Actualitate
Plângere penală împotriva lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății. Ce vizează denunțul depus de avocatul Dan Chitic
Dan Chitic a depus, luni, o plângere penală împotriva lui Vlad Voiculescu. Denunțul depus de avocat vizează diploma de absolvire a actualului ministrul al Sănătății.
Dan Chitic a depus plângere penală și contra Gabrielei Lețcai, director al Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației Naționale (CNRED). Acuzațiile ce se aduc celor doi sunt de fals intelectual în înscrisuri oficiale sub forma de participație a instigării.
Plângerea are legătură directă cu diploma pe care Dan Voiculescu a dobândit-o după ar fi absolvit o universitate din Viena. Scandalul a pornit după ce s-a semnalat faptul că pe site-ul ms.ro nu este precizată și perioada în care actualul ministru al Sănătății ar fi urmat cursurile unității de învățământ superior din Austria.
În plângere se mai precizează că presupusul atestat al diplomei a fost eliberat de CNRED cu doar patru luni înainte ca Vlad Voiculescu să fie învestit în funcția de ministru al Sănătății.
Denunțul integral formulat de Dan Chitic împotriva lui Vlad Voiculescu
“Domnule Procuror formulăm prezentul
DENUNȚ
prin care vă aducem la cunoștință săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 C.pen. în forma prevăzută de art. 47 C.pen., art. 323 și art. 326 Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 36 al. 1 și art. 38 Cod Penal, săvârșite de către Voiculescu Vlad Vasile, în prezent Ministru al Sănătății, precum și
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 și art. 321 Cod Penal săvârșită de Lețcai Gabriela Marilena, având funcția de director al Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației Naționale (CNRED).
În fapt, în urma publicării mai multor articole și informații în presa centrală au apărut probe și indicii temeinice pe care se fundamentează bănuiala rezonabilă că mai sus numiții au săvârșit cu intenție fapte prevăzute de legea penală pentru care solicităm începerea urmăririi penale, motiv pentru care vă solicităm ca în temeiul art 294 C.pr.pen să examinați sesizarea noastră, urmând ca în temeiul art. 305 C.pr.pen. să constatați că actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și să dispuneți, pe cale de consecință, începerea urmăririi penale a numiților Voiculescu Vlad Vasile și Lețcai Gabriela Marilena pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 297, art. 320, art. 323 și art. 326 Cod Penal, urmând să luați act că există concordanță (tipicitate) între faptele concrete comise şi modelul legal de incriminare prevăzut de legea penală având în vedere următoarele aspecte:
- În ceea ce-l privește pe făptuitorul Vasile-Voiculescu Vlad, acesta a fost acuzat în repetatate rânduri în mai multe publicații românești, dar și în online sau televiziuni, că nu deține diplomă de licență, că nu are studiile pe care pretinde că le-a făcut în Austria și că a declarat necorespunzător cu adevărul în repetate rânduri în CV-urile sale depuse în vederea ocupării funcției de ministru al sănătății în perioada 20.05.2016 – 04.01.2017, precum și în perioada 23.12.2020 – prezent.
Pentru a contracara aceste acuzații publice făptuitorul a publicat, în scurt timp după izbucnirea scandalului public, un document de atestare având sigla Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației Naționale (CNRED) și care a fost eliberat în ianuarie 2016 de directorul centrului Gabriela Marilena Lețcai.
Cu această ocazie, făptuitorul Vlad Voiculescu a declarat că a obținut presupusa “diplomă” prezentată (netradusă, documentul fiind prezentat doar în limba germană!) la Vienna University of Economics and Business pe care a urmat-o la Viena timp de zece ani și doar la insistențele prietenei sale, întrucât, conform propriilor declarații, nu dădea importanță studiilor.
Același document de atestare a fost eliberat, la rândul său, în baza aceleiași „Notificări” emise de universitatea din Viena privind absolvirea unor cursuri destinate studenților din Europa de Est, pe care făptuitorul Voiculescu a prezentat-o anterior ca fiind o diplomă de absolvire a ciclului master al universității.
La scurt timp după, jurnalistul Matei Alexandru de la publicația Criticii a purtat o corespondență scrisă cu reprezentanți ai menționatei universități, acestuia fiindu-i comunicat că Notificarea prezentată public de ministru nu se referă la absolvirea unui Master ci a unor cursuri pentru studenți din Europa de Est.
El a publicat, spre exemplificare, și o diplomă de absolvire a ciclului Master al respectivei Universități în comparație cu „Notificarea” prezentată public de făptuitor (a se vedea foto infra), ceea ce relevă falsul grosier al actului prezentat de făptuitorul Voiculescu Vlad Vasile ca reprezentând o diplomă de master și licență.
Privind retrospectiv, observăm că, în data de 20.05.2016, Vlad Voiculescu a fost numit în funcția de ministru al sănătății în Guvernul Dacian Cioloș în urma demisiei numitului Cadariu-Achimaș Patriciu.
Observăm în același timp că „atestatul” înregistrat cu numărul 85418 este datat 15.01.2016 a fost eliberat cu numai 4 luni înaintea accederii făptuitorului în funcția de ministru.
Raportat la împrejurarea că acesta a adus la cunoștința opiniei publice un document de atestare având sigla CNRED și care a fost eliberat în ianuarie 2016 de directorul centrului Gabriela Marilena Lețcai, cunoscând că este fals și este eliberat prin încălcarea legii, folosindu-se de acesta în scopul dobândirii funcției publice de Ministru al Sănătății atât în anul 2016, în Guvernul Cioloș, cât și în 2020, în Guvernul Câțu, faptele întrunesc elementele constitutive ale următoarelor fapte prevăzute de legea penală:
Infracțiunea de abuz în serviciu sub forma de participație a instigării, faptă prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportat la art. 297 Cod Penal.
Astfel, art. 297 C. Pen. prevede „(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”, în vreme ce art. 47 C. Pen. definește instigatorul ca fiind „persoana care, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală.”. În același timp, art. 132 din Legea nr. 78/2000 consacră o formă agravantă „dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit” limitele speciale ale pedepsei majorându-se, în acest caz, cu o treime.
Coroborând momentul emiterii „atestatului” de către CNRED prin directorul Lețcai Gabriela Marilena cu cel al învestirii făptuitorului Voiculescu Vlad Vasile în funcția de ministru al sănătății în data de 20.05.2016, precum și reținând împrejurarea că numita Lețcai Gabriela Marilena nu avea dreptul de a emite un atestat în baza unei diplome inexistente, inexistența reieșind din însuși conținutul atestatului ce prevede că „Prezentul atestat cuprinde și ciclul de licență pentru care nu i s-a eliberat o diplomă distinctă”, se conturează indicii temeinice pe care se fundamentează suspiciunea rezonabilă că numitul Voiculescu Vlad Vasile a determinat-o, cu intenție, pe numita Lețcai Gabriela Marilena, să comită fapta prevăzută și pedepsită de art. 297 C. Pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Aceasta s-a materializat prin aceea că făptuitoarea a emis, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, un înscris producător de consecințe juridice pe care nu avea dreptul de a-l emite, prin aceasta obținând atât pentru sine, probabil, cât mai ales pentru făptuitorul Voiculescu, foloase injuste atât de ordin patrimonial, cât și nepatrimonial.
