Actualitate
Ultimul tun. Ministerul Sănătății a atribuit un contract de 400.000 de euro firmei liderului PMP Ilfov pentru ghidurile și protocoalele pentru transplant

Cu aproximativ două săptămâni înainte ca USR-PLUS să iasă de la guvernare. Ministerul Sănătății a atribuit un contract de peste 400.000 de euro pentru elaborarea de ghiduri și protocoale aferente activității de transplant din România, potrivit unei anchete publicate de jurnalul.ro. Compania contractată aparține lui Rizia Tudorache, președintele organizației Ilfov a Partidului Mișcarea Populară, fost membru al PDL și un apropiat al fostului baron de Dâmbovița din partea partidului lui Traian Băsescu, Florin Popescu, ulterior condamnat penal.
Rizia Tudorache este, în prezent, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Ilfov, din partea Partidului Mișcarea Populară.
Pe ultima sută de metri a mandatului USR-PLUS-istei Ioana Mihăilă la conducerea Ministerului Sănătății, instituția a contractat, prin finanțare europeană, servicii pentru elaborarea și standardizarea protocoalelor și ghidurilor de practică medicală în transplant, pentru fiecare tip de activitate și pentru fiecare tip de transplant. Achiziția are loc în cadrul unui proiect SIPOCA 696 – „Îmbunătățirea procedurilor de reglementare în domeniul transplantului”, potrivit anchetei publicate de jurnalistul Ion Alexandru pe jurnalul.ro.
Interesant este că această achiziție a fost antamată în ultimele zile de mandat ale lui Nelu Tătaru, în 21 decembrie 2020, iar contractul a fost scos la licitație a doua zi după Crăciunul trecut, în 26 decembrie. Iar licitația a fost atribuită, în 18 august 2021, către o companie din Ilfov, pe nume SC Gir Consulting AS SRL, pentru un cost de 1.661.036 de lei fără TVA, respectiv 1.976.632,84 de lei cu TVA inclusă (403.400 de euro).
În cadrul activităților achiziționate de Ministerul Sănătății, se vizează analizarea protocoalelor și ghidurilor de practică în domeniu transpantului existente și, ulterior, elaborarea și standardizarea unor noi ghiduri de practică medicală în transplant.
Ce anume vizează contractul
Potrivit documentației de atribuire, în România, în momentul actual, anumite unități sanitare derulează activități în domeniul transplantului sau sunt acreditate pentru coordonare, testare, prelevare, transport, transplant, evaluare post-transplant, stocare de țesuturi sau de celule. Tipurile de transplant care se realizează pe teritoriul național în instituțiile sanitare acreditate sunt transplantul de organe (rinichi, ficat, cord, cord-pulmon, pancreas sau plămâni) și transplant de țesuturi sau celule – transplant modulator, transplant de piele, transplant de cornee, transplant de țesut osos și embriotransfer.
Astfel, fiecare tip de activitate derulată și, mai ales, fiecare tip de transplant are particularitățile sale, motiv pentru care, spune Ministerul Sănătății, se impune elaborarea de protocoale și de ghiduri de practică medicală pentru fiecare dintre ele.
Vor fi „analizate” toate procedurile existente
În caietul de sarcini pus la dispoziție, în vederea derulării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică, prestatorul – în cazul de față societatea SC Gir Consulting AS SRL, va prezenta Ministerului Sănătății, ulterior aprobării raportului de începere, analiza proiectelor și ghidurilor de practică medicală existente pentru activitatea de transplant. În acest sens, se vor analiza, în cadrul unor centre acreditate, protocoalele și ghidurile de practică existente la nivelul unităților de specialitate acreditate.
Astfel, firma contractată de Ministerul Sănătății va analiza toată activitatea pe care o derulează unitățile medicale din România, care activează în domeniu transplantului. Se prezintă chiar și o listă în acest sens. În privința transplantului renal sunt menționate Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, Spitalul Clinic „C.I. Parhon” din Iași și Institutul Clinic Fundeni. Pentru transplant hepatic, sunt menționate Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iași, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din București.
Pentru transplantul de cord sunt menționate Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș și Spitalul Clinic de Urgență București, iar, pentru transplantul de cornee, se face referire la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iași și Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu.
În ceea ce privește transplantul de piele, se menționează Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” Timișoara și Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila”. Pentru transplantul de celule stem, sunt notate Institutul Regional de Oncologie Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgență București și Spitalul Clinic „Colțea”.
În ceea ce privește transplantul pulmonar, este menționat doar Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din Capitală, iar la capitolul transplant os tendon sunt menționate Spitalul „Foișor” din București, Spitalul Militar Central, Spitalul Universitar de Urgență „Elias” din București și Spitalul Județean Suceava „Sfântul Ioan cel Nou”.
De la Udrea și Florin Popescu, la Ioana Mihăilă, de la PLUS
Toate aceste unități spitalicești vor fi analizate, în privința ghidurilor și protocoalelor privind activitatea de transplant, de către o companie privată angajată de Ministerul Sănătății. Companie privată care este patronată de un politician „de dreapta”. Astfel, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), compania SC Gir Consulting AS SRL are doi acționari persoane fizice. Este vorba despre domnul Rizia Tudorache și despre soția acestuia, Irinel Gabriela Tudorache.
Pe primul îl găsim în funcția de consilier județean la Consiliul Județean Ilfov și de președinte al Organizației Ilfov a Partidului Mișcarea Populară. Rizia Tudorache este un apropiat al fostului baron PDL de Dâmboviţa, Florin Popescu, condamnat definitiv la închisoare cu executare, artizan, alături de acesta, al proiectului privind amenajarea pârtiilor din Munţii Bucegi, implicat în afacerea exproprierilor din zona Moroeni. Cu un trecut controversat și în afaceri, dar şi în politică, Rizia Tudorache este un afacerist ilfovean, conectat la cercul de interese al Elenei Udrea. Până în 2016, acesta a făcut parte din Consiliul de Administraţie al RADET Bucureşti și este asociat în patru societăţi comerciale. Prima se numeşte SC GIR International Consulting SRL, înfiinţată în anul 2015, în Mogoşoaia, judeţul Ilfov. Celelalte sunt SC GIR 3T SRL şi SC GIR Forrest, prima cu sediul în Lunca, a doua cu sediul în Pucheni, judeţul Dâmboviţa, şi SC GIR Consulting AS SRL Bucureşti, înfiinţată în 2003.
Afacerea „Parcul Național Bucegi”
Reamintim că, în anul 2011, Elena Udrea, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, împreună cu Florin Popescu au pus bazele unui tun imobiliar în Parcul Naţional Bucegi. Încă din 2003-2004, pe vremea când la conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva se afla social-democratul Ion Dumitru, mai mulţi lideri PDL au achiziţionat suprafeţe importante de teren forestier în zona drumului de acces către „Babele”. În 2008, după preluarea şefiei Consiliului Judeţean Dâmboviţa de către Florin Popescu (PDL), a luat fiinţă o organizaţie nonguvernamentală numită Asociaţia Green Mountains Moroeni. Fondatorii au fost ex-PSD-istul Ion Dumitru, PDL-istul Florin Popescu şi afaceristul Rizia Tudorache (actual şef al PMP Ilfov). Obiectivul asociaţiei a fost acela al exploatării turistice a ariilor protejate din Munţii Bucegi.
Doi ani mai târziu, în 26 martie 2010, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin semnătura preşedintelui de atunci, Florin Popescu, dar şi a secretarului judeţului, Ivan Vasile Ivanoff, emite Hotărârea nr. 29 privind „parteneriatul judeţului Dâmboviţa cu Asociaţia Green Mountains Moroeni, pentru realizarea şi implementarea proiectului «Munţii Bucegi – zona ecologică – Reconstrucţie Ecologică în arii protejate» şi asigurarea cofinanţării”. Prin acest document de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a aprobat cofinanţarea cu 71.489,925 de lei de la bugetul judeţean, reprezentând un procent de 10% din cheltuielile eligibile aprobate de Administraţia Naţională a Fondului de Mediu. De precizat este că cel care a fost desemnat să semneze acest parteneriat a fost chiar Florin Popescu, omul Elenei Udrea.
Colaborarea dintre Asociaţia Green Forest şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa a fost iniţiată, în 12 martie 2010, când ONG-ul cu pricina a promis instituţiei conduse de Florin Popescu acest parteneriat pentru „ecologizarea şi igienizarea ariilor protejate naturale Strunga-Horoada-Cocora-Babele-Turbăria Lăptici, Cheile Tătarului, Dichiu şi Lacul Bolboci. Agenția Fondului de Mediu a asigurat 90 la sută din cheltuielile necesare proiectului, în sumă de 643.409,32 lei.
Relație de afaceri încă din 2011
La 21 septembrie 2011, Direcţia Juridică din cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa a înaintat preşedintelui Florin Popescu un raport privind necesitatea exproprierii unor terenuri situate pe raza comunei Moroeni, judeţul Dâmboviţa, necesare realizării lucrărilor de interes public „Pârtia de Schi Cocora-Padina” şi „Pârtia de Schi Cocora-Peştera”. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Dâmboviţa nr. 141/24 iunie 2011, Florin Popescu a aprobat lista cuprinzând imobilele propuse exproprierilor şi suma estimată în vederea realizării Pârtiei de Schi Cocora-Padina. Este vorba despre zece proprietăţi, prezentate în anexa actului normativ citat mai sus, ai căror proprietari sunt nouă persoane fizice şi o societate – SC Classic Imob SRL. La poziţia a patra se află o proprietate constând în 1.000 de metri pătraţi de teren aparţinând lui… Rizia Tudorache.
Ei bine, SC Gir Consulting AG SRL, societatea contractată anul acesta de Ministerul Sănătății, a reuşit, în urmă cu nouă ani, să contracteze, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, fonduri europene în valoare de peste 2,5 milioane de euro pentru construcţia a patru pensiuni chiar în inima Rezervaţiei Natura 2000, din Munţii Bucegi, pe raza administrativ-teritorială a primăriei conduse de soţul asociatei Tuţa Iordan. Este și posesorul unei averi de invidiat. De altfel, Primăria Moroeni a fost atrasă în această afacere, fiind implicată în întocmirea documentaţiei pentru elaborarea acordurilor de mediu pentru proiectul de dezvoltare turistică a judeţului Dâmboviţa, promovat de Consiliul Judeţean, prin Florin Popescu.
Avere impresionantă. Peste 130.000 de metri pătrați de pământ
Rizia Tudorache a depus, în calitate de consilier județean la Consiliul Județean Ilfov, o declarație de avere și una de interese, completate la data de 9 iunie 2021. Potrivit acestor documente, împreună cu soția sa, patronul firmei care a fost contractată de Ministerul Sănătății deține în proprietate nu mai puțin de 131.688 de metri pătrați de pământ. Este vorba despre două terenuri intravilane, cu suprafața totală de 920 de metri pătrați, în Mogoșoaia și Pucheni Moroeni, județul Dâmbovița, și de șase terenuri forestiere, cu suprafața totală de 119.847 metri pătrați, toate achiziționate în anul 2008, în Pucheni Moroeni și în Moroeni. La acestea se adaugă un teren extravilan, de 6.921 metri pătrați, în Runcu, și un teren agricol de 4.000 de metri pătrați, în Moroeni.
De asemenea, soții Tudorache mai dețin două imobile. Este vorba despre o casă de locuit, în Mogoșoaia, cu suprafața de 253,31 metri pătrați, și despre o casă de vacanță, la Moroeni, cu suprafața de 101 metri pătrați. Tudorache mai are două mașini, bijuterii și ceasuri în valoare de 10.000 de euro și un cont bancar cu 7.800 de lei.
În calitate de consilier județean, de vicepreședinte al consiliului județean și într-o calitate anonimizată la o entitate de asemenea anonimizată, Rizia Tudorache declară că a realizat, în ultimul an fiscal, venituri totale de 331.148 de lei, la care se adaugă pensia militară, în cuantum de 254.348 de lei.
Soția lui Rizia, Irinel Gabriela Tudorache, a încasat 114.750 de lei în calitate de coordonator național la Institutul Clinic Fundeni, 70.560 de lei în calitate de coordonator regional la Institutul de Oncologie „Prof. dr. Al. Trestioreanu” și 16.801 lei ca manager tehnic la Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”.
Actualitate
Cine este vinovat pentru scurgerea de informații militare către un jurnalist. „Nu l-am văzut pe acest ratat în grup”

Michael Waltz, consilier pe probleme de securitate națională al lui Donald Trump, a spus marți că își asumă „responsabilitatea deplină” pentru crearea unui grup de chat pe Signal, unde oficiali de rang înalt au discutat informații sensibile, fără să știe că un jurnalist era printre participanți.
Michael Waltz FOTO Profimedia
Declarația lui Waltz vine la o zi după ce Jeffrey Goldberg, redactorul-șef al revistei The Atlantic, a dezvăluit că a fost adăugat din greșeală într-un grup privat de pe Signal, unde se aflau vicepreședintele JD Vance, secretarul apărării Pete Hegseth, secretarul de stat Marco Rubio și alte figuri proeminente. Acolo, oficialii discutau „detalii operaționale” despre atacurile plănuite împotriva rebelilor Houthi din Yemen, transmite The Guardian.
Potrivit relatării lui Goldberg în The Atlantic, Waltz l-ar fi invitat din greșeală în grup. Jurnalistul a rămas neobservat o perioadă, timp în care membrii cabinetului prezidențial au discutat politici și au coordonat un val de bombardamente. Incidentul reprezintă o breșă extraordinară de securitate, iar criticii susțin că a pus în pericol siguranța națională.
Presat de Laura Ingraham de la Fox News, Waltz și-a asumat responsabilitatea pentru crearea grupului Signal, dar a încercat să se disculpe, l-a insultat pe Goldberg și a afirmat că nu poate explica cum s-a produs greșeala.
„Este jenant, da. Vom afla exact ce s-a întâmplat”, a spus Waltz, adăugând că s-a consultat cu Elon Musk: „Avem cele mai bune minți tehnice care analizează cum s-a produs această situație.”
Când Ingraham l-a întrebat „ce angajat este responsabil” pentru adăugarea lui Goldberg în grupul de Signal, Waltz a răspuns: „Nu este vina unui angajat. Îmi asum întreaga responsabilitate. Eu am creat grupul. Este treaba mea să mă asigur că totul este coordonat.”
Întrebat cum a ajuns numărul lui Goldberg în grup, Waltz a răspuns: „Ți s-a întâmplat vreodată să ai un contact salvat sub un nume, dar cu un alt număr? … Evident că nu l-am văzut pe acest ratat în grup. Părea că este altcineva. Dacă a făcut-o intenționat sau s-a întâmplat printr-un mijloc tehnic necunoscut, este ceva ce încercăm să aflăm.”
Waltz nu a oferit nicio dovadă că Goldberg ar fi putut „intenționat” să ajungă în acel grup.
Waltz a susținut, de asemenea, că nu-l cunoaște pe Goldberg și nu a schimbat mesaje cu el, numindu-l „scursura de jos a jurnaliștilor” și criticând presa pentru că se concentrează pe acest scandal.
Trump l-a apărat pe Waltz în timpul unui interviu pentru NBC. „Michael Waltz a învățat o lecție și este un om bun”, a spus Trump, care a specificat că consilierul pentru securitate națională nu va fi concediat din cauza incidentului.
Actualitate
Dolarul, sub presiune din cauza politicilor lui Trump. Ce riscuri sunt pentru România

Creșterea economică a Statelor Unite dă semne de slăbiciune, iar perspectiva unei recesiuni devine din ce în ce mai plauzibilă.
Creșterea economică a Statelor Unite dă semne de slăbiciune
Politicile comerciale ale președintelui Donald Trump, inclusiv declarațiile prin care minimalizează riscul de recesiune, au amplificat incertitudinea atât pe piețele internaționale, cât și în rândul companiilor românești cu parteneriate comerciale în SUA.
Ce spun datele economice
În ciuda aparențelor, inflația în SUA pare să scadă. În luna februarie, inflația anuală a coborât la 2,8%, sub estimările de 2,9%, iar inflația de bază a ajuns la 3,1%, față de o prognoză de 3,2%. Este pentru prima dată din iulie 2024 când ambii indicatori înregistrează scăderi simultane.
„Pentru 2025, estimăm o inflație de 3% în SUA – un nivel încă departe de ținta Rezervei Federale. Totuși, acest lucru reflectă o economie rezilientă, susținută de cererea internă și de creșterile salariale care continuă să stimuleze activitatea în mai multe sectoare”, explică Alin Latu.
Care este riscul unei recesiuni
Indicele GDPNow al Fed-ului din Atlanta, care urmărește în timp real evoluția PIB-ului, a scăzut la niveluri similare celor din perioada lockdown-ului din pandemie. Temerile privind un nou război comercial i-au determinat pe importatorii americani să-și crească stocurile. Mai mult, investitorii americani au achiziționat, într-un singur trimestru, lingouri de aur în valoare de miliarde de dolari – un semn clar de neliniște.
„Am revizuit în scădere prognoza pentru primul trimestru la 1,9% (anualizat), față de consensul de 2,2%. Pentru întregul an 2025, estimăm că economia SUA va crește cu doar 1,8%, sub proiecția inițială de 2,3%, dar încă peste nivelul anticipat pentru zona euro – în jur de 1%”, adaugă Alin Latu, country manager România și Ungaria în cadrul iBanFirst.
Dolarul pierde teren
Riscul major pentru economia americană îl reprezintă o corecție prelungită pe bursă, care ar putea destabiliza sectorul financiar. Fondurile de investiții au vândut masiv acțiuni în prima parte a anului, în special din sectorul tech. Între 7 și 10 martie, vânzările au atins cel mai ridicat ritm din ultimii patru ani. În doar trei săptămâni, indicele S&P 500 a pierdut peste 5,3 trilioane de dolari în capitalizare bursieră.
Pe fondul acestor evoluții, dolarul american a continuat să se deprecieze. Investitorii internaționali se orientează către Europa, susținută și de un amplu plan de investiții aprobat recent de Parlamentul Germaniei, ceea ce a dus la întărirea monedei euro.
„Pentru companiile românești implicate în comerțul internațional cu SUA, această incertitudine subliniază importanța agilității financiare. Diversificarea piețelor, controlul strategic al costurilor și protecția împotriva riscului valutar devin esențiale pentru menținerea competitivității”, subliniază Alin Latu.
Actualitate
Ce culoare are vinul care poate predispune femeile la cancer. Rezultatele suprinzatoare ale unor studii

Specialiștii au studiat efectele consumului de vin asupra apariției cancerului. Mai precis, au comparat efectele vinului alb și ale vinului roșu asupra organismului și, mai ales, riscul reprezentat de acestea în dezvoltarea anumitor tipuri de cancer.
Vinul alb este preferat la mesele cu carne de pui FOTO arhiva
Este cunoscut faptul că, în general, consumul excesiv de alcool poate crește riscul apariției unor forme de cancer.
Conform recomandărilor, femeile nu ar trebui să consume mai mult de două unități pe zi, adică maximum o halbă de bere, iar bărbații cel mult 3-4 unități pe zi, adică două halbe de bere. În plus, specialiștii spun că trebuie făcută o pauză de 2-3 zile pe săptămână la consumul de alcool. Există opinii care indică consumul moderat de vin ca fiind sănătos. Tocmai de aceea, specialiștii au realizat un studiu prin care au încercat să vadă care tip de vin poate fi mai periculos atunci când vorbim de riscul apariției cancerului.
Ce spun specialiștii despre cancer și consumul de vin
Cercetătorii de la Brown University School of Public Health, Brown University Warren Alpert Medical School și Harvard Medical School au realizat un studiu amplu privind vinul și creșterea riscului de apariție a cancerului. Au fost luate în calcul și cele două categorii principale, vinul alb și roșu. Este vorba despre 42 de studii, printre care 22 de cercetări de control a cazului, 20 de categorii de indivizi supuși meta-analizei, dar și alte studii țintite pe anumite tipuri de cancer, printre care cel de colon, pulmonar, de sân și de piele.
Cel puțin în cazul cancerului de colon și al cancerului pulmonar este cunoscut faptul că un consum abuziv de alcool, pe o perioadă mai lungă de timp, poate fi o cauză. În urma studiului s-a ajuns la concluzia surprinzătoare că, la modul general, consumul responsabil de alcool nu poate fi asociat cu o incidență mai crescută a cancerului și nici nu s-a putut face o diferențiere clară între vinul și vinul roșu. Adică, nu există un tip anume de vin care predispune la apariția cancerului.
Femeile mai sensibile la consumul de vin alb
Lucrurile s-au schimbat, însă, substanțial atunci când a venit vorba de cercetări specifice, pe anumite categorii de subiecți. Dacă la modul general nu a putut fi sesizată o legătură între consumul de vin și creșterea riscului de apariție a cancerului, când studiile s-au concentrat pe eșantione diferite de subiecți, în funcție de sex, lucrurile s-au schimbat. Astfel, s-a ajuns la concluzia că un consum de vin alb la femei poate crește riscul de cancer. Mai precis, s-a constatat o creștere cu 22% a incidenței de cancer de piele la femeile care consumau vin alb în mod regulat. În schimb, cercetătorii nu au observat vreo asociere între riscul de cancer de piele la consumul de vin roșu.
Totodată, bărbații nu au risc de cancer crescut la consumul de vin alb. Alte studii au arătat că femeile au o sensibilitate sporită, în general, la consumul de alcool. Băutul, mai ales excesiv, de vin alb și roșu poate fi un factor de risc pentru apariția cancerului de sân. Unele păreri indică faptul că vinul roșu, în cantități limitate și nu des, poate avea efecte benefice asupra sănătății, datorită prezenței taninului cu un potențial antioxidant mai mare.
Ce legătură există între consumul de alcool și cancerul de piele
Așa cum au observat specialiștii, consumul excesiv de vin înseamnă și un risc mai crescut pentru apariția cancerului de piele. În special la femei. „Una dintre explicații este aceea că un consum excesiv de alcool poate fi legat de comportamente de risc. Adică expunere prelungită la soare și apariția arsurilor sau folosirea insuficientă a cremelor de protecția solară”, explică unul dintre specialiștii implicați în studiu pentru Medical News Today.
Cu toate aceste, nici specialiștii nu au găsit o explicație clară privind această legătură. „Nu este foarte clar de ce vinul alb este un factor cheie în această situație. Studiile indică că este nevoie de mai multă cercetare în acest domeniu pentru a înțelege mecanismele care stau în spatele acestui fenomen”, adaugă același cercetător.
Aceiași specialiști au identificat faptul că una dintre componentele vinului roșu, numit resveratrol, ar avea proprietăți anti-cancerigene. Aceasta este însă doar o cercetare preliminară, fără concluzii clare.
-
Comunicateacum o zi
Echipa Binelui în acțiune!
-
Actualitateacum 3 zile
Cum suntem manipulați de ruși după ghidul KGB din 1983. Șeful CNA: „Creați o minciună mare și găsiți un idiot util”
-
Actualitateacum 2 zile
Cele 8 secunde care-ți pot schimba viața. Remediul natural care te eliberează de tensiune și neliniște
-
Actualitateacum 3 zile
2,3 milioane de carduri bancare, expuse pe dark web. Cum operează hackerii și cum vă puteți păstra banii
-
Actualitateacum 3 zile
Reportaj BBC în satul care l-a votat pe Călin Georgescu, iar oamenii sunt supărați pe clasa politică: „Ne-au păcălit. Ne-au promis mai mulți bani”
-
Actualitateacum 2 zile
O tânără din Ungaria, funcţionar guvernamental, a rămas fără ambele mâini: o grenadă a explodat în timpul unui exerciţiu militar
-
Actualitateacum 2 zile
25 martie, ziua când s-a născut poeta Ana Blandiana
-
Actualitateacum o zi
Daca aveti nevoie de o masina serviciul de rent a car Otopeni poate fi solutia ideala