Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

„Multinaţionalele au închis multe puncte de procesare a laptelui”

Publicat

pe

„Multinaţionalele au închis multe puncte de procesare a laptelui”

Într-adevăr, cele spuse de Frumosu sunt susţinute de statisticile Eurostat pentru anul 2018, potrivit cărora faţă de Germania, ţară membră a Uniunii Europene care a produs în anul 2018 o cantitate de brânză de nu mai puţin de 2,2 milioane tone, România s-a situat în mod curios în al doilea pluton al clasamentului, cu doar 96.000 de tone obţinute.

Spunem în mod curios şi total de neînţeles, în condiţiile în care ţara noastră s-a situat sub Lituania, un stat cu mult mai mic, care a totalizat 101.000 tone de brânză produsă în 2018, cât şi sub Cehia care a produs 130.000 tone, Austria care a fabricat 202.000 tone de brânză sau Grecia care a produs 219.000 tone.

De asemenea, ţara noastră s-a aflat pe un ruşinos ultim loc în ceea ce priveşte producţia de lapte pe cap de vacă la nivel european, cu un total obţinut de doar 3.279 kilograme, în condiţiile în care randamentul mediu în UE a continuat să crească în 2018, ajungând la 7.280 de kilograme pentru fiecare vacă.

Din păcate, atât reprezentantul industriei laptelui din România, cât şi secretarul de stat care se ocupă de industria alimentară din România nu au răspuns solicitărilor Gândul.info, fapt taxat de Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (SindAlimenta), care a şi acceptat să ne ofere un interviu despre această situaţie neplăcută.

Pe lângă cifrele deloc mulţumitoare de mai sus, statisticile Eurostat, date publicităţii la data de 31 ianuarie 2020, relevă că producţia de lapte brut a fermelor din UE a crescut cu 1,6 milioane tone în 2018 comparativ cu 2017, până la 172,2 milioane tone, marea majoritate (97%) fiind lapte de vacă.

Doar 12,2 milioane de tone de lapte a fost utilizată în ferme, iar 160 milioane de tone de lapte au fost livrate către fabricile de procesare, din care 156 milioane de tone lapte de vacă, restul fiind lapte de capră, oaie sau bivoliţă.

Din cele 156,8 milioane de tone de lapte procesate la nivel european, fabricile de lactate au produs 10,3 milioane tone de brânză şi 2,4 milioane tone de unt, aceste produse utilizând două treimi (67%) din cantitatea totală de lapte pusă la dispoziţia fabricilor de lactate.

Blocul comunitar (UE28 la acea oră) a mai produs şi 30,1 milioane lapte de băut, respectiv trei milioane tone de lapte praf.

Gândul.info: Aşa cum ştiţi, în 2018, România se afla undeva la jumătatea clasamentului producătorilor de brânză, inclusiv sub Lituania. Cum comentaţi această situaţie ruşinoasă pentru ţara noastră?

Dragoş Frumosu: Nu trebuie să uităm faptul că producţia de lapte – cea care a fost conform convenţiilor cu Uniunea Europeană, acreditată, în ceea ce priveşte colectarea – merge, în general, către fabricile private. Avem câteva multinaţionale în România care deţin aproape întreaga capacitate de procesare a laptelui. Sunt doar câteva companii de talie mică spre medie care mai produc, în afara multinaţionalelor, iar în rest o mare parte din lapte se prelucrează în gospodăriile particulare.

Curios totuşi, există foarte multă brânză pe piaţă. Să ne gândim doar la brânza de oaie pe care dacă am lua-o în calcul că ar fi din zona Sibiului, ar trebui să mai luăm oi şi de la vecini, astfel încât să acoperim necesarul de lapte pentru procesare.

Revenind, sunt multe companii multinaţionale care au închis în ultima vreme puncte de procesare a laptelui. Spre exemplu, o companie de lactate din Franţa care, în 2018, deţinea în portofoliul său şase procesatori de lapte din România, a închis una dintre cele mai mari secţii de procesare a laptelui de oaie, de producţie a brânzei, din Kogălniceanu, unde sunt inclusiv şi multe oi.

În momentul de faţă se şi importă foarte mult, iar concurenţa este foarte acerbă. Este adevărat că în absenţa unor forme asociative puternice din sectorul laptelui, unele care să promoveze produsele, este greu să faci concurenţă multinaţionalelor care au pătruns în România. Acestea deţin un procent de 90 la sută din tot ceea ce înseamnă procesarea laptelui pe piaţa românească şi care aduc şi produse pe care le fabrică în ţările de unde provin sau din alte state.

Gândul.info: Care ar fi soluţia de redresare a acestui handicap?

Dragoş Frumosu: Asocierea fermierilor, celor care cresc bovine şi care procesează laptele, ar însemna apariţia inclusiv a punctelor de procesare, ar însemna şi depozite de păstrare şi de prelungire a perioadei de valabilitate. Este exact ca la legume şi fructe.

Noi nu am fost îndrumaţi nicio clipă, nu am fost sprijiniţi de statul român. Sigur, când vorbim de sprijin, s-ar putea înţelege greşit şi oricine ar putea să vină şi să mă contrazică, să spună că nu-i putem susţine pe fermieri, pentru că avem de respectat nişte norme şi cerinţe europene. Ba da! Peste tot se găsesc tot felul de forme de sprijin şi de încurajare. Pe noi asta ne-ar interesa, ca fermierii să fie încurajaţi să facă parte din asociaţii, care să producă şi să iasă pe piaţă cu produsele lor, astfel încât să concureze mărfii importate sau chiar monopolului marilor companii multinaţionale.

Tot ca exemplificare, în judeţele Covasna şi Harghita s-au dezvoltat mult fermele de procesare a laptelui fie de vacă, fie de oaie, dar cu precădere de vacă şi care au mai multe sortimente de produse, însemnând lapte, iaurturi, unt, brânză. Vorbim de un lanţ al micilor producători din zonă care şi-au făcut asociaţii şi care fac orice ca să-şi mărească producţia şi să intre pe piaţă.

Gândul.info: Lanţ închis, cu alte cuvinte, de la fermă la furculiţă, cum spun cei de la Bruxelles.

Dragoş Frumosu: Exact. Nu poţi să stai în faţa marilor companii multinaţionale şi a retailerilor care reprezintă, până la urmă, statele puternic dezvoltate. Dacă luăm ca exemplu Franţa şi discutăm despre compania care activează pe piaţa lactatelor din România, spunem tot. Tot ceea ce înseamnă produsele firmei în cauză există pe rafturile noastre, în condiţiile în care compania aceasta deţinea în portofoliul propriu, la noi în ţară, la nivelul anului 2018, nu mai puţin de şase procesatori români, adică o mare parte din fostele fabrici foarte bune de procesare a laptelui şi cu notorietate.

Pe lângă fabrica de brânză din Kogălniceanu care a fost închisă, sursele mele mi-au comunicat că firma din Franţa ar putea închide şi fabrica producătorului din Târgu Neamţ, aflată tot în portofoliul său.

Gândul.info: Este trist. Pe 3 februarie s-au împlinit 205 ani de atestare documentară a primei fabrici elveţiene de brânză. Elveţienii fac istorie, iar noi reuşim să închidem facilităţile de producţie care au făcut istorie la noi.

Dragoş Frumosu: Este foarte adevărat şi vreau să vă spun că sunt convins că ceea ce se vinde pe piaţa liberă, produse ale procesatorilor români de nivel mic, nu există inventariat în momentul de faţă, la nivel naţional.

Dacă aş fi urmat exemplul fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, pornind de la programul Tomata, eu l-aş fi extins şi pentru acest sector al laptelui şi lactatelor şi aş fi condiţionat acordarea banilor de înscrierea producătorilor în asociaţii.

Astfel, îi determinam pe aceşti oameni (care au fost furaţi zeci de ani şi care nu au încredere în mediul asociativ) să vină în asociaţii şi să înţeleagă că, astfel, produsele lor sunt controlate, produsele lor pot fi fiscalizate, ca să lucrăm într-un mediu economic curat. De asemenea, produsele lor ar putea concura cu orice alt produs de la raft şi ar putea deveni inclusiv o concurenţă pentru marile companii care produc şi care „stau” pe rafturile retailerilor. Este o metodă de încurajare şi soluţii se găsesc.

Nu dai bani asociaţiei respective, nu dai subvenţii, dar oferi un utilaj, o mulgătoare, iar entitatea să presteze servicii pentru micii producători, membri ai asociaţiei. Nu în ultimul rând, aceştia din urmă ar fi trebuit să fie inclusiv acţionari ai asociaţiei respective, cum este şi în Olanda; nu am inventat noi soluţiile, dar le putem copia cu succes.

Gândul.info: Trebuie să recunoaştem că, imediat după Revoluţie, românii mai mult au distrus decât să construiască şi nu au ţinut cont de expertiza dobândite anterior, respectiv de facilităţile de producţie deja existente în sectorul agroalimentar.

Dragoş Frumosu: Problema mea este, dacă vreţi personal şi din punct de vedere al spiritului patriotic, timp de trei decenii am distrus, n-am păstrat ceea ce a fost bun, iar acum încercăm să refacem, dar este târziu şi destul de greu. Şi asta în condiţiile în care vorbim constant despre potenţialul României, cu posibilitatea de a hrăni 80 de milioane de guri. Noi am distrus un sistem de irigaţii foarte competitiv pe partea de sud, n-am mai pus nimic în locul său, n-am dezvoltat irigaţiile pe partea de Moldova, de est, de Siret. Ne plângem, stăm la mila lui Dumnezeu şi discutăm despre preţul cerealelor mâine, constatând că este o secetă foarte periculoasă, astăzi.

Aici este o problemă pe care trebuie s-o explice, mai devreme sau mai târziu, cei care au condus destinele economice şi Minsiterul Agriculturii în ultimii 30 de ani.

Gândul.info: Licitaţiile Fonterra de la începutul lunii ianuarie au generat preţuri mari pe piaţa mondială a lactatelor. Incendiile din Australia şi coronavirusul din China probabil că vor pune presiune şi mai mare pe preţuri. Care sunt şansele României de a se redresa şi de a fi furnizor măcar pentru piaţa autohtonă, dacă nu cumva şi jucător la export?

Dragoş Frumosu: Din punctul meu de vedere, şansele sunt foarte mici. Aproape întreaga capacitate de procesare a laptelui de la noi din ţară este deţinută multinaţionale. Ca atare, şansa de dezvoltare este dificilă în momentul de faţă, dacă ţinem cont şi de faptul că aproape 20-25 la sută din cantitatea de lapte necesară în procesare este importată.

Aici avem o altă problemă – laptele din fermele noastre este mai scump decât cel pe care aceste companii îl aduc din import. Dacă este aşa, atunci trebuie să căutăm problema.

Ca soluţie, ar trebui să umblăm la preţul laptelui la poarta fermelor româneşti şi să vedem dacă prin toate formele de sprijin acordate de UE şi de noi, pe cap de vacă, pe litrul de lapte etc., acoperim tot ceea ce înseamnă costuri, astfel încât la nivelul preţului să fim competitivi în comparaţie cu celelalte state.

Dacă luăm subvenţiile, în general, cele acordate în sectorul agrozootehnic, constatăm că noi avem subvenţii mai mici decât multe alte state membre ale UE. Dacă subvenţiile sunt mai mici, este logic ca materia primă să aibă un preţ mai mare în România şi, ca atare, se apelează la importuri.

Aici ar trebui să umblăm prima dată, să vedem care este nivelul preţului, să „batem” cu pumnul în masă la Bruxelles, astfel încât să avem aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi membri UE şi, mai departe, să începem să construim.

Trebuie să avem dialog la nivelul Ministerului Agriculturii, cu fermierii crescători de animale şi cu procesarea din zona micilor societăţi comerciale, astfel încât să cunoaştem problemele cu care toţi aceştia se confruntă şi să venim cu o legislaţie coerentă, în concordanţă cu cea europeană. Astfel, le creăm acestor oameni posibilitatea de a produce şi de a vinde pe piaţă.

Mai departe, trebuie să venim cu acele forme de încurajare pentru micii producători, pe care să-i convingem, acordându-le tot felul de forme de sprijin astfel încât să se asocieze, să creeze aceste forme asociative puternice, să acceseze fonduri europene pentru a dezvolta depozite şi mici puncte de procesare, pentru ca laptele, de la poarta fermei până la raft, să aibă un singur preţ. În ceea ce priveşte adaosul comercial, acesta ar trebui să fie pus numai la raft.

