Actualitate
OPINIE. O lume fără impactul demografic al războiului de 30 de ani
Conflictul pe care-l menționez în titlu a fost unul remarcabil atât din cauza duratei, dar mai ales pentru că 90% din oamenii care au murit din cauza lui erau – în limbajul zilei de azi – „civili”. Din acest punct de vedere el este chiar atipic și oarecum senzațional. Explicația pentru această stare de fapt: războiul s-a suprapus cu Mica Eră Glaciară, o perioadă de scădere a temperaturilor globale. Agricultura europeană, nu foarte performantă înainte de Eră, a fost afectată grav de aceasta. Plimbarea îndelungată a mai multor armate prin centrul Europei a accentuat deficitele alimentare, având de asemenea rolul de a facilita răspândirea bolilor.
Patru zone ale Europei aveau, la finele războiului, o populație la o treime sau mai puțin decât la începutul său. Absentează dovezile că ar fi fost vorba de relocări – foametea, bolile și masacrele au fost principalii vinovați. Când scriu „o treime sau mai puțin” te rog să nu uiți că oamenii rămași sau vii au făcut copii – deci impactul demografic al războiului a fost realmente cutremurător.
De la est la vest, zonele sunt:
Nordul Sileziei. Actualmente o zonă cu notorietate mică, împărțită între Polonia și Cehia, Silezia are drept capitală frumosul oraș Wroclaw, aflat chiar în epicentrul pierderilor demografice provocate de război. Chiar și în aceste condiții, Silezia era un secol mai târziu grânarul imperiului habsburgic, un teritoriu atât de important întrucât trei războaie au avut loc între Austria și Prusia pentru controlul său. Wroclaw – actualmente un oraș de 600 de mii de locuitori – ar fi putut deveni, în absența războiului de treizeci de ani, un oraș cu impact major în Europa, poate comparabil cu Praga sau Budapesta.
Pomerania. Mărginind Marea Nordului, aflată la est de Lubeck și Hamburg, zona este rece și mlăștinoasă, suferind de grave și cronice probleme economice. Nu foarte dezvoltată la momentul începerii războiului, Pomerania nu și-a mai revenit niciodată din șocul demografic al conflagrației, fiind irelevantă în secolele următoare în plan comercial. În special orașul Szczecin/Stettin a ratat șansa de a se poziționa în aceeași ligă cu Hamburg sau Gdansk, vecinii săi de la vest sau est. În scenariul în care Războiul de 30 de ani n-ar fi avut loc, Prusia – iar mai apoi RDG, dacă ar mai fi existat – ar fi beneficiat consistent de pe urma unei Pomeranii prospere și populate. Alternativ, zona ar fi furnizat migranți către alte zone ale Germaniei, mărind populația acestora.
Turingia. Cât de des ai auzit de ea în ultimii ani? Orașe precum Naumburg sau Erfurt sunt familiare doar persoanelor care cunosc bine Germania. Alte localități sunt subiecte bune de trivia: Gotha a dat numele unui tip de bombardier german în primul război mondial; Weimar este localitatea liniștită unde, după acel război, politicienii au reorganizat Germania, izolându-se de Berlin-ul dinamic și revoluționar; Jena a fost martora unei înfrângeri majore a Prusiei în războaiele napoleoniene. După cum se poate observa, niciuna din localități nu a fost relevantă în sine ci pentru că entități externe, de un fel sau altul, le-au dat atenție. Destinul unui oraș vecin cu Turingia, și anume Magdeburg, a fost de asemenea frânt de război: un asediu îndelungat urmat de un masacru a dus la pierderea a cinci șesimi din populația pre-război. Magdeburg este acum, în plan demografic, al 32-lea oraș al Germaniei și o localitate destul de anonimă.
Sudul Rinului. O salbă imensă de localități importante pentru Evul Mediu și chiar și pentru prezent se întrerupe la sud de Frankfurt. Acolo apar pe hartă nume care, înainte de secolul 17, însemnau foarte mult. Worms a fost gazda dietei la care Luther este chestionat de împăratul Sfântului Imperiu Roman. Mainz era o localitate îmbelșugată și de relevanță politică maximă. Odată cu războiul de 30 de ani, ele ies din istorie. Zona ca atare dispare ca factor politic, fiind un spectator neputincios la luptele pentru unificarea Germaniei din secolele următoare. În secolul 19 se supune, mai degrabă umilă, Prusiei; prin eliminarea unui factor politic nărăvaș și impulsiv, războiul de 30 de ani facilitează munca lui Bismarck.
O notă specială în acest exercițiu de gimnastică mentală pentru Boemia sau, cum am ști-o astăzi, vestul Cehiei. În timpul războiului de 30 de ani, Praga și zona care o înconjoară pierd aproximativ jumătate din populație. Cu toate acestea, regatul Boemiei crește între 1600 și 1700 de la 1,8 la 3,2 milioane locuitori. În 1836, conform unui dicționar editat de John Ramsay McCulloch, populația zonelor care făcuseră parte din regat ajunge la 6,2 milioane persoane; la debutul primului război mondial, vorbim de aproximativ 11 milioane de persoane, aproape cât Cehia de azi. Nu este ușor să cuprindem cu mintea impactul pe care l-ar fi avut dublarea acestor numere. O intuiție personală este că relevanța semnificativ mai mare a zonelor cehești ale imperiului habsburgic ar fi dus în mod natural la trialism, adică la împărțirea puterii între vorbitorii de germană, maghiară și cehă – aspect ce ar fi mărit soliditatea structurii ca atare, fără a garanta însă o performanță mai bună în primul război mondial sau supraviețuirea în urma acelei conflagrații. Impactul în artă sau știință al unei populații vorbitoare de cehă mult mai numeroasă ca în realitate poate fi de asemenea doar imaginat. Este însă probabil ca o cultură timidă și descurcăreață, definită de un consum de bere în cantități relaxante, complexele lui Kafka și bonomia ironic-sceptică a lui Svejk, să fi căpătat altă textură.
Experimentul pe care l-ai citit mai sus are o pronunțată nuanță de subiectivitate. Este însă util ca gimnastică mentală. Istoria contrafactuală are meritul de a testa cauzalități, dar și de a provoca imaginația. În limbajul ușor desuet al psihologiei de acum câteva decenii, testează ambele emisfere, obligând la „flotări” atât segmentele creierul care se ocupă de rațiune, cât și cele care au drept obiect creația. În cazul în care vrei să faci astfel de experimente, una din problemele de care te vei lovi este unificarea nodurilor de consecințe rezultate din mici sau mari schimbări față de istoria reală. Am furnizat mai sus un exemplu: o Pomeranie prosperă înseamnă o Prusie mai bogată; dar nu știm care ar fi fost rezultatul interacțiunii acestui aspect nou cu o zonă a Rinului mai bogată și puternică de asemenea.
Barbu Mateescu este sociolog. A absolvit cursurile University of Pennsylvania (studii de lungă durată) specializându-se în sociologia politică.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 22 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 17 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”
-
Actualitateacum 3 zileEconomia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii