Impotentul Klaus Iohannis

0
156

Dăncilă şi Bănilă, greşelile vinovate ale preşedintelui

Recentul scandal izbucnit între preşedintele Klaus Iohannis şi şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), procurorul Oliver Felix Bănilă, readuce în discuţie rolul atribuit şefului statului de către unul dintre competitorii la alegerile prezidenţiale.

Dan Barna, preşedintele USR, afirma în urmă cu 11 zile, pe 20 septembrie, că Iohannis „a fost un pompier pentru momentele în care casa lua foc şi se prăbuşea”. „Dacă era un gospodar mai atent şi mai diligent poate nu se ajungea să luăm foc de atâtea ori în ultimii ani”, preciza liderul USR.

În replică, în aceeaşi zi, preşedintele ţării menţiona că “am fost un fel de pompier atomic, care a prevenit să se prăbuşească România”. Klaus Iohannis mai spunea că, în lipsa acţiunilor sale de la Cotroceni, şi nu numai, PSD ar fi reuşit să distrugă justiţia, să acapareze întreaga ţară şi că este nemulţumit că actuala Constituţie nu i-a permis să facă mai mult.

Din analiza recentelor evenimente care îl au în centru pe Klaus Iohannis se poate desprinde o singură idee: preşedintele nu este nici măcar pompier, deoarece îi lipseşte apa. Nu poate fi nici pompier atomic – aşa cum a precizat – deoarece nu are niciun instrument cu care să intervină direct şi să stingă focul.

Preşedintele ţării este un gafeur. Iar, pentru a-şi repara greşelile, ghinion sau nu, este nevoit să apeleze la alte instrumente decât cele proprii.

Aşa se întâmplă în aceste zile, în care se discută despre moţiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă şi despre demisia şefului DIICOT cerută chiar de preşedintele Iohannis. Cei doi au fost numiţi în funcţii, prin decret prezidenţial, de Klaus Iohannis.

În ianuarie 2018, herr Klaus Werner Iohannis nu a avut nimic de obiectat cu privire la faptul că, în numai un an şi o lună, PSD îi prezenta cel de-al treilea premier însărcinat cu constituirea guvernului. Iohannis a fost de acord să îi încredinţeze Vioricăi Dăncilă, apropiată la acea vreme fostului lider PSD Liviu Dragnea, mandatul de premier şi nu a respins propunerea social-democraţilor, aşa cum o făcuse 13 luni înainte, când, din raţiuni ştiute la acea vreme doar de şeful statului, Sevil Shhaideh a fost oprită din ascensiunea sa către funcţia de prim-ministru.

În ianuarie 2018, din calcule politice sau de teama unei eventuale suspendări din funcţie, Klaus Iohannis a ales să îi încredinţeze Vioricăi Dăncilă constituirea noului cabinet. Guverrn pe care preşedintele îl cataloghează la 16 luni de la investire drept eşuat, fără perspectiva de a dezvolta economia şi neagreat de investitorii străini.

Pentru a scăpa de Viorica Dăncilă şi de cabinetul acesteia, de la începutul anului 2019 şi, cu precădere, după alegerile europarlamentare şi referendumul din 26 mai, Iohannis a pus o presiune constantă asupra opoziţiei şi, în special, asupra PNL pentru depunerea moţiunilor de cenzură la adresa guvernului. Până acum toate demersurile opoziţiei s-au lovit de zidul alianţei PSD-ALDE-minorităţile naţionale şi de pasivitatea UDMR. Ghinion. Acum, odată cu dezertarea din front a lui Călin Popescu Tăriceanu, şansele ca moţiunea de cenzură să treacă de votul Parlamentului au crescut considerabil. Mai ales că liderul PNL Ludovic Orban afirmă că vor vota căderea guvernului Dăncilă inclusiv parlamentari din partea PSD.

Şi uite aşa, Iohannis va repara propria-i greşeală prin intermediul opoziţiei parlamentare.

 

La fel se prezintă situaţia şi în cazul lui Felix Bănilă, procurorul şef al DIICOT. În 2018, Bănilă a trecut la limită de votul Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Votul care a înclinat balanţa în favoarea actualului şef al DIICOT i-a aparţinut fostului ministru al justiţiei, Tudorel Toader, cel care I-a fost profesor lui Bănilă la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Propunerea lui Toader a fost trimisă preşedintelui Klaus Iohannis, care, la 23 iulie 2018 (cu aproape un an înaintea izbucnirii cazului Caracal), a emis decretul prezidenţial de numire în funcţie a lui Felix Bănilă, deşi împotriva acestei numiri protestau peste 200 de procurori din cadrul DIICOT, care au trimis un memoriu forurilor competente.

Acum, după mai bine de un an de la emiterea decretului prezidenţial şi după două luni de la demararea anchetei în cazul Caracal, Klaus Iohannis îi solicită lui Felix Bănilă să demisioneze din fruntea DIICOT. Iar acesta din urmă refuză. Refuzul lui Bănilă este logic, atât timp cât el poate fi demis, conform legii, doar la propunerea ministrului justiţiei şi după obţinerea unui aviz din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului Suprem al Magistraturii. Preşedintele îi poate cere lui Bănilă demisia, dar nu are cum să îl demită. Pentru a emite decretul de demitere, Klaus Iohannis are nevoie de acţiunea concertată a ministrului justiţiei, Ana Birchall şi a CSM, care să propună înlăturarea lui Bănilă din fruntea DIICOT.

Adică, Iohannis are nevoie de alte instituţii pentru a repara greşeala făcută în urmă cu un an. Din nou, ghinion.

În aceste condiţii, preşedintele este nevoit să aştepte o decizie din partea Anei Birchall, ministru care, până acum, a avut atitudini împotriva ordinelor venite de la PSD cu privire la justiţie, a fost lăudată de procurorul general al SUA şi doreşte restructurarea din temelii a Secţiei de Investifare a Infracţiunilor din Justiţie.

Rămâne de văzut dacă actualul ministru al Justiţiei, care a întocmit un plan de acţiune cu omologii săi americani, va achiesa la solicitarea preşedintelui şi va propune demiterea şefului DIICOT. De altfel, ministrul Ana Birchall a avut, vineri, o discuţie cu şeful DIICOT, căruia i-a reproşat modul în care a fost gestionat cazul Caracal şi modul în care a fost tratată familia Melencu. Surse din cadrul ministerului de resort susţin că Birchall şi-a exprimat, ieri, din nou nemulţumirile către Felix Bănilă cu privire la gestionarea cazului Caracal.

Curios este că, până acum, preşedintele CSM, Lia Savonea, nu a convocat o şedinţă de plen, în care să combată imixtiunea lui Klaus Iohannis în justiţie. Sperăm că nu este de vină controlul pe care Agenţia Naţională de Integritate l-a declanşat cu privire la averea şefei CSM, în urma unei sesizări primită la sediul instituţiei.

NOTĂ

Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut luni seara demisia lui Felix Bănilă, pe care l-a acuzat pentru tratamentul aplicat familiei Luizei Melencu, una dintre cele două fete ucise la Caracal.

Şeful DIICOT, Felix Bănilă, anunţă într-un comunicat oficial că va trata ”cu maximă seriozitate” cererea de demisie venită de la preşedintele Klaus Iohannis în contextul scandalului declanşat la Caracal. Bănilă mai arată că ”demisia este un act unilateral de voinţa, dar sunt împrejurări in care aceasta ar putea reprezenta expresia unui om laş şi poate chiar lipsit de responsabilitate”, şi susţine că ”demisia şefului DIICOT … poate avea consecinţe deosebite, până la instabilitate”.

 

Sursa foto :DCNews ,G4Media.ro,Playtech.ro,Reporter Global

 Acest material a fost conceput în exclusivitate de către domnul Hristo Botev, căruia îi mulţumim pentru excelentul punct de vedere solid argumentat.

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here