În acest fel vom avea numai produse în cantitate mai mare, de o calitate sporită şi la un preţ mai mic, dacă toţi ceilalţi de pe fluxul tehnologic, plecând de la crescătorul de vită şi până la cel care procesează, ajungând la comerciant, se înţeleg.

Mai mult decât atât, este foarte important ca aceste reţele de mici producători să aibă câteva magazine proprii sau câteva relaţii comerciale cu magazine mai mici din zona unde funcţionează, pentru promovarea produselor lor.

Aşa ajung să producă o cantitate pe care o solicită marii retaileri s-o aibă pe raft.

Marii retaileri sunt o formă de comerţ civilizată şi decentă, dar pentru alimente la nivel mondial. Discutăm de o industrie mare a producţiei de alimente, care se îndreaptă către consumatorul de oriunde din lume.

Micii producători nu-i putem dezvolta decât pentru noi, să-i încurajăm, pentru că în acest fel vom mânca produse mai sănătoase şi mai ieftine.

Gândul.info: Nu vă ascund că am încercat să-i contactăm telefonic atât pe reprezentantul industriei laptelui din România, cât şi pe secretarul de stat din cadrul MADR care se ocupă de industria alimentară, pentru a afla şi opinia lor în această privinţă, dar nu au răspuns solicitărilor noastre.

Dragoş Frumosu: Asta-i viaţa. Foarte mulţi dintre cei care conduc destinele subsectoarelor din sectorul industriei alimentare, pentru că discutăm despre lapte şi despre lactate, sunt subordonaţi marilor companii multinaţionale, pentru că de acolo îşi primesc cotizaţia. De aceea, este foarte greu să vă spună adevărul.

Sursă foto: Dragoş Frumosu/arhivă/Pixabay

 

Comentarii Facebook

Actualitate

Primele campanii ChatGPT Ads din România s-au blocat la feedul de produse. DWF construiește şi publicǎ gratuit soluția: chatgptads.dwf.ro

Publicat

pe

Primele campanii ChatGPT Ads din România s-au blocat la feedul de produse. DWF construiește şi publicǎ gratuit soluția: chatgptads.dwf.ro

Magazinele online din România nu își pot încărca în ChatGPT Ads feedul pe care îl folosesc deja la Google sau Meta, pentru că OpenAI cere alt format. chatgptads.dwf.ro face conversia în mai puțin de un minut, fără cont și fără costuri.

București, 14 septembrie 2026DWF creeazǎ și pune la dispoziție în mod public și gratuit chatgptads.dwf.ro, un instrument care convertește feedurile de produse din Google Merchant Center și Meta Commerce Manager în formatul cerut de ChatGPT Ads. Nu necesită cont, email sau card, iar utilizarea este nelimitată.

Un feed de produse este fișierul prin care un magazin online își trimite catalogul către o platformă de publicitate: titluri, prețuri, imagini, disponibilitate. ChatGPT Ads nu acceptă însă formatul XML, cu care lucrează atât Google, cât și Meta. Specificația OpenAI cere un fișier tabelar (TSV, CSV sau JSONL) cu alte denumiri de coloane și cu câteva câmpuri care pur și simplu nu există în feedurile existente.

Practic, un magazin care vrea să facă publicitate în ChatGPT nu poate reutiliza munca deja făcută pentru Google Shopping sau pentru catalogul de Facebook. Trebuie fie să refacă feedul din platforma de e-commerce, fie să aștepte ca furnizorul platformei să adauge un export nativ. Niciuna dintre variante nu se rezolvă în ziua în care advertiserul decide să pornească.

„Nu e o problemă grea. E o problemă plictisitoare. Genul de task care stă săptămâni întregi între un dev ocupat și un client care întreabă «când pornim?».”

Radu Mărcușu, Search Director DWF

Cum funcționează chatgptads.dwf.ro

Utilizatorul introduce adresa publică a feedului și primește fișierul gata de încărcat. Între cele două momente, sistemul:

  • redenumește coloanele conform specificației OpenAI;
  • completează câmpurile obligatorii care lipsesc din feedurile Google și Meta, între care numele vânzătorului;
  • validează codurile GTIN cu cifra de control GS1 (codul standard de identificare a produsului);
  • scurtează titlurile la 150 și descrierile la 5.000 de caractere, limitele din specificație;
  • elimină produsele cărora le lipsesc câmpurile minime și face un raport final, ca magazinul să știe ce are de reparat la sursă.

Instrumentul acceptă feeduri din Google Merchant Center, în XML (RSS 2.0 sau Atom), și cataloage din Meta Commerce Manager, în CSV sau XML. Singura condiție este ca adresa să fie publică. Conversia este foarte rapidǎ: de exemplu, un catalog de 3.300 de produse se procesează în câteva secunde. Limita este de 64 MB per feed.

Fără cont și fără stocarea datelor

Utilizarea nu cere cont, email sau card, iar numărul de conversii este nelimitat. Feedul este citit în memorie, convertit și apoi uitat, fără să ajungă într-o bază de date. Fișierul rezultat rămâne 24 de ore la o adresă secretă și poate fi șters imediat de utilizator; altfel dispare automat. În jurnalul tehnic rămân doar domeniul magazinului, cifrele conversiei și adresa IP, păstrate exclusiv pentru prevenirea abuzurilor.

Disponibilitate și acces convertor de feed ChatGPT ads

Instrumentul este disponibil la chatgptads.dwf.ro. Este gratuit, nu are versiune plătită și nu necesită înregistrare. Pentru magazinele care au nevoie de feeduri actualizate în timp real, la fiecare schimbare de preț sau de stoc, ori de feeduri segmentate pe marjă, categorie sau disponibilitate, DWF oferă implementare personalizată.

Contextul: primele campanii ChatGPT Ads din România

Instrumentul a apărut din activitatea proprie de implementare. 

„Ne-am lovit de problema asta chiar la noi, în procesul de implementare ChatGPT Ads pentru magazine online din România. Am construit un tool intern fix pentru acest scop, iar acum îl oferim gratuit. Conversia durează un minut și ai lista de produse gata pentru promovare în ChatGPT.”

Mihai Vînătoru, CEO DWF

Pe 4 septembrie, DWF a lansat prima campanie ChatGPT Ads pe propriul buget, înainte de a rula campanii pentru clienți. După patru zile complete: 395 de lei consumați, 6.072 de afișări, 72 de click-uri la un cost mediu de 5,49 lei și două lead-uri calificate. Pe segmentul propriu de activitate, agenția notează că platforma nu livrează încă volume mari, probabil din cauza numărului limitat de conversații relevante.

Din acest test au rezultat trei observații utile oricui pornește pe platformă:

  • Controlul targetării este limitat. Sistemul OpenAI decide singur în ce conversații livrează reclama; advertiserul poate seta în principal restricții geografice și poate încărca liste proprii de audiențe.
  • Măsurarea contează mai mult ca de obicei. După instalarea ChatGPT Pixel, conversiile din site devin urmăribile și se pot defini evenimente personalizate. Instalarea e simplă, mai ales cu Google Tag Manager deja configurat.
  • Campaniile de e-commerce cer feed dedicat. Exact blocajul pe care îl rezolvă instrumentul publicat chatgptads.dwf.ro

DWF lansează în această perioadă campanii ChatGPT Ads pentru magazinele online din portofoliu.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

10 pași necesari pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală

Publicat

pe

10 pași necesari pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală

Certificatul de atestare fiscală este documentul emis de autoritatea fiscală locală care confirmă situația obligațiilor fiscale ale unei persoane la momentul solicitării. În practică, acesta este necesar în numeroase proceduri administrative, însă are un rol esențial mai ales în tranzacțiile imobiliare, deoarece atestă dacă există sau nu datorii către bugetul local. Documentul este emis de direcția de taxe și impozite locale competentă și trebuie obținut înainte de încheierea anumitor operațiuni notariale.

Dacă urmează să vinzi sau să cumperi un imobil, este util să cunoști etapele necesare pentru obținerea certificatului și să pregătești din timp documentele solicitate. O bună organizare poate reduce întârzierile și poate facilita desfășurarea tranzacției.

1. Identificarea autorității competente reprezintă primul pas

Certificatul de atestare fiscală este emis de direcția de impozite și taxe locale în evidența căreia figurează contribuabilul sau bunul imobil, după caz. Înainte de depunerea cererii, verifică instituția competentă și modalitățile prin care aceasta primește solicitările. În prezent, multe administrații locale permit atât depunerea fizică a cererii, cât și solicitarea online, prin platforme electronice dedicate, ceea ce simplifică procedura și reduce timpul de așteptare.

