideri
-
Breakingacum 3 zileÎn Astrahan, a fost introdusă vânzarea de combustibil în funcție de numerele de înmatriculare ale autoturismelor
-
Actualitateacum 3 zile
Coreea de Nord furnizează până la 40% din muniția de artilerie folosită de Rusia, susține serviciul de informații militare al Ucrainei
-
Breakingacum 2 zileȘefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare
-
Actualitateacum 2 zile
O echipă-surpriză a cucerit publicul: cum arată sferturile Mondialului în ochii fanilor
-
Actualitateacum 2 zile
„U” Cluj a scos un egal prețios în prima manșă cu Dinamo Kiev
-
Actualitateacum 2 zile
Britanicul Nigel Farage și franțuzoaica Marine Le Pen folosesc strategia lui Trump: transformă scandalul politic în avantaj electoral
-
Breakingacum 3 zileCel mai cunoscut pilot de la Tarom iese la pensie