Compania românească AEROCROP monitorizează parcelele din aer, realizează rapoarte privind starea culturii și poate interveni cu drona agricolă pentru însămânțarea sau reînsămânțarea zonelor identificate.

Primele rânduri de rapiță vizibile de la marginea terenului nu arată întotdeauna situația întregii parcele. În centru pot exista porțiuni cu răsărire slabă, rânduri întrerupte sau suprafețe pe care plantele lipsesc. Pentru a le identifica, AEROCROP oferă fermierilor un serviciu care leagă monitorizarea aeriană de verificarea din teren și, atunci când situația o cere, de intervenția punctuală cu drona agricolă.

În jurul intervalului de 10-14 zile de la semănat, dacă plantele au început să apară, parcela poate fi verificată pe întreaga suprafață. Imaginile culese sunt procesate într-o platformă de analiză agricolă, iar fermierul primește harta culturii și un raport de sănătate care arată diferențele de răsărire, zonele cu vegetație slabă sau absentă și suprafața ocupată de acestea.

„În agricultură, cel mai scump lucru este să presupui. Faptul că rapița arată bine lângă drum nu înseamnă că a răsărit la fel și în mijlocul parcelei. Prin monitorizare putem arăta unde apare o diferență și câte hectare sunt afectate. Fermierul merge apoi direct în acele puncte, verifică terenul împreună cu agronomul și decide ce are de făcut”, explică Alex Coricovac, fondatorul AEROCROP.

De la o impresie generală la o suprafață calculată

Pe parcelele de zeci sau sute de hectare, verificarea exclusiv la nivelul solului poate lăsa neobservate anumite zone. Monitorizarea din aer permite urmărirea întregii suprafețe în același mod și scoate în evidență porțiunile care nu arată la fel ca restul culturii.

Raportul arată dacă golurile sunt concentrate într-un singur loc sau sunt răspândite în mai multe puncte. Zonele identificate sunt delimitate, iar suprafața lor este calculată. Astfel, fermierul poate afla dacă este afectată o porțiune redusă, o zonă compactă de câteva hectare sau mai multe goluri distribuite în parcelă.

Analiza poate evidenția și suprafețele în care aspectul culturii indică posibile probleme de umiditate sau semne de stres hidric. Harta nu măsoară direct apa din sol și nu stabilește singură cauza. Ea arată unde trebuie verificată umiditatea, starea semințelor și evoluția răsăririi.

Specialiștii AEROCROP afirmă că harta arată unde există o diferență. De ce este diferit se verifică la fața locului, iar decizia rămâne a fermierului și a agronomului său.

Harta poate deveni baza unei intervenții punctuale

Serviciul nu se oprește la identificarea zonelor fără răsărire. Dacă verificarea din teren confirmă că plantele nu vor mai apărea, iar condițiile permit, AEROCROP poate analiza completarea suprafețelor respective prin distribuirea semințelor cu drona agricolă.

Reînsămânțarea poate fi direcționată strict către golurile delimitate pe hartă, fără revenirea pe întreaga parcelă și fără trecerea utilajelor grele prin zonele în care cultura a răsărit normal. Înaintea lucrării sunt analizate întinderea golurilor, tipul semințelor și condițiile din teren.

AEROCROP poate realiza și lucrări de însămânțare aeriană pe suprafețe pe care semănatul nu a fost efectuat, atunci când tipul semințelor, pregătirea terenului și condițiile agronomice permit această metodă. Aplicarea aeriană nu este prezentată ca un înlocuitor universal al semănătorii, ci ca o opțiune pentru zone delimitate, greu accesibile sau pentru situațiile în care revenirea cu utilajele terestre nu este potrivită.

„Nu orice gol trebuie completat și nu orice teren este pregătit pentru o nouă distribuire de semințe. Dacă lipsește umiditatea, reînsămânțarea nu garantează răsărirea. Mai întâi vedem zona, o măsurăm, fermierul verifică situația împreună cu agronomul, iar apoi stabilim dacă putem interveni și pe ce suprafață”, precizează Alex Coricovac.

Ce primește fermierul

În urma monitorizării, fermierul primește harta parcelei, raportul privind starea culturii, delimitarea zonelor cu răsărire slabă sau absentă și calculul suprafețelor afectate. Dacă plantele au ajuns la dimensiunea necesară și imaginile permit analiza, raportul poate include și informații despre populația de plante și diferențele față de densitatea așteptată.

Datele pot fi folosite pentru verificarea directă în teren, pentru discuția cu agronomul și, dacă este cazul, pentru planificarea unei intervenții localizate. În acest fel, monitorizarea și lucrarea nu sunt două servicii fără legătură: harta arată unde trebuie verificat, iar intervenția poate fi direcționată către suprafața confirmată.

Despre AEROCROP

AEROCROP este o companie românească specializată în servicii agricole realizate cu drone profesionale. Portofoliul cuprinde monitorizarea culturilor și cartografierea NDVI, tratamente fitosanitare, fertilizare foliară, aplicarea materialelor granulare și a semințelor, precum și intervenții pe terenuri greu accesibile.

Compania operează cu precădere în Alexandria, județul Teleorman și în sudul României, cu posibilitatea deplasării în întreaga țară, în funcție de proiect. Fiecare solicitare este analizată în funcție de cultură, suprafață, configurația terenului și condițiile existente în momentul lucrării.

Contact presă și solicitări de ofertă:
Website: aerocrop.ro
Telefon/WhatsApp: 0774 399 427
E-mail: office@aerocrop.ro
Persoană de contact: Alex Coricovac

După mai bine de două decenii de întârzieri, contracte reziliate și încercări eșuate de reluare a lucrărilor, sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș al Autostrăzii Transilvania se apropie de finalizare sub coordonarea Construcții Erbașu. Compania românească a preluat unul dintre cele mai problematice proiecte rutiere din țară și a dus lucrările la un stadiu fizic de peste 80%, transformând un șantier abandonat într-un tronson care se pregătește pentru deschiderea circulației.

Cei 26,35 kilometri reprezintă primul contract de autostradă din portofoliul Construcții Erbașu și, în același timp, o demonstrație a capacității companiei de a se extinde către infrastructura rutieră de mare viteză. Proiectul nu a fost unul simplu, care ar fi presupus doar realizarea unor lucrări noi, ci și verificarea, adaptarea și integrarea structurilor rămase din perioada Bechtel, după mai mult de un deceniu în care acestea nu au fost utilizate.

Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 884,12 milioane de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport 2021-2027. Proiectarea a început în martie 2024, iar ordinul pentru execuția lucrărilor a fost emis în ianuarie 2025.

Într-un interval de aproximativ un an și jumătate de la începerea efectivă a lucrărilor, Construcții Erbașu a dus proiectul dincolo de pragul de 80%. La finalul lunii iulie 2026, pe aproximativ 15 kilometri fusese deja așternut stratul final de uzură, inclusiv pe viaductul de la Suplacu de Barcău. Podurile erau realizate în proporție de aproximativ 90%, terasamentele depășiseră 95%, lucrările de asfaltare ajunseseră la circa 70%, iar montarea parapetelor se apropia de 40%.

Un șantier început în urmă cu peste 20 de ani

Istoria sectorului Suplacu de Barcău–Chiribiș începe odată cu proiectul Autostrăzii Transilvania, atribuit companiei americane Bechtel în 2003. Lucrările au fost demarate în 2004, însă contractul a fost reziliat în 2013, după ani de întârzieri, renegocieri și creșteri ale costurilor.

La momentul rezilierii, o parte importantă a actualului sector era deja executată. Cea mai vizibilă structură rămasă în urmă a fost viaductul ridicat peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău, construit în mare parte, dar niciodată deschis circulației.

Au urmat alte tentative de reluare a proiectului, proceduri contestate și contracte care nu au produs rezultatul așteptat. În 2015, CNAIR a atribuit din nou lucrările, însă contractul cu antreprenorul desemnat a fost reziliat în anul următor, din cauza lipsei de mobilizare. Alte proceduri au fost anulate sau blocate înainte ca execuția să poată avansa.

Astfel, un sector care se afla printre cele mai avansate lucrări lăsate în urmă de Bechtel a rămas închis timp de peste un deceniu. În presă și în comunicarea organizațiilor care monitorizează infrastructura, Suplacu de Barcău-Chiribiș a ajuns să fie numit “tronsonul blestemat” al Autostrăzii Transilvania.

Contractul actual a readus proiectul din zona promisiunilor repetate pe un șantier activ. Pentru Construcții Erbașu, miza a fost dublă: finalizarea unui sector cu un istoric tehnic și contractual problematic și demonstrarea capacității unei companii românești de a executa infrastructură rutieră majoră.