2. Verificarea obligațiilor fiscale evită întârzierile

Înainte de solicitarea certificatului este recomandat să verifici dacă ai impozite, taxe sau alte obligații fiscale restante. Documentul reflectă situația fiscală existentă la data emiterii, iar eventualele datorii vor fi evidențiate în certificat. De aceea, achitarea acestora înainte de depunerea cererii poate evita amânarea unor proceduri administrative sau notariale.

3. Pregătirea documentelor necesare simplifică procesul

Pentru emiterea certificatului este necesară completarea unei cereri și prezentarea documentelor de identificare. În funcție de situație, autoritatea poate solicita actul de identitate, documente de reprezentare sau procură, dacă solicitarea este făcută printr-un mandatar. Verificarea listei documentelor înainte de depunerea cererii reduce riscul solicitării unor completări ulterioare.

4. Depunerea cererii poate fi realizată și online

Digitalizarea serviciilor publice permite tot mai multor contribuabili să solicite certificatul fără deplasare la ghișeu. Dacă administrația locală oferă această posibilitate, cererea poate fi transmisă electronic, iar documentul poate fi descărcat ulterior în format digital. În alte situații, certificatul poate fi ridicat direct de la sediul instituției.

5. Verificarea datelor din certificat previne problemele ulterioare

După emitere, este recomandat să verifici cu atenție informațiile înscrise în document. Datele de identificare ale solicitantului, situația obligațiilor fiscale și alte informații relevante trebuie să fie corecte. Dacă observi neconcordanțe, acestea trebuie semnalate imediat autorității emitente pentru a evita întârzieri în utilizarea certificatului.

6. Respectarea perioadei de valabilitate este importantă

Certificatul de atestare fiscală nu poate fi utilizat pe termen nelimitat.

În cazul documentelor emise de autoritățile fiscale locale, valabilitatea este, în general, de 30 de zile de la data emiterii. Din acest motiv, este recomandat ca solicitarea să fie făcută cât mai aproape de momentul în care documentul va fi utilizat.

7. Certificatul fiscal este unul dintre documentele importante în tranzacțiile imobiliare

În cazul unei tranzacții imobiliare, certificatul fiscal de achiziție imobil reprezintă un document necesar pentru dovedirea situației fiscale a proprietarului înainte de semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Prezentarea acestuia oferă notarului confirmarea că imobilul figurează în evidențele fiscale și că situația obligațiilor fiscale poate fi verificată la momentul încheierii tranzacției.

8. Pregătirea tuturor documentelor reduce riscul amânării tranzacției

Certificatul fiscal reprezintă doar unul dintre actele necesare într-o tranzacție imobiliară. Verificarea din timp a documentelor de proprietate, a extraselor de carte funciară și a celorlalte acte solicitate de notar contribuie la desfășurarea rapidă a procesului și limitează riscul apariției unor întârzieri în ziua semnării contractului.

9. Informarea asupra pieței imobiliare facilitează luarea unei decizii

După clarificarea aspectelor administrative, urmează alegerea proprietății potrivite. Cei interesați de case de vânzare în județul Constanța pe Storia.ro pot analiza ofertele disponibile, compara prețurile și identifica locuințe în funcție de buget, suprafață, compartimentare sau localizare. O analiză atentă a pieței ajută la luarea unei decizii informate înainte de achiziție.

10. Planificarea din timp simplifică întreaga procedură

Obținerea certificatului fiscal este o etapă relativ simplă atunci când documentele sunt pregătite din timp și obligațiile fiscale sunt achitate. Planificarea etapelor administrative, verificarea termenelor de valabilitate și colaborarea cu notarul sau consultantul imobiliar contribuie la desfășurarea fără întârzieri a procesului de vânzare sau cumpărare a unui imobil.

Eliberarea certificatului de atestare fiscală presupune câțiva pași administrativi care pot fi parcurși rapid dacă documentele sunt pregătite corespunzător și situația fiscală este verificată înainte de depunerea cererii. Respectarea termenelor și verificarea informațiilor înscrise în certificat sunt aspecte importante pentru evitarea problemelor în cadrul procedurilor notariale.

În cazul tranzacțiilor imobiliare, organizarea din timp și informarea corectă asupra documentelor necesare contribuie la desfășurarea mai eficientă a întregului proces, reducând riscul întârzierilor și facilitând finalizarea achiziției sau vânzării în condiții optime.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De la un atelier fondat în 1998 la un brand internațional: Povestea din spatele calității TEILOR

Publicat

pe

De la un atelier fondat în 1998 la un brand internațional: Povestea din spatele calității TEILOR

Alegerea unei bijuterii de lux nu ține niciodată doar de design sau de strălucirea unei pietre prețioase. Este, mai presus de toate, o decizie bazată pe încredere: încrederea că brandul ales are expertiza, rigoarea și transparența necesare pentru a susține o investiție menită să dureze generații întregi. În România, un singur nume a transformat această încredere într-un reper pentru întreaga industrie a bijuteriilor fine: TEILOR. De la un mic atelier fondat în 1998, povestea brandului a ajuns astăzi la o rețea internațională de peste 60 de magazine, fără ca angajamentul față de calitate să fie vreodată compromis.

Când a fost fondat brandul TEILOR?

TEILOR a fost fondat în 1998, pornind de la un atelier mic, axat pe manoperă atentă și pasiune pentru detaliu. Era o perioadă în care piața românească de bijuterii era abia la început de drum, dominată de mici afaceri de familie și lipsită de un jucător capabil să impună standarde internaționale.

Chiar din acel moment, fondatorii au mizat pe o viziune pe termen lung: nu doar crearea unor bijuterii frumoase, ci construirea unui brand în care clienții să poată avea încredere deplină, la fel cum ar avea-o într-o casă de bijuterii cu tradiție seculară. De atunci, TEILOR are peste 25 de ani de activitate neîntreruptă, iar filozofia de la fondare a rămas neschimbată: s-a rafinat constant, pe măsură ce brandul a crescut.

Care este istoria brandului de bijuterii TEILOR?

Istoria TEILOR este, în esență, istoria unei creșteri constante, marcate de repere clare. Șapte ani după fondare, în 2005, brandul a devenit primul din România care a lansat colecții de bijuterii cu diamante și pietre prețioase, într-un moment în care astfel de piese erau greu accesibile pe piața locală sau rezervate aproape exclusiv brandurilor internaționale. Treisprezece ani mai târziu, în 2018, TEILOR a devenit din nou pionier, fiind primul brand românesc care a oferit clienților diamante certificate GIA (Gemological Institute of America), cea mai respectată certificare la nivel mondial pentru autenticitatea și calitatea diamantelor. 

Aceste repere explică de ce TEILOR nu este perceput doar ca un retailer, ci ca un brand care a modelat activ evoluția pieței locale de bijuterii fine, transformând treptat un atelier local într-un nume recunoscut la nivel internațional.

Câte magazine are rețeaua TEILOR și în ce țări este prezentă?

TEILOR operează astăzi cea mai extinsă rețea de magazine de bijuterii fine cu diamante din România, cu peste 60 de magazine, în 4 țări din regiune: România, Polonia, Bulgaria și Ungaria. Prezența brandului este completată de 5 platforme de e-commerce, care aduc colecțiile mai aproape de clienți, indiferent de locație.

Pentru cei care caută piese de excepție, TEILOR operează și 6 locații Exclusive, dedicate seriilor limitate de bijuterii handmade, unde meșteșugul artizanal întâlnește exclusivitatea unor creații realizate în cantități restrânse. Expansiunea, susținută atât prin puncte de vânzare fizice, cât și digitale, reflectă o strategie de creștere construită pe reputație, nu doar pe extindere rapidă, motivul pentru care rețeaua TEILOR este astăzi un reper regional în domeniul bijuteriilor de lux.

Este TEILOR un brand românesc de bijuterii de încredere?

TEILOR este un brand 100% românesc, recunoscut drept cel mai mare retailer local de bijuterii fine cu diamante, iar încrederea acumulată în peste 25 de ani de activitate se bazează pe standarde riguroase aplicate fiecărei piese, indiferent de magazinul sau țara în care este achiziționată. Brandul folosește exclusiv aur de 18K (750‰), ales pentru durabilitatea sa superioară și capacitatea de a susține optim monturile bijuteriilor de lux. 

