Actualitate
Condamnare istorică la CEDO | Statul român, obligat să plătească despăgubiri de peste 15 milioane €! E cea mai consistentă sumă de la data aderării României la Consiliul Europei. Ce se reproșează autorităților de la București (INFORMAȚII ÎN PREMIERĂ)
România trebuie să plătească foștilor proprietari deposedați abuziv despăgubiri uriașe, în valoare de 15.543.997 euro, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aceasta fiind cea mai mare sumă de la data aderării României la Consiliul Europei. Iar actuala ”condamnare” nu este decât începutul!
Inițial, printr-o decizie din 14 martie 2019, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei – organism însărcinat să supravegheze punerea în executare a hotărârilor CEDO de către state -, i-a solicitat României ”să adopte măsuri suplimentare legislative” și să prezinte – până la 31 mai 2019 – ”situația dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naționalizate”.
Totuși, autoritățile din România nu au luat măsurile necesare, iar statul român este, acum, bun de plată și trebuie să îi despăgubească pe proprietarii deposedați abuziv cu o sumă fabuloasă. GÂNDUL.RO, vă prezintă, ÎN PREMIERĂ, informații senzaționale din fiecare cauză care a fost analizată la CEDO, nu mai puțin de 103 dosare fiind reunite în 6 cauze soluționate la Strasbourg la finalul lunii septembrie.
”Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanța europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare. 103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluționate marți la Strasbourg”, susțin reprezentanții Asociației pentru Proprietate Privată (APP).
Despăgubirile stabilite de CEDO, în ședința din 29 septembrie 2020:
- Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții contra României (25 de dosare) – despăgubiri de 2.989.350 euro
- Cauza Molațiu și alții contra României (21 de dosare) – despăgubiri de 3.357.915 euro
- Cauza Komaromi și alții contra României (24 de dosare) – despăgubiri de 4.059.379 euro
- Cauza Lengauer și alții contra României (23 de dosare) – despăgubiri de 3.112.765 euro
- Cauza Grigorescu și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri de 1.060.034 euro
- Cauza Buttner și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri de 964.554 euro
APP: ”Cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedați abuziv”
Asociația pentru Proprietate Privată transmite că această decizie CEDO este, de altfel, o victorie răsunătoare a proprietarilor care au fost deposedați abuziv.
România, la acest capitol, se poziționează cum nu se poate mai prost, fiind condamnată să plătească despăgubiri de peste 20 de milioane de euro.
”Aceasta este cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedați abuziv, anul acesta România fiind condamnată, până acum, la peste 20 de milioane de euro despăgubiri. Amintim, în luna iulie, Cauza Nistor și alții contra României (29 de dosare) obliga statul român să plătească altor proprietari, pentru aceeași situație de drept, încă 5 milioane de euro”, mai spun reprezentanții Asociației pentru Proprietate Privată.
Statul român este astfel obligat să plătească despăgubiri foștilor proprietari la valoarea de piață, în majoritatea cazurilor adăugând și câte 5000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecată ocazionate de introducerea acțiunii la CEDO.
Extras din comunicatul Asociației pentru Proprietate Privată
Potrivit Asociației pentru Proprietate Privată , Primăria Municipiului București mai are de soluționat… 20.842 de notificări, iar intervalul de timp anticipat pentru rezolvarea lor – păstrându-se ritmul actual – ar ajunge la 27 de ani!
”În ritmul de până acum, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluționate. De acolo, dosarul pleacă la Instituția Prefectului care face controlul de legalitate și, fie sesizează instanța, dacă apreciază că nu este corectă dispoziția Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verificări. După încă 5 ani de așteptare, (dar nici acest termen nu este respectat), ANRP, prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, poate să invalideze dispoziția primarului și fostul proprietar nu mai primește nimic sau poate să stabilească o valoare (de obicei mult diminuată) a despăgubirilor ce vor fi achitate în 5 tranșe anuale. Deci, un total de peste 27 de ani de așteptare pentru cei care încă mai au dosarele la Primăria Municipiului București. Pentru cei care nu vor fi mulțumiți cu sumele stabilite de ANRP, mai trebuie adăugat și timpul pentru o contestație în instanță”, susțin avocații APP.
Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții contra României: ”Naționalizare ilegală”
25 de dosare au fost reunite în această cauză, iar unul dintre ele este cel al lui Dimitrie Dan Popescu. Pe data de 22 mai 2002, Dimitrie Dan Popescu a sesizat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Dimitrie Dan Popescu s-a născut în anul 1934 și, la data depunerii sesizării, locuia în București. În 1925, G.D., bunicul reclamantului, a construit o casă situată în Str. Dezrobirii nr. 44, în Eforie Sud. În 1950, însă, invocând Decretul de naționalizare nr. 92/1950, statul român a intrat în posesia casei respective, precum și a terenului aferent de 600 m2. Prin Contractul din 5 noiembrie 1997, societatea U, administratoare a bunurilor imobiliare de stat, a vândut bunul imobil în discuție lui D.A. și D.E., care îl ocupau în calitate de chiriași.
La data de 24 martie 1998, Dimitrie Dan Popescu a sesizat Judecătoria Constanța ”cu o acțiune în revendicare imobiliară îndreptată împotriva Primăriei Eforie Sud”.
El a pretins că – în temeiul Decretului nr. 92/1950 (n.red. – pentru naționalizarea unor imobile) – bunurile ce aparțineau anumitor categorii sociale erau exceptate de la naționalizare și că bunicul său făcea parte din acestea. Pe data de 20 iunie 1999, Judecătoria Constanța și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Județean Constanța.
La data de 2 februarie 2000, instanța, statuând că statul intrase în posesia bunului fără „titlu valabil” și că naționalizarea fusese ilegală, a dispus ca statul să-l restituie reclamantului. Prin aceeași sentință, instanța a validat contractul de vânzare-cumpărare, considerând că societatea ce administra bunurile imobiliare de stat avea „puterea legală” de a vinde bunul în litigiu și că, prin urmare, vânzarea fusese legală.
Contraatacând, Dimitrie Dan Popescu a formulat recurs împotriva acestei decizii, susținând că – la momentul încheierii contractului – ”părțile au fost de rea-credință”.
Statul român, obligat să restituie imobilul revendicat în termen de 3 luni
În astfel de condiții, scenariul a primit o nouă filă. La data de 30 noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție a confirmat hotărârea Curții de Apel Constanța, reluând aceeași motivare ca cea a instanțelor inferioare. Numai că, potrivit unei adrese a Primăriei Constanța – trimisă la data de 8 februarie 2006 Ministerului Afacerilor Externe, la o dată neprecizată – Dimitrie Dan Popescu ar fi depus o cerere de despăgubire în baza Legii nr. 10/2001 (n.red. – privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989) și, din aceeași adresă, rezultă că cererii sale nu i s-a dat curs favorabil.
În ultimă instanță, pe data de 22 mai 2002, Dimitrie Dan Popescu a sesizat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Pe data de 14 decembrie 2006, CEDO a decis că Dimitrie Dan Popescu a formulat o cerere admisibilă, hotărând ca ”statul pârât (n.red. – România) să-i restituie reclamantului casa situată în Str. Dezrobirii nr. 44, în Eforie Sud, precum și terenul aferent, în cel mult 3 luni de la data la care prezenta hotărâre va rămâne definitivă, conform art. 44 alin. 2 din Convenție”.
În lipsa acestei restituiri, statul pârât să-i plătească reclamantului, în același termen de 3 luni, 80.000 EUR (optzeci mii euro) cu titlu de daune materiale.
Începând de la expirarea termenului menționat mai sus și până la efectuarea plății, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilității de preț marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale”
Hotărârea CEDO din 14 decembrie 2006
Suntem în 2020, la începutul lunii octombrie, iar dosarul ”Dimitrie Dan Popescu și alții contra României” a fost soluționat prin obligarea statului român – care nu a respectat hotărârile inițiale ale CEDO – la plata unor despăgubiri către cei 25 de proprietari deposedați abuziv în valoare de… 2.989.350 euro!
”Curtea a menționat că există un decalaj mare între estimările făcute de reclamanți în ceea ce privește valoarea proprietăților lor și cele avansate de guvern. Pe baza informațiilor, inclusiv documentele prezentate de către părți, la dispoziția sa cu privire la prețurile de imobiliare pe piața locală și jurisprudența sa în cazuri similare consideră echitabile și rezonabile în sensul articolului 41 din convenție, acordă solicitanților daune materiale, sumele fiind indicate în tabelul anexat”, se precizează în hotărârea CEDO din 29 septembrie 2020.