Viaductul peste lac, simbolul proiectului abandonat

Elementul central al tronsonului este viaductul de aproape 1,8 kilometri construit peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău. Structura are 45 de deschideri și reprezintă una dintre cele mai ample lucrări de artă de pe traseul Autostrăzii Transilvania.

Viaductul fusese realizat în proporție de aproximativ 80% înainte de oprirea proiectului. Structura existentă a trebuit evaluată după anii în care a rămas nefolosită, iar lucrările noi au fost corelate cu cele realizate în baza documentațiilor anterioare.

Intervențiile au inclus lucrări la calea de rulare și hidroizolație, realizarea elementelor din beton armat pentru susținerea parapetelor, a plăcilor de racordare și a umpluturilor din spatele culeelor. Până în vara acestui an, Construcții Erbașu a așternut stratul final de asfalt inclusiv pe viaduct.

Imaginea structurii care traversa lacul fără a conduce nicăieri a devenit, de-a lungul anilor, una dintre reprezentările eșecului vechiului contract pentru Autostrada Transilvania. Astăzi, aceeași construcție se apropie de momentul în care va deveni parte funcțională a unei legături rutiere așteptate de peste două decenii.

26 de kilometri și 19 structuri

Complexitatea proiectului nu se limitează la viaductul de peste lac. Sectorul de 26,35 kilometri include trei viaducte, opt poduri și opt pasaje, precum și noduri rutiere, parcări de scurtă durată și un Centru de Întreținere și Monitorizare.

În zona Suplacu de Barcău, lucrările s-au concentrat asupra ultimelor două poduri peste autostradă, asupra debleului realizat în fostul câmp de sonde Petrom și asupra ultimelor umpluturi și ziduri de sprijin către limita cu județul Sălaj.

La celălalt capăt al sectorului, echipele au avansat cu nodul rutier Chiribiș, parcările și infrastructura necesară întreținerii viitoarei autostrăzi. Toate aceste componente trebuie realizate și corelate înainte ca lotul să poată fi deschis traficului.

Proiectul este important și pentru asigurarea continuității Autostrăzii Transilvania în nord-vestul țării. La Suplacu de Barcău, sectorul se conectează cu tronsonul de aproximativ 13,5 kilometri către Nușfalău, deschis circulației în 2023. La Chiribiș, traseul va continua către Biharia și, ulterior, către segmentul deja funcțional care asigură legătura cu punctul de frontieră Borș.

Deschiderea lotului nu va rezolva toate discontinuitățile existente pe traseul A3, dar va elimina una dintre cele mai vechi întreruperi și va adăuga peste 26 de kilometri unei rețele construite fragmentat de-a lungul ultimelor două decenii.

De la primul contract de autostradă la o demonstrație de capacitate

Pentru Construcții Erbașu, sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș nu este doar primul contract de autostradă din portofoliu, ci și proiectul prin care compania își confirmă extinderea către infrastructura rutieră majoră.

Cunoscută pentru proiecte complexe din infrastructura medicală, educațională, sportivă și urbană, compania și-a dezvoltat în ultimii ani capacitatea necesară unor lucrări de transport de mare anvergură. Aceasta include echipe specializate, utilaje, baze de producție, cariere de piatră și resurse tehnice proprii, necesare pentru coordonarea simultană a mai multor fronturi de lucru.

Rezultatele din teren sunt cu atât mai relevante cu cât antreprenorul nu a preluat un proiect nou, construit de la zero. Construcții Erbașu a trebuit să evalueze și să integreze lucrări executate în baza unor documentații mai vechi, să intervină asupra structurilor rămase nefolosite și să adapteze proiectul la cerințele tehnice actuale.

Într-un interviu publicat în 2026, Cristian Erbașu, directorul general al companiei, arăta că finalizarea primului contract de autostradă va confirma capacitatea dezvoltată de companie pentru lucrări de infrastructură. Construcții Erbașu dispune de specialiști, tehnologie, baze de producție și alte resurse proprii pe care intenționează să le valorifice în proiecte similare.

Evoluția șantierului susține această direcție. Lucrările au trecut de pragul de 80%, iar pe o parte importantă a traseului a fost așternut deja stratul final de uzură. Proiectul demonstrează că experiența acumulată în construcții complexe poate fi transferată către infrastructura rutieră de mare viteză, inclusiv în cazul unor lucrări cu un istoric dificil.

Construcții Erbașu transformă un simbol al întârzierilor într-un proiect aproape finalizat

Timp de peste un deceniu, viaductul de la Suplacu de Barcău și structurile abandonate de-a lungul traseului au rămas simboluri ale întârzierilor care au marcat Autostrada Transilvania. Astăzi, același sector se apropie de finalizare, după mobilizarea Construcții Erbașu pe unul dintre cele mai dificile proiecte preluate de un antreprenor român.

Compania a transformat un șantier blocat într-un proiect activ, a integrat lucrări executate în urmă cu mai bine de un deceniu și a dus primul său contract de autostradă dincolo de pragul de 80%. Stratul final de asfalt a ajuns inclusiv pe viaductul care, ani la rând, a rămas suspendat deasupra lacului fără să fie folosit.

Finalizarea sectorului Suplacu de Barcău–Chiribiș va adăuga 26,35 kilometri rețelei A3 și va închide unul dintre cele mai lungi episoade de blocaj din infrastructura rutieră românească. Pentru Construcții Erbașu, proiectul marchează și începutul unei noi etape: trecerea de la un portofoliu solid de construcții civile și publice la asumarea și ducerea la capăt a unor proiecte majore de infrastructură de transport.

Cea de-a 54-a ediție a Sibiu Jazz Festival s-a încheiat duminică, 6 septembrie, după cinci zile de concerte care au adus pe scena din Sibiu artiști internaționali precum Magnus Öström, Nguyên Lê și Ulrich Drechsler.

Între 2 și 6 septembrie, publicul a descoperit proiecte și formule muzicale diferite, de la sonorități introspective și influențe care traversează mai multe zone ale jazzului, până la concerte construite în jurul improvizației și al dialogului direct dintre artiști și spectatori.

Magnus Öström și Nguyên Lê au propus publicului un concert în care jazzul s-a întâlnit cu influențe și expresii muzicale diverse, într-o formulă construită în jurul improvizației și al explorării sonore.

Pentru Ulrich Drechsler, unul dintre punctele centrale ale experienței de la Sibiu a fost legătura creată cu publicul: „Trăim pentru muzică și pentru astfel de momente muzicale unice, care dau naștere unei relații autentice cu publicul.”

Cele trei povești s-au întâlnit la Sibiu Jazz Festival, în perioada 3–6 septembrie, la Filarmonica de Stat Sibiu – Sala Thalia.

„Ediția 54 a festivalului s-a încheiat atingând acel spațiu istoric al jazzului care pendulează între continuitate și modernitate, clădit pe emoția unică împărtășită de public și artiști.”

Am reușit în aceste zile să construim cu bucurie un spațiu temporal al jazzului care tinde către atemporal către metafizica muzicii și către bucuria sunetului. Deși timpurile sunt ceva mai complicate ne-am asumat misiunea ca la fiecare ediție să venim cu muzică de calitate, vibrantă pentru publicul nostru. 

Muzica înseamnă viață și viața are muzica ei proprie care își găsește drumul său către inima publicului!”, explică Simona Maxim, directorul Sibiu Jazz Festival & Competition. 

Sibiu Jazz este o expresie vie a spiritului jazzului – o întâlnire între oameni, culturi și emoții. Festivalul promovează libertatea, creativitatea și bucuria descoperirii printr-o experiență muzicală care inspiră și conectează.

Fondat în anii ’70 de un grup de oameni creativi, Sibiu Jazz Festival a devenit, de-a lungul timpului, un reper al jazzului românesc și un punct de întâlnire pentru artiști și public din culturi și țări diferite. Festivalul se bucură de recunoaștere internațională și este, de 19 ani, membru al European Jazz Network, una dintre cele mai importante rețele dedicate jazzului din Europa.

Prin istoria și identitatea sa, Sibiu Jazz Festival contribuie la promovarea României pe scena muzicală internațională și continuă să creeze un spațiu în care jazzul aduce împreună generații, culturi și perspective diferite.

Parteneri: Primăria Municipiului Sibiu, Filarmonica de Stat Sibiu, Casa de Cultură a Studenților Sibiu, Rock FM, Club Francophone d’Affaires de Sibiu, Hermania, Schwarz Gruppe Int, Sobis Smart Collaboration, iabilet.ro, Cărturești, Hermanstädter Zeitung, Europe Jazz Network, European Jazz Network Green, Semente Cultural Promotions Suedia și Jazz Fan Rising.

Proiect cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2026. 

Alexandru Filimon

Comunicare & PR

Tel. 0766 703 909

filimon.dumitru-alexandru@fspub.unibuc.ro

pr@sibiujazz.eu 

www.sibiujazz.eu