Despre TEILOR se pot povesti și mai multe: respectă totodată Procesul Kimberley, garantând clienților că fiecare diamant comercializat este 100% Conflict-Free, o condiție esențială pentru cumpărătorii care vor ca achiziția lor să respecte standarde etice internaționale. Pentru transparență completă, brandul oferă consiliere gemologică bazată pe sistemul internațional al celor 4C (Carat, Cut, Color, Clarity), alături de servicii profesionale post-vânzare și mentenanță. Acest ansamblu: origine românească, certificare internațională și suport continuu face din TEILOR un reper de încredere pentru orice cumpărător matur de bijuterii fine.

De la un atelier fondat în 1998 la o rețea prezentă în 4 țări, povestea TEILOR este, în esență, povestea unei promisiuni respectate constant. Colecțiile de diamante din 2005, certificarea GIA din 2018, extinderea internațională și standardele de calitate aplicate astăzi fac parte din același fir narativ: transformarea unei ambiții locale într-un brand de încredere, capabil să concureze cu case de bijuterii internaționale. Pentru cumpărătorul care caută nu doar o bijuterie, ci o investiție cu valoare reală și o poveste autentică în spate, TEILOR rămâne un reper de stabilitate, inovație și profesionalism în industria bijuteriilor fine.    

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Primele campanii ChatGPT Ads din România s-au blocat la feedul de produse. DWF construiește şi publicǎ gratuit soluția: chatgptads.dwf.ro Primele campanii ChatGPT Ads din România s-au blocat la feedul de produse. DWF construiește şi publicǎ gratuit soluția: chatgptads.dwf.ro
Actualitateacum o oră

Primele campanii ChatGPT Ads din România s-au blocat la feedul de produse. DWF construiește şi publicǎ gratuit soluția: chatgptads.dwf.ro

Magazinele online din România nu își pot încărca în ChatGPT Ads feedul pe care îl folosesc deja la Google sau...

10 pași necesari pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală 10 pași necesari pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală
Actualitateacum 3 zile

10 pași necesari pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală

Certificatul de atestare fiscală este documentul emis de autoritatea fiscală locală care confirmă situația obligațiilor fiscale ale unei persoane la...

De la un atelier fondat în 1998 la un brand internațional: Povestea din spatele calității TEILOR De la un atelier fondat în 1998 la un brand internațional: Povestea din spatele calității TEILOR
Actualitateacum 7 zile

De la un atelier fondat în 1998 la un brand internațional: Povestea din spatele calității TEILOR

Alegerea unei bijuterii de lux nu ține niciodată doar de design sau de strălucirea unei pietre prețioase. Este, mai presus...

Ce trebuie să știi despre procesarea și evaluarea metalelor prețioase Ce trebuie să știi despre procesarea și evaluarea metalelor prețioase
Actualitateacum 7 zile

Ce trebuie să știi despre procesarea și evaluarea metalelor prețioase

Dacă deții bijuterii vechi, resturi industriale sau materiale care conțin aur și argint, valoarea lor reală depinde direct de modul...

Beneficiile externalizării depozitării pentru persoane fizice și afaceri locale  Beneficiile externalizării depozitării pentru persoane fizice și afaceri locale 
Actualitateacum 7 zile

Beneficiile externalizării depozitării pentru persoane fizice și afaceri locale 

Spațiul influențează direct modul în care trăiești și lucrezi. În orașe, apartamentele devin mai compacte, iar chiriile pentru spații comerciale...

Actualitateacum 2 săptămâni

Apeleaza cu incredere la un expert contabil Bucuresti

In lumea antreprenoriatului, timpul este una dintre cele mai importante resurse. Gestionarea unei afaceri presupune numeroase responsabilitati, de la relatia...

Pot închiria o mașină în București și să călătoresc în alte județe? Pot închiria o mașină în București și să călătoresc în alte județe?
Actualitateacum 2 săptămâni

Pot închiria o mașină în București și să călătoresc în alte județe?

Cheia mașinii stă lângă telefon, contractul e împăturit într-un buzunar al rucsacului, iar în față se deschide ieșirea din oraș....

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro