Un pod rutier din comuna Izvoarele, județul Prahova, a fost luat de viitura râului Teleajen vineri, 12 iunie, lăsând izolați 158 de locuitori, au transmis autoritățile județene.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Satul Cerneşti din Izvoarele este izolat acum de restul comunităţii. 158 de suflete nu mai au cum să ajungă acasă. Există soluţii alternative destul de riscante, destul de problematice” a anunţat administratorul public al judeţului, Emil Drăgănescu, pe pagina sa de Facebook.

Primarul Ioan Paul Grigore a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, că accesul către cei 158 de localnici se realizează pe coronamentul unui dig şi pe o punte pietonală.

„Acum mergem pe un coronament al unui dig al unui lac de acumulare. (…) Este foarte îngust, râpă într-o parte, râpă şi apă în cealaltă parte. În plus, nu avem voie să îl folosim astfel pentru că este proprietatea celor de la Hidroelectrica. (…) Pietonii folosesc o punte pe cabluri, iar copiii sunt preluaţi cu microbuzul de la acea punte”, a spus edilul.

Potrivit acestuia, ambulanţa sau maşina de pompieri nu au loc să treacă pe acest coronament al digului. În schimb, autoturismele ar putea, însă foarte greu.

Podul a fost luat de ape vineri, 12 iunie, iar actuala soluţie este una de compromis, spune primarul.

Pentru construirea unui nou pod, administraţia locală ar avea nevoie de circa 2,5 milioane de lei, iar edilul speră să obţină această sumă din Fondul de rezervă al Guvernului.

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, vineri, o avertizare Cod galben de averse, descărcări electrice şi izolat vijelii, valabilă până la ora 21:00 în Dobrogea şi în cea mai mare parte a Munteniei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Au fost perioade cu instabilitate atmosferică care s-a manifestat prin averse însemnate cantitativ, descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze la rafală de 50…60 km/h) şi izolat vijelii şi grindină de mici şi medii dimensiuni. Cantităţile de apă au fost de 20…30 l/mp şi izolat de peste 40 l/mp.

Blocarea în războaie fără un final clar și presiunea care face problematică admiterea unor greșeli definesc tot mai mult acțiunile lui Donald Trump și Vladimir Putin, care se confruntă cu dificultăți în gestionarea propriilor strategii.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Donald Trump și Vladimir Putin se confruntă cu dificultăți majore în a încheia conflictele în care sunt implicați, fiind prinși în consecințele propriilor decizii și într-o logică a puterii care le limitează opțiunile, arată analiză publicată de The Washington Post.

Potrivit editorialistului David Ignatius, ambii lideri au pornit de la premisa că adversarii vor ceda rapid, ignorând avertismentele consilierilor. Niciunul nu pare însă dispus să admită erorile sau să facă pași înapoi, deși perspectivele unui succes total se diminuează.

Autorul descrie această situație drept o „capcană a puterii”, în care liderii, izolați în cercuri de susținători și lipsiți de critici reali, continuă să susțină strategii costisitoare, chiar și în lipsa unor rezultate clare.

În cazul lui Donald Trump, dificultățile sunt vizibile în gestionarea conflictului cu Iranul. Deși încearcă să minimalizeze situația, negând inclusiv caracterul de război, acțiunile militare și declarațiile publice indică o presiune tot mai mare. Liderul de la Casa Albă oscilează între amenințări dure și propuneri de compromis, ceea ce creează îngrijorări chiar și în rândul unor aliați din regiune.

„Nimeni nu își permite să își exprime îndoielile față de Putin”  

Vladimir Putin este prezentat ca având o abordare similară în Ucraina, continuând să trateze conflictul ca pe o „operațiune militară specială” și să creadă că poate impune condițiile sale Kievului.

Totuși, potrivit analistei Tatiana Stanovaya, citată de The Washington Post, în interiorul sistemului de putere de la Kremlin există rețineri pe care nimeni nu le exprimă deschis: „Nimeni nu își permite să își exprime îndoielile față de Putin”, a subliniat aceasta.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Analiza evidențiază și costurile ridicate ale strategiei Rusiei, inclusiv pierderile masive de pe front și lipsa unui progres decisiv. În același timp, liderul de la Kremlin evită măsuri precum mobilizarea generală, de teama impactului intern.

The Washington Post citează și opinii din mediul de analiză rus, inclusiv pe Dmitri Trenin, care atrage atenția asupra riscurilor generate de o înțelegere greșită a contextului ucrainean.

De asemenea, expertul Vasily Kashin, care conduce un centru la Școala Superioară de Economie din Moscova, susține că obiectivul de a controla Ucraina este imposibil fără o ocupație pe termen lung, dificil de realizat pentru Rusia.

„Scopul de a ‘lichida regimul anti-rus’ din Ucraina este fundamental inaccesibil în această etapă fără o ocupație militară completă și pe termen lung a întregii țări. … Pentru Rusia, acest lucru este tehnic imposibil„, a scris el.

În ceea ce privește Statele Unite, analiza sugerează că o eventuală înțelegere cu Iranul ar putea semăna cu acordul nuclear din 2015, abandonat anterior de Trump, ceea ce ar indica faptul că eforturile militare au produs beneficii limitate.

Ambii lideri par blocați între incapacitatea de a recunoaște eșecul și imposibilitatea de a obține o victorie clară. Costurile conflictelor cresc constant, iar presiunea internă începe să se resimtă atât la Washington, cât și la Moscova.

Potrivit The Washington Post, aceste situații ar putea rămâne în istorie drept exemple de decizii strategice greșite, comparabile cu alte intervenții majore controversate, precum invazia Irakului din 2003.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Comisia Europeană a aprobat achiziția companiei Xella International de către grupul elvețian Holcim, însă tranzacția este condiționată de cedarea integrală a fabricii de BCA deținute de Holcim la Adjud, în România.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Decizia a fost luată în baza Regulamentului UE privind concentrările economice, după ce Comisia Europeană a analizat impactul potențial al tranzacției asupra concurenței pe piața materialelor de construcții, potrivit News.ro.

Potrivit Comisiei, în forma inițială, operațiunea ar fi redus semnificativ concurența pe piața blocurilor de beton celular autoclavizat (BCA), unde Holcim și Xella sunt principalii furnizori din România, cu poziții consolidate și branduri puternice.

Pentru a elimina aceste riscuri, grupul Holcim și-a asumat angajamentul de a vinde fabrica de BCA din Adjud. 

„Acest angajament răspunde pe deplin preocupărilor în materie de concurenţă identificate de Comisie, eliminând suprapunerea orizontală dintre activităţile comerciale cu blocuri de BCA ale părţilor în România. În urma feedbackului pozitiv primit în contextul testului de piaţă, Comisia a concluzionat că tranzacţia, astfel cum a fost modificată prin angajamentul asumat, nu ar mai ridica probleme în materie de concurenţă”, se rată într-un comunicat al Comisiei Europene

Aprobarea este condiționată de implementarea integrală a angajamentului, care va fi monitorizat de un mandatar independent, sub supravegherea Comisiei Eutopene.

De asemenea, autoritățile europene vor analiza separat dacă viitorul cumpărător al activelor este adecvat pentru a asigura competiția pe piață.

Holcim este unul dintre principalii furnizori globali de materiale de construcții, activ în domenii precum ciment, agregate și betoane, în timp ce Xella, companie cu sediul în Germania, produce materiale pentru zidărie și soluții de izolație.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Tranzacția a fost notificată Comisiei Europene la 20 aprilie 2026 și a fost analizată în faza inițială, care permite evaluarea rapidă a impactului asupra pieței.