Cauza Molațiu și alții contra României: ”Statul pârât trebuie să restituie reclamanților, în termen de trei luni, clădirile în cauză”
În această cauză judecată la CEDO au fost reunite 21 de dosare ale unor proprietari deposedați abuziv, în timpul regimului comunist, de imobilele care au fost naționalizate.
Analizând fiecare dosar în parte, reprezentanții CEDO au ajuns la concluzia – în fiecare dintre cele 21 de dosare – că reclamanții au obținut ”hotărâri judecătorești definitive” prin care s-a constat naționalizarea proprietăților aflate în litigiu (imobile și terenuri) făcută de ”fostul regim comunist a fost ilegală”.
Proprietatii s-au considerat îndreptățiți să revendice imobilele și terenurile, considerându-se ”proprietarii de drept” ai acestora.
Totuși, în pofida tuturor demersurilor și cu toate că existau hotărâri definitive, statul român nu le-a pus în aplicare, astfel că proprietarii deposedați abuziv nu au intrat în posesia imobilelor sau terenurilor pe care le revendicau, acestea fiind ”vândute (n.red. – de statul român) ”unor terțe părți”.
CEDO arată în hotărârea din 29 septembrie 2020 că ”reclamanții nu au primit compensații financiare, din partea statului român, pentru pierderea proprietăților lor”.
În această cauză – ”Molațiu și alții contra României” -, statul român este obligat la plata unor despăgubiri (defalcate pentru fiecare dosar dintre cele 21) în valoare totală de 3.357.915 euro.
Statul pârât (n.red. – România) trebuie să restituie reclamanților, în termen de trei luni, clădirile în cauză; implicit, statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în cadrul aceleiași perioade de trei luni, sumele indicate (…), plus orice taxă care poate fi percepută la aceste sume ca impozit pentru pagube materiale; statul pârât trebuie să plătească solicitanților – în aceeași perioadă de trei luni – sumele indicate plus orice impozit pentru aceste sume, respectiv impozit pentru daune morale, costuri și cheltuieli; sumele vor convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății; de la expirarea perioadei respective și până la plată, aceste sume vor fi plătite cu o dobândă simplă la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada respectivă, mărită cu trei puncte procentuale
Extras din hotărârea CEDO – 29 septembrie 2020
Cauza Komaromi și alții contra României: ”Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât în interesul public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege”
Curtea Europeană pentru Drepturile omului a analizat 24 de dosare în această cauză, iar despăgubirile pe care statul român trebuie să le plătească celor 24 de reclamanți sunt în valoare de 4.059.379 euro.
Statul român a fost reprezentat de Oana Florentina Ezer de la Ministerul Afacerilor Externe, iar CEDO a îndreptat, din nou, un deget acuzator către autoritățile din România, menționând că ”reclamanții au obținut hotărâri judecătorești definitive care au constatat că naționalizarea de către fostul regim comunist a proprietăților lor a fost ilegală și că nu au încetat niciodată să fie proprietarii legitimi ai acestor proprietăți. În ciuda faptului că titlurile lor de proprietate nu au fost contestate, reclamanții nu au putut să-și recupereze posesia proprietăților, întrucât acestea din urmă au fost deja vândute sau au fost vândute de stat către terți. Solicitanții nu au primit despăgubiri pentru aceste proprietăți”.
Reclamanții din cele 24 de dosare s-au plâns de faptul că se află în incapacitate de a recupera proprietățile naționalizate ilegal și nu au primit despăgubiri, chiar dacă au existat deciziile judecătorești care le-au recunoscut drepturile de proprietate.
”Curtea consideră, în circumstanțele cauzei, că returnarea proprietăților în cauză i-ar pune pe reclamanți cât mai mult posibil într-o situație echivalentă cu cea în care ar fi fost dacă nu ar fi existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1. În lipsa unei astfel de restituiri de către statul pârât, Curtea consideră că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în ceea ce privește daunele materiale, o sumă corespunzătoare valorii actuale a proprietăților lor, după cum s-a solicitat”, se precizează în hotărârea CEDO din 29 septembrie 2020.
„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât în interesul public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Cu toate acestea, dispozițiile precedente nu vor afecta în vreun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea proprietății în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități”
Cauza Lengauer și alții contra României: ”Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument nou”
În unanimitate, Curtea a reținut că a fost încălcat articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, iar în această cauză au fost reunite 23 de dosare.
CEDO a decis că statul român trebuie să plătească celor 23 de proprietari deposedați abuziv o sumă totală – defalcată pentru fiecare dosar, în funcție de valoarea proprietății revendicate – de 3.112.765 euro. Statul român a fost reprezentat la CEDO de Oana Florentina Ezer de la Ministerul Afacerilor Externe.
Ca și în celelalte cazuri, Guvernul României a obiectat în fața reclamațiilor, susținând că respectivii proprietari ”nu au reușit să epuizeze căile de atac interne disponibile și / sau că nu ar putea pretinde că dețin o posesie în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, plângerile lor fiind deci incompatibile”.
Însă cei 23 de proprietari au contestat aceste argumente și au susținut că ”mecanismul de compensare instituit de legislația internă (n.red. – a României) nu era eficient”.
”Constată că, în cazul de față, Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument nou capabil să convingă Curtea să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea acestei plângeri. Prin urmare, obiecția Guvernului (n.red. – României) în acest sens trebuie respinsă”.
CEDO
Cauza Grigorescu și alții contra României/ Cauza Buttner și alții contra României
Ca și în celelalte cauze analizate, CEDO a decis că reclamanții – 5 dosare ”Cauza Grigorescu și alții contra României” și 5 dosare în ”Cauza Buttner și alții contra României” – au tot dreptul să primească proprietățile pe care le-au moștenit, proprietăți care au fost naționalizate de statul român în timpul regimului comunist.
În consecință, statul român trebuie să plătească proprietarilor de drept, deposedați abuziv de imobile sau terenuri, 1.060.034 euro (”Cauza Grigorescu și alții contra României”) și 964.554 euro (”Cauza Buttner și alții contra României”). Iar imobilele sau terenurile revendicate trebuie restituite în termen de 3 luni.
Actualitate
Reforma vamală în România și în Uniunea Europeană, un proces de modernizare în plină desfășurare
Reforma sistemului vamal reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative recente ale Uniunii Europene apărută ca răspuns la transformările profunde din comerțul global. Sub coordonarea Comisiei Europene, acest demers vizează trecerea de la un model administrativ fragmentat, bazat pe sisteme naționale, la unul integrat, digital și coordonat la nivel european.
Sistemele vamale tradiționale sunt supuse unei presiuni semnificative. Foto AVR
Necesitatea reformei este determinată în principal de creșterea exponențială a comerțului electronic, care a generat un volum fără precedent de colete de mică valoare provenite din afara Uniunii. Sistemele vamale tradiționale, concepute pentru fluxuri comerciale mai reduse și mai previzibile, sunt astăzi supuse unei presiuni semnificative, atât din punct de vedere operațional, cât și în ceea ce privește capacitatea de control și colectare a veniturilor.
Deși direcțiile strategice sunt clare, reforma se află încă în proces legislativ, fiind analizată și negociată între instituțiile europene, inclusiv în cadrul Consiliul Uniunii Europene și al Parlamentului European. Implementarea completă este estimată a avea loc etapizat.
Direcțiile principale ale reformei europene
Pachetul de reformă propune o schimbare de paradigmă în modul de funcționare a autorităților vamale. Un element central este crearea unei Autorități Vamale a Uniunii Europene, care ar urma să aibă un rol de coordonare strategică și operațională, contribuind la uniformizarea practicilor și la reducerea diferențelor dintre statele membre.
În paralel, se propune dezvoltarea unei platforme digitale comune — EU Customs Data Hub – care va permite colectarea și analiza centralizată a datelor privind importurile. Această platformă ar urma să înlocuiască treptat sistemele naționale disparate, facilitând schimbul de informații în timp real și utilizarea unor instrumente avansate de analiză de risc.
Un alt pilon important al reformei este diferențierea tratamentului aplicat operatorilor economici. Astfel, companiile considerate „de încredere” (trusted traders) ar putea beneficia de proceduri simplificate, în timp ce controalele se vor concentra asupra fluxurilor cu risc ridicat. Această abordare urmărește atât eficientizarea activității vamale, cât și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri.
Coletele de mică valoare: provocări și soluții propuse
Unul dintre cele mai dezbătute aspecte ale reformei îl reprezintă regimul aplicabil coletelor cu valoare sub 150 de euro.
Creșterea masivă a importurilor de produse ieftine, în special prin platforme online, a evidențiat limitele acestui sistem: dificultăți în verificarea conformității produselor, riscuri pentru consumatori și pierderi de venituri bugetare. În plus, comercianții europeni se confruntă cu o concurență considerată adesea neloială.
Unul dintre cele mai importante elemente ale reformei pe care Consiliul Uniunii Europene l-a aprobat în mod oficial în iarna 2025–2026 a fost eliminarea treptată a scutirii de taxe vamale pentru coletele de valoare mică (sub 150 euro), care până acum intrau în UE fără taxe vamale. Partenerii la negocieri au convenit să aplice o taxă vamală fixă de 3 euro pentru fiecare articol din aceste colete mici importate, în principal prin comerțul electronic. Măsura este temporară, dar va rămâne în vigoare până când intră în funcțiune noul sistem vamal complet bazat pe platforma de date a UE, în jurul anului 2028, după care scutirea va fi eliminată definitiv.
A intrat în vigoare taxa pe coletele din afara UE. Cât se plătește și pentru ce tip de pachete se aplică
Această taxă de 3 euro are scopul clar de a:
– elimina concurența neloială creată de importurile scutite de taxe, care avantajează vânzătorii extracomunitari față de comercianții europeni;
– reduce frauda vamală și riscurile pentru consumatori generate de produse care nu respectă standardele de siguranță sau sănătate;
– genera venituri suplimentare pentru bugetul UE și pentru statele membre;
încuraja plățile și conformarea fiscală în comerțul electronic.
În paralel cu aceste măsuri concrete, factorii de decizie din UE au stabilit un mandat de negociere pentru un cadrul vamal mai modern, mai eficient și mai sigur, care să includă instrumente avansate de control și monitorizare, dar și facilități pentru operatorii economici considerați de încredere.
Impactul asupra administrațiilor vamale și al mediului de afaceri
Implementarea reformei va avea implicații semnificative atât pentru autoritățile publice, cât și pentru operatorii economici. Administrațiile vamale vor trebui să investească în infrastructură digitală, să își adapteze procesele interne și să dezvolte competențe noi, inclusiv în domeniul analizei datelor și al gestionării riscurilor.
Pentru mediul de afaceri, reforma poate aduce beneficii importante, în special prin simplificarea procedurilor și reducerea timpilor de vămuire. Totuși, aceste avantaje vor fi însoțite și de cerințe sporite de conformare, în special în ceea ce privește furnizarea de date și transparența operațiunilor comerciale.
În același timp, noile reguli ar putea influența modelele de business ale platformelor de comerț electronic și ale importatorilor, determinând o mai bună integrare fiscală și vamală a acestora în piața europeană.
România: adaptare instituțională și provocări de implementare
În acest context european, România se află într-un proces de adaptare și modernizare a propriului sistem vamal. Prin intermediul Autorității Vamale Română și al Ministerul Finanțelor, sunt promovate inițiative care vizează digitalizarea proceselor, modernizarea infrastructurii IT și creșterea capacității administrative.
Cum fentează Temu și Shein taxele logistice impuse de România și Italia
Actualizarea strategiilor instituționale și alinierea legislației naționale la viitorul cadru european sunt pași esențiali pentru asigurarea unei implementări eficiente. Totuși, aceste transformări presupun eforturi considerabile, atât din punct de vedere financiar, cât și organizatoric.
Printre provocările majore se numără integrarea sistemelor informatice, formarea personalului și gestionarea tranziției către noile modele operaționale. În același timp, România are oportunitatea de a recupera decalaje existente și de a construi un sistem vamal mai performant și mai bine conectat la rețelele europene.
Reforma vamală europeană reflectă o realitate incontestabilă: sistemele tradiționale nu mai sunt suficiente pentru a gestiona complexitatea comerțului modern. Digitalizarea, cooperarea și utilizarea inteligentă a datelor devin elemente esențiale pentru funcționarea eficientă a uniunii vamale.
Deși procesul este complex și de durată, beneficiile pot fi semnificative: o mai bună colectare a veniturilor, protejarea pieței interne și facilitarea comerțului legitim. Pentru România, această reformă reprezintă nu doar o obligație de aliniere, ci și o oportunitate strategică de modernizare și consolidare instituțională într-un domeniu esențial pentru economie.
Articol susținut de eMag
Actualitate
Compania Românească producătoare de profile PVC, Klass Coating System, prezentă la FENSTERBAU FRONTALE 2026
În perioada 24-27 martie 2026, orașul Nürnberg, Germania, a fost din nou punctul central al industriei internaționale a ferestrelor, ușilor și fațadelor, găzduind evenimentul de referință FENSTERBAU FRONTALE 2026. Printre participanții de marcă s-a numărat și Klass Coating System, o companie din Judeţul Vâlcea şi unul dintre cei mai importanți producători europeni de profile PVC pentru ferestre și uși termoizolante, prezent în cadrul Pavilionului României.
Recunoscut drept cel mai important târg internațional dedicat acestui sector, FENSTERBAU FRONTALE reunește lideri din industrie, specialiști și inovatori, oferind un cadru ideal pentru schimb de idei, descoperirea celor mai noi tehnologii și dezvoltarea de parteneriate strategice. Ediția din 2026 aduce în prim-plan inovațiile și soluțiile de ultimă generație care modelează viitorul industriei.
Participarea Klass Coating System la acest eveniment confirmă angajamentul companiei de a susține evoluția domeniului tâmplăriei termoizolante și de a contribui activ la dezvoltarea acestuia. Pe parcursul acestor zile, compania a prezentat direcțiile sale de dezvoltare, noutățile pregătite pentru acest an și viziunea orientată către performanță și sustenabilitate.
Primele zile ale evenimentului au fost marcate de un interes crescut din partea vizitatorilor, generând discuții aplicate și oportunități valoroase de colaborare. Reprezentanții Klass Coating System, prin Directorul General Gabriel Ene, remarcă deja calitatea interacțiunilor și deschiderea participanților către soluții inovatoare, conturând noi perspective de dezvoltare.
„Prima zi ne-a adus exact ceea ce contează: oameni interesați, discuții aplicate și perspective care deschid noi direcții”, au transmis reprezentanții companiei, subliniind importanța dialogului direct cu profesioniști din industrie.
Pe întreaga durată a evenimentului, standul Klass Coating System a fost un punct de întâlnire pentru specialiști interesați de sisteme moderne de profile PVC, capabile să ofere stabilitate, eficiență și performanță în proiecte diverse. Compania își reafirmă astfel poziția de partener de încredere pentru producătorii și dezvoltatorii din domeniu.
Participarea la FENSTERBAU FRONTALE 2026 consolidează prezența Klass Coating System pe piața internațională, dar și deschiderea continuă către dialoguri profesionale și colaborări durabile. Evenimentul reprezintă o oportunitate valoroasă de a întări relațiile existente și de a iniția noi parteneriate, într-un context global dinamic și competitiv.
Despre Klass Coating System
Klass Coating System este o companie românească din Judeţul Vâlcea, cu capital privat, specializată în producția de profile din PVC pentru ferestre și uși termoizolante. Înființată în anul 2007, compania produce și furnizează profile PVC pentru ferestre și uși, sisteme complete de tâmplărie PVC, accesorii și componente compatibile.
Un element definitoriu al companiei este procesul de înfoliere, prin care profilele sunt finisate cu folii decorative și de protecție (imitație lemn, culori moderne), oferind atât estetică, cât și rezistență în timp.
Actualitate
Polițiștii din Târnăveni au sesizat Protecția Copilului privind cele două fetițe de 4 și 5 ani, dispărute de acasă. DGASPC va evalua situația lor
Polițiștii din Târnăveni, Mureș, au sesizat DGASPC Mureș după ce cele două fetițe, de 4 și 5 ani, dispărute de acasă, au fost găsite în viață la peste 24 de ore de la dispariție. Ele au fost descoperite într-o zonă împădurită, la aproximativ 4 kilometri de localitate, după o amplă operațiune de căutare.
FOTO: IPJ Mureș
IPJ Mureș a anunțat că a sesizat DGASPC pentru efectuarea de verificări specifice privind situația minorilor.
„Cu privire la cele două minore de 4 respectiv 5 ani, din Târnăveni, dispărute la data de 29 martie a.c. de la domiciliu și depistate a doua zi, cu sprijinul unui pădurar din cadrul Ocolului Silvic Luduș, într-o zonă împădurită la aproximativ 4 kilometri de localitate, vă informăm următoarele: Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Târnăveni au sesizat Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, pentru efectuarea de verificări specifice, potrivit competențelor. De asemenea, Inspectoratul de Poliție Județean Mureș continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care cele două minore au ajuns în acea zonă, în vederea luării măsurilor care se impun”, au transmis reprezentanții instituției, potrivit Agerpres.
Autoritățile urmează să stabilească modul în care cele două fetițe au ajuns în zona împădurită și dacă au existat eventuale neglijențe.
Reprezentanții DGASPC vor evalua situația familială a minorilor, urmând să fie luate măsurile necesare pentru protecția acestora.
Mobilizare impresionantă pentru găsirea fetițelor
Cele două minore au fost găsite de un pădurar din cadrul Ocolului Silvic Luduș, în apropierea satului Dâmbău, după ce s-au rătăcit și au petrecut noaptea în condiții dificile.
Dispariția fetițelor a declanșat o intervenție de amploare. Autoritățile au emis patru mesaje RO-Alert și au mobilizat echipe formate din polițiști, pompieri, jandarmi, salvamontiști, voluntari din comunitate.
În operațiuni au fost folosite inclusiv un elicopter, drone, ATV-uri, vehicule șenilate și câini de urmă.
Reforma vamală în România și în Uniunea Europeană, un proces de modernizare în plină desfășurare
Reforma sistemului vamal reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative recente ale Uniunii Europene apărută ca răspuns la transformările profunde...
Compania Românească producătoare de profile PVC, Klass Coating System, prezentă la FENSTERBAU FRONTALE 2026
În perioada 24-27 martie 2026, orașul Nürnberg, Germania, a fost din nou punctul central al industriei internaționale a ferestrelor, ușilor...
Polițiștii din Târnăveni au sesizat Protecția Copilului privind cele două fetițe de 4 și 5 ani, dispărute de acasă. DGASPC va evalua situația lor
Polițiștii din Târnăveni, Mureș, au sesizat DGASPC Mureș după ce cele două fetițe, de 4 și 5 ani, dispărute de...
„Tunetul coreean” intră în dotarea Armatei Române: primul obuzier K9 autopropulsat, gata de livrare
Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul”, destinat Forțelor Terestre Române, a ieșit oficial de pe linia de producție a companiei sud-coreene...
Iranul a atacat cu drone un petrolier gigant kuweitian în largul coastei Dubaiului. Sunt deversări de petrol în apele din jur
Iranul a atacat și a dat foc unui petrolier în largul coastei Dubaiului, în timp ce Donald Trump a avertizat...
Ce NU ar trebui să mai mănânci – avertismentul unui expert care a analizat tot ce punem în farfurie
Dr. Mark Hyman, unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai nutriției la nivel global, autor a peste 13 cărți și...
NATO interceptează a patra rachetă lansată din Iran spre Turcia. Sistemele Patriot, din nou activate
O rachetă balistică lansată din Iran, care a pătruns în spațiul aerian al Turciei, a fost neutralizată de sistemele de...
-
Actualitateacum 2 zile„Poarta Lacrimilor”, următorul punct de blocaj care ar putea pune sub presiune transportatorii globali după Ormuz
-
Comunicateacum 3 zileStiriTimis.ro, 8 ani de jurnalism local independent în județul Timiș
-
Anunturiacum 2 zile
Anunț Public : CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC COMPLET ECHIPAT, RACORDARE LA RETEAUA ELECTRICA SI IMPREJMUIRE TERENAnunț Public :
-
Actualitateacum 2 zile
Două fetițe de 4 și 5 ani din Târnăveni, căutate de aproape 24 de ore. Răpirea, una dintre ipoteze
-
Breakingacum 2 zilePSD discută trei scenarii politice, inclusiv ieșirea din coaliție
-
Actualitateacum 2 zileConac de 5 milioane de dolari închiriat pe Airbnb, devastat după o petrecere cu 800 de tineri: focuri de armă, pereți distruși și mobilă scoasă
-
Actualitateacum o zi
Ce NU ar trebui să mai mănânci – avertismentul unui expert care a analizat tot ce punem în farfurie
-
Breakingacum 2 zileSă încercăm ca pe o perioadă de șase luni, produsele să aibă un adaos comercial de 20%