Infracțiunea de fals intelectual în înscrisuri oficiale sub forma de participație a instigării, faptă prevăzută și pedepsită de art. 47 Cod Penal rap. la art. 321 C. Pen.
Conform art, 321 (1) C. Pen., „Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. (2) Falsul prevăzut în alin. (1), săvârșit de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”
Prin intermediul acestei infracțiuni se sancționează fapta de a falsifica un înscris oficial cu prilejul întocmirii fie prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, fie prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări.
În cazul pe care vi-l aducem la cunoștință ne găsim în mod evident în situația în care infracțiunea a fost comisă prin acțiunea de atestare a unor fapte și situații necorespunzătoare adevărului cu prilejul întocmirii înscrisului oficial, faptele și împrejurările asupra cărora s-a făcut mențiunea în “Atestatul” emis de către făptuitoarea Lețcai Gabriela Marilena neexistând sau petrecându-se în cu totul alt fel decât s-a făcut consemnarea acestora.
Sub aspectul laturii subiective, rezoluțiunea infracțională s-a conturat și concretizat în perioada premergătoare învestirii în funcția de ministru al sănătății în Guvernul Dacian Cioloș din data de 20.05.2016. Astfel, având în vedere momentul emiterii „atestatului” – anterior cu doar 4 luni datei învestirii și dobândirii unei demnități publice de prim rang, dar și beneficiarul direct și real al consemnării neconforme adevărului, există elemente care constituie indicii temeinice ce fundamentează suspiciunea rezonabilă că numitul Voiculescu Vlad Vasile a determinat-o, cu intenție, pe numita Lețcai Gabriela Marilena, să procedeze la contrafacerea înscrisului constând în certificatul de echivalare a studiilor, studii dovedit a nu fi fost urmate și finalizate din însuși conținutul „Notificării – Bescheid” emise de Universitatea din Viena ce nu atestă finalizarea unor studii nivel licență ori masterat de către făptuitorul Voiculescu.
Aceste informații au fost confirmate și de Prof. Univ. Dr. Gerhard Speckbacher, cadru didactic al Vienna University of Economics and Business, conform căruia „Meisterklasse Osteuropa” este un program separat de 1 an pentru studenți talentați din Europa de Est, care nu este oficial diplomă, dar toți studenții care finalizează cu succes acest program (precum domnul Voiculescu) primesc un certificat.”.
Având în vedere situația descrisă mai sus, precum și faptul că emiterea unui asemenea “Atestat” nu se face în mod “automat”, “din oficiu”, ci doar la cerere, suntem obligați să plecăm de la premiza că fapta săvârșită de numita Lețcai Gabriela Marilena nu este o “simplă” neglijență în serviciu, și că, în lipsa instigării din partea făptuitorului Voiculescu Vlad-Vasile, ar fi fost totalmente lipsită de rațiune emiterea cu intenție a unui înscris care să ateste o situație complet străină de adevăr.
Prin urmare, fapta de a determina un funcționar public în sensul de a contraface un înscris de natură a produce consecințe juridice, în speță „atestatul” emis de Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, cu intenție, în baza unei Notificări ce nu constituie și nu echivalează Diplomă de absolvire a Vienna University of Economics and Business, întrunește elementele constitutive ale faptei prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 321 alin. 1 Cod pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal. și constituie instigare la fals intelectual in forma continuată.
Infracțiunea de uz de fals în forma de participație a autoratului, în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 323 C. Pen. coroborat cu art. 35 C. Pen.
Art. 323 Cod Penal, denumit marginal „Uzul de fals”, prevede că „Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.”.
Reiese, prin urmare, că făptuitorul Voiculescu Vlad-Vasile, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a folosit înscrisul – “Atestatul” – în vederea producerii de consecințe juridice cu două ocazii, respectiv cu ocazia învestirii în funcția de ministru din 2016 și a învestirii în aceeași funcție în anul 2020.
Unitatea rezoluției infracționale rezultă din faptul că, încă din momentul instigării făptuitoarei Lețcai Gabriela Marilena, făptuitorul Voiculescu Vlad-Nicolae a avut reprezentarea activității infracționale la acel moment deja asigurate – accederea în funcția de ministru – fapt relevat prin succesiunea rapidă dintre emiterea atestatului și învestirea sa – precum și a unei potențiale viitoare activități în același domeniu ori domenii conexe de primă importanță în arhitectura Statului Român, respectiv noua învestire ce a avut loc în 2020.
Cu alte cuvinte, acesta și-a reprezentat încă de la momentul instigării făptuitoarei Lețcai Gabriela Marilena viitorul parcurs profesional determinat exclusiv de existența înscrisului fals și emanat prin abuz în serviciu, fapt ce conferă caracter de continuitate infracțiunii.
În doctrina de specialitate s-a apreciat că în sarcina unui participant la comiterea unei infracțiuni se va reține forma continuată a infracțiunii dacă sunt îndeplinite 4 condiții, și anume unitatea de subiect activ, unitatea rezoluției infracționale, pluralitatea de acte materiale ce intră în conținutul aceleiași infracțiuni și unitatea de subiect pasiv.
În ceea ce privește unitatea subiectului activ, aceasta se reunește în persoana făptuitorului Voiculescu Vlad, în timp ce rezoluția infracțională și omogenitatea juridică reies din ocuparea aceleiași demnități publice, la interval de circa 4 ani, în baza aceluiași înscris contrafăcut.
Totodată, subiectul pasiv al infracțiunii este, în cazul tuturor infracțiunilor semnalate, statul român, a cărui ordine juridică este periclitată imuabil și ireversibil prin ocuparea unei funcții publice de prim rang de către o persoană ce a dobândit aptitudinea de a o face în baza unui înscris fals, emis prin abuz în serviciu, fără bază legală și factuală.
Rezoluția infracțională reiese în mod clar, de asemenea, din alterarea de către acesta, imediat după apariția în spațiul public a controverselor legate de studiile sale, a CV-ului său publicat pe site-ul Ministerului Sănătății www.ms.ro în data de 12.02.2021, fiind înlocuite mențiunile cu privire la absolvirea studiilor masterale cu unele privind finalizarea unor cursuri de 1 an astfel cum am indicat supra.
Infracțiunii de fals în declarații în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 326 C. Pen. corob. cu art. 35 C. Pen.
Conform art. 326 Cod Penal, „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”
De asemenea, art. 175 C. pen. definește funcționarul public ca fiind „ (1) persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
- a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
- b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
- c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.”
Prin urmare, declararea necorespunzător cu adevărul, în repetate rânduri, în CV-urile sale depuse în vederea ocupării funcției de ministru al sănătății în perioada 20.05.2016 – 04.01.2017, și în perioada 23.12.2020 – prezent se circumscrie situațiilor prevăzute de art. 326 C. Pen. raportat la art. 175 C. Pen.
Tipicitatea este dublu atrasă de împrejurarea că făptuitorul a depus și au fost publicate pe site-ul web al ministerului sănătății, atât în primul mandat de ministru, cât și în cel secund, CV-urile conținând informația falsă precum că acesta ar fi absolvit nivelul licență și master al Universității din Viena.
Această depunere și ulterioară publicare a CV-ului constituie declarare necorespunzătoare a adevărului făcută atât unui funcționar public în accepțiunea art. 326 C. Pen., cât și unei instituții dintre cele prevăzute de textul de lege antecitat, consecința juridică fiind cea de a dobândi funcția de ministru în două mandate.
B. În ceea ce o privește pe făptuitoarea Lețcai Gabriela Marilena, în considerarea situației de fapt expuse mai sus raportat la făptuitorul Voiculescu, în sarcina acesteia se impune a fi reținută comiterea următoarelor fapte prevăzute de legea penală:
- Infracțiunea de Abuz în serviciu sub forma de participație a autoratului, faptă prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportat la art. 297 Cod Penal.
Art. 297 C. Pen. prevede „(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”
Pentru a analiza întrunirea conținutului constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 297 C.pen. vom porni de la analiza modului în care făptuitoarea trebuia să își îndeplinească atribuțiunile de serviciu. Astfel, conform site-ului web al CNRED, procedurile de recunoaştere şi echivalare pentru diplomele de nivel licenţă, master şi doctorat se aplică diplomelor obţinute la universităţi din state terţe, cu excepţia universităţilor de prestigiu din aceste state pentru care se aplică procedura recunoașterii automate.
CNRED recunoaște actele de studii de nivel universitar prin evaluarea și stabilirea nivelului, domeniului și/sau a specializării actului de studii obținut în străinătate raportat la sistemul românesc de învățământ, stabilind o procedură specială în care este obligatoriu a fi prezentate o serie de documente, cum sunt cele expres stipulate și pe site-ul instituției:
- Pentru echivalarea studiilor superioare de licenţă efectuate în străinătate de cetăţenii români:
“Acte necesare / Verificare acte dosar
- Cerere
- Actul de studii pentru echivalare/recunoaștere
copie, dacă actul de studii este emis în limba română, engleză, franceză, spaniolă, italiană
copie şi traducere legalizată (în original) în limba română pentru actele emise în celelalte limbi străine
- Suplimentul la diplomă / Foaia matricolă sau orice alt document de studiu din care să rezulte parcursul școlar – în cazul în care se solicită recunoașterea specializării sau domeniul de studii nu este menționat pe diplomă
copie, dacă actul de studii este emis în limba română, engleză, franceză, spaniolă, italiană
copie şi traducere legalizată (în original) în limba română pentru actele emise în celelalte limbi străine
- Alte documente relevante, dacă este cazul
Exemplu:
adeverinţa de autenticitate eliberată de Ministerul Educaţiei din Republica Moldova pentru diplomele emise anterior anului 2008
pentru exercitarea unei profesii reglementate (în cazul actelor de studii obținute în state terțe): programele analitice ale cursurilor efectuate, descrierea completă a cursurilor/materiilor studiate, documente referitoare la efectuarea cursurilor postuniversitare etc.: copie pentru limbile română/ engleză/ franceză/ spaniolă/ italiană și copie și traducere autorizată pentru celelalte limbi străine
- Documente personale de identificare, în copie
paşaport / actul de identitate – buletin de identitate sau carte de identitate
dovada schimbării numelui (dacă este cazul), în copie (limba română/ engleză/ franceză/ spaniolă/ italiană) și traducere legalizată (pentru celelalte limbi)”
- Pentru echivalarea Echivalarea studiilor superioare de master efectuate în străinătate de cetăţenii români:
“1. Cerere
- Actul de studii pentru echivalare/recunoaștere
copie, dacă actul de studii este emis în limba română, engleză, franceză, spaniolă, italiană
copie şi traducere legalizată (în original) în limba română pentru actele emise în celelalte limbi străine
- Suplimentul la diplomă / Foaia matricolă sau orice alt document de studiu din care să rezulte parcursul școlar – în cazul în care se solicită recunoașterea specializării sau domeniul de studii nu este menționat pe diplomă
copie, dacă actul de studii este emis în limba română, engleză, franceză, spaniolă, italiană
copie şi traducere legalizată (în original) în limba română pentru actele emise în celelalte limbi străine
- Alte documente relevante, dacă este cazul
Exemplu:
adeverinţa de autenticitate eliberată de Ministerul Educaţiei din Republica Moldova pentru diplomele emise anterior anului 2008
pentru exercitarea unei profesii reglementate (în cazul actelor de studii obținute în state terțe): programele analitice ale cursurilor efectuate, descrierea completă a cursurilor/materiilor studiate, documente referitoare la efectuarea cursurilor postuniversitare etc.: copie pentru limbile română/ engleză/ franceză/ spaniolă/ italiană și copie și traducere autorizată pentru celelalte limbi străine
- Documente personale de identificare, în copie
paşaport / actul de identitate – buletin de identitate sau carte de identitate
dovada schimbării numelui (dacă este cazul), în copie (limba română/ engleză/ franceză/ spaniolă/ italiană) și traducere legalizată (pentru celelalte limbi)”
Exceptate de la această procedură sunt unele “universități de prestigiu” care sunt enumerate exhaustiv pe același site web al Ministerului Educației, universități cărora nu li se aplică procedura de recunoaștere și evaluare, iar Vienna University of Economics and Business nu se numără printre acestea. În fapt, singurele instituții de învățământ superior care se bucură de această procedură specială sunt Johannes Kepler University Linz, Medical University of Vienna, University of Graz, University of Innsbruck, University of Natural Resources and Life Sciences Vienna, University of Vienna, Vienna University of Technology.
Aceasta conduce la concluzia că, din moment ce universitatea „absolvită” de făptuitorul Voiculescu nu se află printre cele exhaustiv și limitativ enumerate, emiterea „atestatului” de către făptuitoarea Lețcai Gabriela Marilena se supunea procedurii prevăzute de lege, fapt ce ar fi avut ca efect îndeplinirea nu a avut loc întrucât emiterea atestatului nu s-a aplicat unei diplome, ci unei „Notificări – Bescheid”, fapt care constituie în mod evident o îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau numitei Lețcai Gabriela Marilena.
Or, din însăși declarațiile făptuitorului Vlad Voiculescu reiese că acesta a prezentat doar documentul prezentat mai jos, document numit “Notificare”, “Notificare” care nu poate substitui nici diploma, nici Suplimentul la diplomă/Foaia matricolă.
În aceste condiții este evident că emiterea “Atestatului” de echivalare a fost făcută fără existența la dosar a documentelor impuse de legea 200/2004 la art. 51 al. 2, art. 7, art. 8, art 14, art. 18 al. 1 lit. a și b și alte actele normative subsecvente.
Sub acest aspect arătăm că este îndeplinită și condiția impusă de Decizia 405/2016 potrivit căreia „Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului.”, atribuțiile de serviciu și obligațiile încălcare de făptuitoarea Lețcai Gabriela Marilena fiind prevăzute în mod expres în legislația primară a României, respectiv în Legea 200/2004.
În ceea ce privește condiția esențială prevăzută de lege ca îndeplinirea defectuoasă a actului să fie realizată “în exercitarea atribuțiunilor de serviciu” arătăm că este îndeplinită, făptuitoarea Lețcai Gabriela Marilena întocmind “Atestatul” în exercitarea atribuției sale de Director al Centrului Național de cunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, așa cum rezultă și din fotobcopia de mai sus.
Urmarea imediată a eliberării “Atestatului” a fost ocuparea funcției de ministru de către Vlad Voiculescu, o persoană fără minime calificări în orice domeniu, fapt care a avut ca efect nu doar periclitarea stării de sănătate a populației României – pericol general abstract, dar real, care nu se încadrează condiției existenței unei “vătămari a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” impuse de lege, ci și o vătămare concretă a drepturilor pacienților aflați în spitalele din România, vătămare ce s-a concretizat în cele 22 de victime ale incendiului de la Matei Balș. Arătăm pe această cale că predecesorul său, Nelu Tătaru, a declarat că a lăsat în biroul Ministrului Sănătății un plan de măsuri imediate ce a fost realizat în urma incendiului de la Piatra Neamț, plan de măsuri care dacă ar fi fost adoptate de către ministrul Vlad Voiculescu ar fi avut ca efect probabila evitare a dezastrului de la Matei Balș.
Nu în ultimul rând arătăm că fapta numitei Lețcai Gabriela Marilena întrunește elementele constitutive ale formei agravate de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. Pen., în urma Atestatului eliberat de aceasta creând premizele obținerii de către Vlad Voiculescu a unui folos necuvenit care a constat în ocuparea repetată a funcției de ministru al sănătății și a tuturor avantajelor materiale și morale ce decurg din deținerea unei asemenea demnități.
Infracțiunea de Fals intelectual, faptă prevăzută și pedepsită de art. 321 C. Pen.
Prin fapta de a emite „Atestatul” mai sus menționat prin încălcarea legii, respectiv nerespectarea procedurii de atestare și echivalare prevăzute de lege, făptuitoarea Lețcai Gabriela a atestat acte și fapte necorespunzătoare adevărului, împrejurările asupra cărora s-a făcut mențiunea în “Atestatul” de mai sus ne existând sau petrecându-se într-un cu totul alt fel decât s-a făcut consemnarea.
În concret, falsul intelectual s-a produs printr-o dublă atestare necorespunzătoare adevărului:
În primul rând, faptul că prin docmentul emis de făptuitoarea Lețcai Gabriela “Se atestă că diploma de studii eliberată de Viena University of Economice and Business, Republica Austria, la data de 04.10.2011, domnului Vasile-Voiculescu Vlad, se echivalează cu diploma de master (ciclul II) în domeniul afacerilor, specializarea administrarea afacerilor.” constituie o mistificare a adevărului atâta vreme cât diploma respectivă nu menționează ca respectivele cursuri absolvite ar fi dat gradul de Master – studii care necesită cel puțin o perioadă de doi ani.
Cu atât mai mult mențiunea “prezentul atestat, cuprinde și ciclul de licență pentru care nu i s-a eliberat o diplomă distinctă, conferă aceleași drepturi cu cele obținute de absolvenți instituțiilor de învățământ superior similare, acreditate, din România și este valabil cu prezentarea diplomei menționate mai sus în original.” este lipsită de orice fundament factual sau legal, atâta vreme cât făptuitorul Vlad Voiculescu nu a putut prezenta o diplomă de absolvire a ciclului de licență și cât, absolvirea unui ciclu de învățământ de un an nu poate conferi aceleași drepturi ca absolvirea ciclului universitar, cu o perioadă minimă de 4 ani.
În pofida acestor evidența, făptuitoarea a confecționat un înscris astfel încât acesta să producă efectele juridice proprii unui document de atestare având emis regulamentar de CNRED, cunoscând că acesta este fals și nu avea baza legală și factuală de a-l emite.
Este clar, ca atare, că făptuitoarea Lețcai a urmărit producerea efectelor juridice proprii unui atare document real de atestare, și anume conferirea făptuitorului Voiculescu a aptitudinii de a ocupa funcția de ministru, acest fapt întrunind, evident, condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzute de art. 320 C. Pen., argumentele enunțate în cazul făptuitorului Voiculescu fiind valabile și în acest caz.
În concluzie, având în vedere toate argumentele învederate, solicităm respectuos să dispuneți începerea urmăririi penale împotriva făptuitorilor Voiculescu Vlad Vasile și Lețcai Gabriela Marilena pentru:
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 C.pen. în forma prevăzută de art. 47 C.pen., art. 323 și art. 326 Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 36 al. 1 și art. 38 Cod Penal, săvârșite de către Voiculescu Vlad Vasile, în prezent Ministru al Sănătății, precum și
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 și art. 321 Cod Penal săvârșită de Lețcai Gabriela Marilena, având funcția de director al Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației Naționale (CNRED). infracțiunilor prevăzute de art. 297, art. 320, art. 323 și art. 326 Cod Penal, toate cu aplicarea art. 38 C. Pen., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a acestora”
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
Actualitate
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile după ce a descoperit o scară ascunsă, veche de peste un secol. Folosită odinioară de personalul locuinței, aceasta a convins-o să renunțe, cel puțin deocamdată, la demolările pe care le avea în vedere.
Casa veche de 120 de ani care ascundea un detaliu istoric foto:captura tiktok
Nina Becht, în vârstă de 27 de ani, și-a documentat prima săptămână în casa veche de 120 de ani într-un videoclip publicat pe TikTok, care a devenit viral în rândul proprietarilor de locuințe istorice.
La momentul cumpărării imobilului, Becht și soțul ei aveau în vedere un proiect de renovare de amploare. Planul prevedea unirea sufrageriei, bucătăriei și a camerei de serviciu într-o singură bucătărie spațioasă, precum și combinarea mai multor dormitoare pentru a crea un dormitor matrimonial mai mare, potrivit People.
„Când am cumpărat casa, intenționam să începem imediat o renovare mult mai amplă”, a declarat Nina Becht pentru People.
Casa și-a spus propria poveste
Totul s-a schimbat însă imediat după mutare. În loc să înceapă demolările, tânăra și-a petrecut prima săptămână curățând geamurile, transportând cutii și explorând fiecare încăpere.
Pe măsură ce locuiau în casă, cei doi au început să descopere numeroase detalii originale care rezistaseră mai bine de un secol. „Sincer, schimbarea de perspectivă a venit aproape imediat ce am intrat și am început să locuim aici. Pe măsură ce făceam curățenie și începeam să trăim cu adevărat în casă, descopeream tot mai multe detalii originale care supraviețuiseră mai bine de un secol”, a spus ea.
Scara ascunsă care i-a făcut să renunțe la demolare
Momentul decisiv a venit odată cu descoperirea unei scări ascunse, amplasată lângă bucătărie. În urmă cu peste 100 de ani, aceasta era utilizată în principal de personalul care lucra în locuință.
„Extinderea bucătăriei, așa cum plănuiserăm, ar însemna, cel mai probabil, eliminarea acelei scări. Nu am putut să o distrug. Discuția despre demolarea ei m-a făcut să realizez că unele elemente merită apreciate înainte de a fi schimbate pentru totdeauna”, a explicat Becht.
În prezent, Nina Becht spune că încearcă să găsească un echilibru între confortul unei locuințe moderne și păstrarea identității istorice a casei.
Tânăra mărturisește că avea și o altă idee preconcepută despre viața într-o casă veche de peste un secol.
„Mă așteptam ca locuința să pară puțin bântuită. Dar este surprinzător de luminoasă, caldă și plină de viață, așa că nu am simțit nici măcar o clipă vreo atmosferă ciudată”, a spus ea.
Deși proiectul de renovare a fost regândit, Becht afirmă că nu exclude posibilitatea extinderii bucătăriei în viitor, deoarece atât ea, cât și soțul ei, sunt pasionați de gătit și le place să primească prieteni și rude.
Totuși, după numai o săptămână petrecută în locuință, anumite idei au fost deja abandonate.
„Inițial vorbeam despre transformarea casei într-un spațiu complet deschis, dar acum nu-mi mai pot imagina să renunț la sufragerie”, a declarat ea.
Actualitate
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi
În
materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a
unui interviu publicat în presa chineză, care analizează evoluția politicilor
climatice globale și tensiunea tot mai vizibilă dintre tranziția energetică și
securitatea energetică, pe fondul revenirii Președintelui Trump la Casa Albă,
al crizelor geopolitice și al expansiunii inteligenței artificiale.
Foto: Kelly Sims Gallagher, cercetătoare americană specializată în politici climatice și energetice
Cercetătoarea
americană Kelly Sims Gallagher susține că, în pofida volatilității politice,
expansiunea energiei curate este determinată într-o măsură tot mai mare de
mecanismele pieței și de opțiunile consumatorilor, mai degrabă decât de
alternanța administrațiilor politice. În același timp, ea identifică domenii de
cooperare climatică mai puțin afectate de tensiunile geopolitice dintre China
și Statele Unite, într-un context global marcat de competiție tehnologică și de
fragilizarea multilateralismului.
Redăm în continuare traducerea din
limba chineză a articolului menționat mai sus:
După revenirea Președintelui Donald Trump la Casa
Albă în 2025, politica federală privind clima din Statele Unite a cunoscut din
nou oscilații puternice; de la începutul acestui an, anxietatea legată de
securitatea aprovizionării cu energie, generată de criza iraniană, a readus în
prim-plan tensiunea dintre „independența energetică” și „tranziția energetică”.
Într-un asemenea context marcat de incertitudine, comunitatea internațională se
întreabă dacă acțiunea globală în domeniul climei își pierde direcția.
În același timp, valul accelerat de construcție a
centrelor de date, alimentat de expansiunea inteligenței artificiale, a
întâmpinat opoziție din partea comunităților locale în mai multe regiuni ale
Statelor Unite, iar țările din Sudul Global devin din ce în ce mai atente la
costurile de mediu din spatele progresului tehnologic. Pe fondul acestor
întrebări-cheie, publicația chineză The Paper (www.thepaper.cn) a
realizat recent un interviu cu Kelly Sims Gallagher, decan al Școlii de Drept
și Diplomație Fletcher din cadrul Universității Tufts din Statele Unite și
profesor specializat în politici energetice și de mediu, aflată în China pentru
a participa la Forumul Economic Mondial. Ca specialist de renume internațional
în politici climatice și energetice, fost consilier pe probleme climatice în
guvernul SUA și martor direct al diplomației climatice sino-americane,
Gallagher a studiat îndelung modul în care politicile publice pot stimula
difuzarea tehnologiilor de energie curată și a urmărit timp de peste două
decenii tranziția energetică a Chinei, precum și interacțiunea dintre
politicile climatice ale Chinei și Statelor Unite. În perioada administrației
Obama, ea a fost consilier principal în cadrul Biroului pentru Politici
Științifice și Tehnologice al Casei Albe și consilier principal pentru China în
cadrul Biroului Emisarului Special al Departamentului de Stat al SUA,
participând în mod direct la negocierile climatice sino-americane din jurul
adoptării Acordului de la Paris.
În cadrul interviului, Gallagher a analizat
evoluția politicilor globale de răspuns la criza climatică începând din anii
1990, de când IPCC (Panelul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al
ONU) a confirmat că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană, și
a afirmat că impactul actual al schimbărilor climatice „se manifestă mai rapid
și mai intens decât anticipaseră inițial oamenii de știință”. Ea consideră că,
deși administrația Trump încearcă să inverseze moștenirea politicilor verzi ale
administrației Biden, expansiunea energiei curate în Statele Unite este
determinată în mare măsură de forțele pieței, susținând că „forțele pieței au
depășit rezistența politică”. În același timp, în contextul intensificării
tensiunilor geopolitice, crizele de securitate energetică pot determina pe
termen scurt o revenire parțială la cărbune, dar pot, în mod paradoxal, să
accelereze tranziția către surse locale de energie curată.
„Am fost, de fapt, avertizați”
The Paper: Din
anii ’90 până în prezent, ce parcurs a avut lumea în răspunsul la criza
climatică?
Gallagher: Când
eram studentă la începutul anilor ’90, m-am interesat de problema schimbărilor
climatice. La acel moment, foarte puțini oameni acordau atenție acestui
domeniu. În 1995, IPCC a publicat al doilea raport de evaluare, iar eu am mers
la o prezentare la Baltimore. Acea conferință a avut un impact extrem de
important asupra mea. A fost prima dată când IPCC a confirmat că schimbările
climatice observate pot fi atribuite, în mod clar, emisiilor antropice de gaze
cu efect de seră.
În timp ce stăteam acolo și ascultam acele
proiecții, am avut o senzație foarte puternică: am fost, de fapt, avertizați.
Publicul larg fusese deja informat, încă din 1995, într-un mod foarte
convingător, despre aceste realități științifice.
Cele mai multe dintre efectele pe care le vedem
astăzi, de exemplu valurile extreme de căldură din Europa, fuseseră deja
prezise la acel moment. Singurul lucru pe care vreau să-l subliniez este că
impactul schimbărilor climatice de astăzi este mai puternic și a apărut mai
devreme decât au anticipat oamenii de știință. Cu alte cuvinte, schimbările
climatice par să fie mai grave decât se estimase inițial. Consider cu adevărat
că lumea a așteptat prea mult pentru a acționa serios.
The Paper: Din
perspectiva acțiunii politice, cine a performat cel mai bine? Unde se situează
Europa, Statele Unite și China?
Gallagher: Dacă
vorbim despre acțiune, aș acorda cel mai mare credit Europei. În mod real,
Europa a realizat cele mai mari reduceri de emisii. Per ansamblu, emisiile
europene sunt acum cu aproximativ între 35% și 40% mai mici decât în 1990. Este
o reducere semnificativă.
În comparație, Statele Unite au urmat un tipar
diferit: au participat la negocieri, au semnat acorduri, dar apoi, în funcție
de partidul aflat la putere, s-au retras din unele dintre ele. Din acest motiv,
progresul american în reducerea emisiilor a fost mai limitat, deși nu
inexistent. Actualmente, emisiile SUA sunt cu aproximativ între 6% și 10% mai
mici decât în 1990, iar atingerea nivelului maxim al emisiilor de carbon a fost
în jurul anului 2005.
În momentul de față, întreaga lume așteaptă ca
China să atingă nivelului maxim al emisiilor de carbon. Mulți se întreabă dacă
China a atins deja nivelul maxim al emisiilor de carbon sau dacă acestea au
intrat într-o perioadă de stabilizare. Pentru mine însă, o întrebare mai
importantă este ce se va întâmpla după atingerea acestui nivel maxim: va urma
China un traseu similar cu cel al Statelor Unite, cu fluctuații, dar o tendință
general descendentă? Sau va urma mai degrabă modelul european, cu o scădere
rapidă și abruptă după nivelul maxim? Acest lucru va fi esențial.
The Paper: Deși
Europa este adesea considerată un pionier în combaterea schimbărilor climatice,
în ultimii ani, în fața valurilor tot mai frecvente de fenomene extreme,
pregătirea Europei și, mai larg, a lumii occidentale în ceea ce privește „adaptarea
la schimbările climatice” pare insuficientă. De ce?
Gallagher: Este o
întrebare foarte bună și sunt pe deplin de acord cu observația dumneavoastră.
Aproape în fiecare vară călătoresc în Europa și mă surprinde mereu același
lucru: de ce aparatele de aer condiționat nu sunt încă atât de răspândite? De
ce nivelul de pregătire este atât de scăzut? Dar acest lucru nu este exclusiv o
problemă europeană; cred că majoritatea țărilor se confruntă cu situații
similare.
Am câteva explicații. În primul rând, în fazele
timpurii ale politicilor climatice globale a existat o preferință puternică
pentru „atenuarea schimbărilor climatice” (mitigation). Mulți refuzau chiar să
discute despre „adaptarea la schimbările climatice”, considerând că, dacă ne
concentrăm pe modul de adaptare, înseamnă că am eșuat în reducerea emisiilor, o
formă de înfrângere. Și eu, în tinerețe, am avut o astfel de perspectivă.
Ulterior, studenții mei m-au convins că această abordare este limitată:
schimbările climatice se produc deja, iar pe lângă reducerea emisiilor trebuie
să începem și adaptarea la schimbările climatice.
În al doilea rând, se ignoră adesea sinergia dintre
reducere și adaptarea la schimbările climatice. De exemplu, în cazul unor
furtuni sau uragane puternice, dacă o comunitate dispune de surse regenerabile
de energie și sisteme de stocare (cum ar fi panouri fotovoltaice distribuite,
microrețele și baterii), rețeaua electrică se poate restabili rapid, iar
reziliența crește semnificativ. În prezent, multe gospodării din SUA își
instalează panouri solare pe acoperiș și sisteme de stocare.
Sincer vorbind, la nivel global, nu pot indica încă
o țară care să fi implementat perfect politicile de adaptare la schimbările
climatice. Totuși, multe țări în curs de dezvoltare, precum Etiopia, cu emisii
foarte reduse, dar extrem de vulnerabilă la secetă, își concentrează în mod
firesc eforturile mai ales pe adaptare.
„Revenirea la cărbune” versus „pariul pe energia
verde”
The Paper: În
contextul conflictului SUA–Iran și al anxietății privind securitatea energetică,
mulți discută dacă o criză majoră a energiei fosile va accelera tranziția
globală sau va forța unele state să revină la dependența de cărbune. Cum vedeți
această situație?
Gallagher: Sincer,
cred că se vor întâmpla ambele lucruri.
Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic esențial
pentru transportul global de petrol și gaze, acest lucru este bine cunoscut. Însă,
memoria colectivă este scurtă: atunci când prețul petrolului scade, oamenii
uită cât de vulnerabili sunt; doar atunci când prețurile cresc brusc sau
aprovizionarea este întreruptă, vulnerabilitatea devine din nou evidentă.
Cu toate acestea, spre deosebire de perioada
Revoluției Islamice din Iran din 1979 și provocările energetice de atunci,
astăzi există alternative reale, competitive din punct de vedere al costurilor:
energia eoliană, solară, hidroenergia, geotermia, bateriile și vehiculele
electrice. În multe cazuri, acestea sunt deja competitive pe piață sau chiar
mai ieftine decât combustibilii fosili. Din acest motiv, pe termen mediu și lung,
acest context va determina multe țări din Asia și Europa să își intensifice
investițiile în tranziția energetică.
Totuși, pe termen foarte scurt, există într-adevăr
riscul creșterii consumului de cărbune. În Asia, de exemplu, China, India,
Indonezia și Vietnam dispun de resurse semnificative de cărbune. În condiții de
presiune energetică, redeschiderea unei centrale pe cărbune deja închise este
adesea mai ușoară și mai ieftină decât construirea unui întreg sistem nou de
energie curată, ceea ce poate fi foarte tentant. În plus, mulți decidenți din
sectorul energetic se tem că integrarea masivă a surselor regenerabile ar putea
destabiliza rețelele electrice. Este un moment delicat, în care totul depinde
de capacitatea guvernelor de a echilibra supraviețuirea pe termen scurt cu
strategia verde pe termen lung.
Foto: Dambad, India: un miner lucrând într-o
mină la suprafață de la periferia orașului. Foto de arhivă: Visual China
The Paper: Dacă ar
fi să evitați acest tip de regres și să sprijiniți o tranziție globală mai
stabilă către energia curată, ce recomandări ați avea pentru state?
Gallagher: Am
considerat întotdeauna că politica energetică nu are niciodată un singur
obiectiv.
Inițial, accentul era pus pe securitatea
energetică. Multe state acordă o importanță majoră și accesibilității
economice, deoarece aceasta afectează direct capacitatea oamenilor de a-și
asigura răcirea, încălzirea și mobilitatea. Ulterior, au apărut și alte obiective:
schimbările climatice, poluarea aerului și poluarea apei. Problema multor țări
este că nu reușesc să echilibreze aceste obiective și nici să elaboreze o
strategie coerentă pe termen lung.
Cred că China a înțeles relativ devreme o
dimensiune importantă: energia curată nu este doar o problemă de mediu, ci și o
oportunitate economică, capabilă să stimuleze creșterea și să creeze locuri de
muncă.
Prin urmare, recomandarea mea este ca toate statele
să adopte o abordare mai integrată a politicii energetice, care să includă
simultan securitatea, costurile, mediul și dezvoltarea economică în
planificarea pe termen lung. Dacă acest lucru este realizat, pe termen lung cea
mai sigură, cea mai economică și cea mai curată cale este combinația dintre
energie curată, stocare și electrificarea transporturilor.
Al doilea mandat al Președintelui Trump: „forțele
pieței au depășit rezistența politică”
The Paper: Cum
evaluați actuala politică energetică și climatică a Statelor Unite în al doilea
mandat al Președintelui Donald Trump?
Gallagher: Ne
aflăm într-o perioadă haotică și plină de contradicții. Președintele Trump reia
în mare parte tiparul primului său mandat, încearcă, prin litigii și ordine
executive, să inverseze reglementările de mediu adoptate de administrațiile
anterioare. La prima vedere, acest lucru pare foarte negativ pentru climă.
Însă, ceea ce este interesant este că, în Statele
Unite, forțele pieței par să fi depășit rezistența politică. Conform
proiecțiilor U.S. Energy Information Administration (EIA) pentru 2026, 93% din
noile capacități de generare a energiei electrice vor proveni din „energie curată
+ stocare”. Este o cifră remarcabilă.
The Paper:
Într-adevăr, chiar și în contextul noilor politici ale administrației Trump,
producția de energie solară din SUA a depășit recent pentru prima dată energia
pe bază de cărbune. Cum interpretați acest fenomen al „pieței care învinge
vântul politic”?
Gallagher: Cel mai
clar exemplu este statul Texas. Texas este unul dintre cele mai „republicane”
state din SUA. Totuși, dispune de o piață electrică complet competitivă, în
care piața alege pur și simplu sursa cea mai ieftină. În prezent, Texas se
numără printre statele americane cu cea mai mare capacitate instalată de
energie eoliană și solară. Acest lucru se întâmplă într-un stat bogat în gaze
naturale și puternic dependent de combustibili fosili, pur și simplu pentru că
tehnologiile verzi au devenit mult mai ieftine, iar piața a favorizat această
opțiune.
Foto: 24 februarie 2025, Andrews, statul
Texas, SUA: vehicule circulând spre est pe autostrada 176, cu turbine eoliene
clar vizibile. Foto de arhivă: Visual China
Și în partea de consum lucrurile se desfășoară
similar. După venirea la putere a Președintelui Trump, creditul fiscal pentru
achiziția de vehicule electrice a fost eliminat, ceea ce a dus inițial la o
scădere a vânzărilor de vehicule electrice. Însă creșterea prețului petrolului,
generată de criza din Strâmtoarea Hormuz, i-a afectat din nou pe consumatorii
americani, ceea ce a determinat o revenire a cererii pentru vehicule electrice.
Forțele pieței și alegerile individuale ale consumatorilor par să depășească
semnalele politice.
The Paper: În
afară de piață, pe care ați menționat-o deja, guvernele statale, companiile și
actorii sociali contribuie de asemenea la tranziția energetică curată din
Statele Unite. Care este cea mai eficientă cale?
Gallagher: În Statele
Unite, unul dintre avantajele unice ale sistemului federal este faptul că
fiecare stat are o autonomie semnificativă în elaborarea politicilor
energetice. Veți observa că multe dintre regiunile cu cea mai rapidă penetrare
a energiei regenerabile nu sunt motivate în primul rând de considerente
„ecologice”.
Luând ca exemplu statele cu resurse abundente de
energie eoliană și solară — Iowa, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Texas și
statul meu natal, Colorado, tranziția lor rapidă către energie curată se bazează
în principal pe factori care nu țin de climă:
Primul este piața și infrastructura rețelei.
Piețele electrice competitive tind în mod natural să aleagă sursa de energie cu
cel mai mic cost, iar state precum Texas, care au investit masiv în
infrastructura de rețea, au o capacitate mai mare de a integra și absorbi
aceste surse regenerabile.
Al doilea este logica economică a „statelor
producătoare de energie”. Colorado și alte state similare au fost în trecut
puternic dependente de minerit sau de industria petrolului și gazelor. Fostul
guvernator al Texasului a spus chiar „susținem toate tipurile de energie”.
Pentru aceste regiuni, narațiunea centrală nu este „eliminăm energia veche
pentru climă”, ci „ca regiune producătoare de energie, trebuie să dezvoltăm
toate sursele care pot genera creștere economică”.
Al treilea este aspirația culturală pentru
independență și reziliență. Odată cu creșterea importanței adaptării climatice
și a rezilienței, interesul americanilor pentru „autosuficiență energetică” a
crescut semnificativ. Mulți conservatori, chiar dacă nu sunt interesați de
agenda climatică, cumpără totuși Tesla, instalează panouri solare pe acoperiș
și baterii de stocare, deoarece își doresc o viață independentă de rețeaua
electrică centralizată, un stil de viață „off-grid” flexibil și autonom,
perfect aliniat cu individualismul american.
Al patrulea este beneficiul economic direct la
nivel local. În state agricole precum Iowa, faptul că fermierii pot închiria
terenuri pentru instalarea turbinelor eoliene le oferă un al doilea venit
stabil, ceea ce este extrem de eficient atât politic, cât și economic.
Prin urmare, în multe „state roșii” (cu orientare
republicană), succesul energiei curate nu este construit pe discursul
schimbărilor climatice, ci pe argumente de tip „creștere economică, securitate
energetică, independență individuală și reziliență”. Spre deosebire de „statele
albastre” precum California sau New York, care promovează un discurs centrat pe
protecția mediului, narațiunile sunt diferite, dar rezultatul final este
convergent: o tranziție verde similară.
Se estimează că centrele de date AI se vor
confrunta cu o opoziție locală tot mai puternică
The Paper: Odată
cu valul de inteligență artificială, giganții tehnologici construiesc masiv
centre de date în Statele Unite, ceea ce a generat și o reacție locală
puternică. Cum priviți această opoziție a comunităților?
Gallagher: Mă
aștept ca acest tip de reacție comunitară să devină tot mai frecventă și mai
intensă.
Pentru orice proiect major de infrastructură,
bunele practici presupun consultare extinsă cu comunitatea, crearea de locuri
de muncă locale pe termen lung și creșterea veniturilor fiscale locale, în
beneficiul școlilor și spitalelor. Însă, în momentul de față, cererea pentru
centre de date AI crește atât de rapid încât companiile de tehnologie încearcă
să accelereze procesele și omit adesea aceste etape de consultare. Ca urmare,
atunci când locuitorii descoperă brusc structuri uriașe construite lângă casele
lor, reacția de respingere devine foarte puternică.
The Paper: În
contextul competiției geopolitice tehnologice, cum ar trebui să echilibreze
guvernele locale și companiile tensiunea dintre urgența „cursei pentru
supremație în AI” și capacitatea reală a comunităților?
Gallagher:
Comunitățile locale și autoritățile locale nu se gândesc, în general, la
„competiția geopolitică” sau dacă Statele Unite vor rămâne lider global în AI.
Ele se concentrează pe întrebări foarte practice și locale: câte locuri de
muncă stabile vor fi create? cât vor crește veniturile fiscale? și, pe partea
negativă, dacă proiectul este inestetic, dacă produce zgomot semnificativ,
poluare luminoasă pe timp de noapte și dacă resursele locale de apă și energie
sunt suficiente.
Acest lucru este ceea ce în SUA se numește fenomenul
NIMBY („Not In My Backyard” – „nu în curtea mea”). În era AI, acest
fenomen a evoluat chiar într-o altă formulare: „BANANA” (Build Absolutely
Nothing Anywhere Near Anyone – „să nu se construiască absolut nimic în
apropierea nimănui”).
Dacă fiecare comunitate spune „nu”, atunci nu vei
putea construi centre de date nicăieri.
The Paper: Din
perspectiva întregului ciclu de viață, consumul energetic al AI și amprenta sa
de mediu (inclusiv producția de cipuri, extracția de metale rare, deșeurile
electronice și consumul centrelor de date) ridică îngrijorări majore în țările
din Sudul Global. Acestea consideră că nu beneficiază semnificativ de pe urma
AI, dar suportă o mare parte din costurile de mediu. Cum evaluați impactul
general al AI asupra obiectivelor globale de reducere a emisiilor?
Gallagher: În
acest moment ne aflăm încă în faza foarte timpurie a dezvoltării AI. Cred că,
în timp, algoritmii, cipurile și proiectarea centrelor de date vor deveni
inevitabil mai eficiente prin inovație.
Pe de altă parte, explozia actuală a cererii este
îngrijorătoare. Ea amplifică de fapt tendința deja existentă de „electrificare
a tuturor lucrurilor” la nivel global (transport, încălzire), putem vorbi
despre o „electrificare a informației”. Aproape nimeni nu a anticipat că
această creștere a consumului energetic va fi atât de rapidă și va deveni, în
multe țări, o constrângere fizică majoră pentru dezvoltarea AI.
Îngrijorările țărilor din Sudul Global sunt complet
legitime. Ele au motive întemeiate să fie preocupate.
Foto: 31 mai 2026, ora locală, Sterling,
statul Virginia, SUA – un centru de date Amazon Web Services. Foto de arhivă:
Visual China
Căutarea unor „domenii de cooperare mai puțin
afectate de tensiunile geopolitice” în competiția verde sino-americană
The Paper: În
acest an se împlinesc zece ani de la semnarea Acordului de la Paris. Ați fost
implicată în lucrările din jurul acestui acord. În contextul actualei realități
geopolitice complexe, considerați că mai există domenii specifice sau relativ mai
puțin afectate de tensiunile geopolitice în care China și Statele Unite pot
menține contacte pe tema climei?
Gallagher: Cred cu
adevărat că există încă anumite domenii mai restrânse în care cooperarea poate
fi productivă.
De exemplu, în domeniul adaptării la schimbările
climatice, cele două părți pot face schimb de cunoștințe despre ce tipuri de
măsuri de adaptare funcționează eficient. De asemenea, pot coopera în
sprijinirea altor țări în curs de dezvoltare pentru a realiza o creștere mai
curată, mai puțin intensă în carbon și mai rezilientă.
În plus, dacă China va începe în viitor să
contribuie mai mult la unele fonduri climatice globale, acest lucru ar putea
deveni o formă de sprijin comun sino-american pentru dezvoltarea verde în
cadrul multilateral.
În domeniul tehnologic, China și Statele Unite se
vor afla din ce în ce mai mult într-o poziție de competiție. Totuși, consider
că această competiție nu este neapărat negativă; dimpotrivă, poate fi una
sănătoasă. China deține în prezent un avantaj semnificativ pe multe piețe
globale ale tehnologiilor curate. Știu că în interiorul Chinei concurența este
foarte intensă, dar pe piața internațională China domină în mai multe domenii.
Cred că o anumită presiune competitivă asupra Chinei este benefică. În același
timp, îmi doresc ca și Statele Unite să devină, în viitor, „un concurent
credibil” în domeniul tehnologiilor curate.
Desigur, sub actuala administrație Trump acest
lucru este puțin probabil, dar într-o viitoare administrație americană consider
că, în calitate de cei mai mari doi emițători globali, China și Statele Unite
au responsabilitatea de a explora forme productive de cooperare multilaterală.
Schimbările climatice sunt o problemă colectivă, iar aceste două țări trebuie
să joace un rol de lideri comuni. Forma exactă a acestei cooperări rămâne însă
incertă.
The Paper: Anul
trecut, Statele Unite au lipsit pentru prima dată de la conferința COP, iar
unele state occidentale au considerat că absența unui lider a creat un vid de
direcție. Există și apeluri pentru reformarea mecanismului COP. Care sunt
așteptările dumneavoastră pentru mecanismul COP și guvernanța climatică
multilaterală în următorii ani?
Gallagher: Este
adevărat că impulsul COP s-a diminuat vizibil, dar nu trebuie să renunțăm la
acest proces. Ne apropiem de „al doilea bilanț global” (Global Stocktake) în
cadrul Acordului de la Paris. Acest mecanism ne permite să evaluăm colectiv:
cât progres am făcut și cât mai avem de parcurs.
Chiar dacă în ultimii doi-trei ani, în absența
Statelor Unite, este dificil să vedem la COP obiective noi extrem de
ambițioase, iar unele progrese majore vor avea loc mai degrabă la nivel
național și de piață (de exemplu, ajustări ale politicilor energetice în urma
crizelor geopolitice), COP rămâne aproape singurul mecanism internațional cu
participare largă și aproape universală. Este esențial să menținem funcțional
acest mecanism și să-i consolidăm reziliența instituțională, deoarece el va
rămâne indispensabil eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice.
Sursa: aici.
Material
realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) al FUMN „Mircea Malița”.
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a fost rugat să...
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile...
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu publicat în presa chineză,...
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
Pentru cei mai mulți oameni, concediul este perioada în care ar trebui să se relaxeze și să se desprindă de...
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
Perioada petrecută de internaționalul român Radu Drăgușin în prima ligă de fotbal din Anglia se apropie de sfârșit. Potrivit presei...
Peste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
Evenimentul a transmis un puternic mesaj de încredere afirmând forța parteneriatului strategic România – SUA Peste 550 de invitați au...
Cristian Ghinea îl atacă pe Nicușor Dan: „Un personaj greșit pentru România. Un tăntălău ajuns în locuri greșite”
Senatorul USR Cristian Ghinea a lansat atacuri dure la adresa președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză de o „strategie...
-
Actualitateacum 3 zile
Ce se întâmplă când depresia devine „contagioasă” între adolescenți
-
Breakingacum 3 zileBilanțul cutremurelor din Venezuela a ajuns la aproape 3.000 de morți și 17.000 de răniți
-
Breakingacum 3 zileRăzboi în Ucraina, ziua 1.592. Rusia anunță că loviturile ucrainene asupra Sankt Petersburgului nu vor rămâne „fără răspuns”
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 3 zile
Se știe data la care Soarele va distruge Planeta Pământ. Ce au descoperit oamenii de știință
-
Actualitateacum 2 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 24 de ore
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Breakingacum 21 de oreEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa