Ecouri de după discursul președintelui rus Vladimir Putin la celebrarea… Zilei Victoriei

0
1068

 Preşedintele Federației Ruse Vladimir Putin nu a avut de evocat niciun fel de victorie în Ucraina, dar a proclamat anumite fraze cu tentă pasională și patriotardă, prilejuit de discursul de Ziua Victoriei.De altfel, nici discursul său de la parada militară din Piața Roșie nu a oferit vreo imagine clară despre când poate veni mult dorita victorie sau cum aceasta va fi obținută.Vladimir Putin a încercat să-și proiecteze acest război cât se poate de sângeros într-o lumină pozitivă în timpul sărbătoririi Zilei Victoriei de la Kremlin.În discursul său de Ziua Victoriei, Putin a blamat SUA şi Occidentul pentru faptul că nu i-a lăsat alte opţiuni decât să invadeze Ucraina, ca singura modalitate de a respinge agresiunea ce se pregătea la graniţele Rusiei.

Parada desfășurată în Piața Roșie a adus aminte de ceremoniile fastuoase și pline de emfază din timpul URSS.Ironia este că, timpul pare că a încremenit și o parte însemnată din națiunea și cultura rusă continuă să aibe respect, din moment ce onorează cele 27 de milioane de vieți pierdute de Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

A trecut și celebrarea de luni 9 mai ce a coincis cu împlinirea a 77 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Preşedintele Vladimir Putin a susţinut un discurs important cu această ocazie, afirmând o dată în plus că soldaţii ruşi luptă din nou pentru securitatea ţării lor. Aproximativ 11.000 de soldaţi au participat la Moscova la parada militară din Piaţa Roşie. Parade militare au mai avut loc şi la Vladivostok şi Novosibirsk.

Afirmații dure, critici nefondate  informații lipsă

Discursul său s-a axat în principal pe războiul din Ucraina, care a început încă din zorii zilei de 24 februarie, ca urmare a invaziei ruse. El a declarat că invazia a fost „singura decizie corectă”, ca măsură de preîntâmpinare a unei agresiuni.

„Vestul se pregătea pentru invadarea Rusiei. NATO crea tensiuni la graniţe. Ei nu au vrut să asculte vocea Rusiei, aveau alte planuri”, a declarat Putin.

El a afirmat că Rusia se luptă „pentru ţara-mamă” în Donbas, astfel încât „nimeni să nu uite învăţămintele trase din cel de-al Doilea Război Mondial.”

Liderul de la Kremlin a promis de asemenea sprijin pentru familiile soldaţilor căzuţi pe câmpul de luptă. „Moartea fiecărui soldat şi ofiţer este dureroasă pentru noi”, a spus el. „Statul va face totul pentru a avea grijă de aceste familii, în special de copii.”

„Voi luptați pentru Patria Mamă, pentru viitorul ei, ca nimeni să nu uite lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial. Ca să nu existe loc în lume pentru spânzuratori, călăi și naziștii”, s-a adresat Putin mulțimii adunate.

De altfel, președintele Federației Ruse Vladimir Putin le-a spus trupelor și susținătorilor săi la sărbătoarea și parada națională că se luptă cu „o amenințare care era absolut inacceptabilă pentru noi (care) a fost creată metodic lângă granițele noastre”.

În schimb, discursul președintelui rus de luni a părut că sugerează faptul că războiul la care mulți se așteptau să fie scurt și decisiv ar putea fi unul destul de lung și totodată brutal.

„La Kiev s-a anunţat o posibilă achiziţie de arme atomice. Blocul NATO a început cu dezvoltarea militară activă a teritoriilor de la graniţele noastre”, a afirmat Putin în discursul său.

Nimic mai fals. Se pare că preşedintele Vladimir Putin s-a referit în acest fragment, evident la un  discurs al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, susţinut în februarie trecut la Conferinţa de Securitate de la München. În acel discurs Zelenski a pomenit de Memorandumul de la Budapesta, din anul 1994, prin care statele semnatare garantează inviolabilitatea graniţelor Ucrainei, Republiciii Belarus şi Kazahstanului. Pe lângă SUA şi Regatul Unit al Marii Britanii, până şi Rusia a recunoscut frontierele Ucrainei. În schimbul acestei garanţii, Ucraina a predat Rusiei armamentul atomic aflat pe teritoriul său, moştenit de la defuncta Uniune Sovietică, respectiv l-a distrus în parte singură. Memorandumul respectiv nu conţine însă garanţii de securitate concrete, chiar dacă Zelenski a susţinut contrariul în discursul susţinut la München la începutul acestui an.

Dat fiind că prin anexarea Crimeei în 2014 a fost încălcată suveranitatea Ucrainei, Zelenski a dat de înţeles la München că e dispus să se retragă din acel acord. Dar o astfel de retragere ar fi relativ lipsită de urmări din perspectivă juridică. Memorandumul de la Budapesta nu interzice în niciun fel Ucrainei să-şi procure din nou arme nucleare. Doar Acordul de Neproliferare Nucleară, semnat de Ucraina în 1994, când a semnat şi Memorandumul, interzice proliferarea substanţelor radioactive care pot fi folosite la fabricarea armelor. Chiar dacă Ucraina ar denunţa Memorandumul, ar fi în continuare obligată să respecte această interdicţie. Dovezi că Ucraina ar fi încercat ilegal să-şi procure armament atomic sau măcar că ar fi avut asta în plan nu există.

Așadar, afirmaţia lui Putin că preşedintele Zelenski ar fi denunţat prin acel discurs Memorandumul este una pe deplin mincinoasă.Iar acuza imoutată liderului de la Kiev care ar fi anunţat totodată achiziţia de armament atomic, este de asemenea falsă. În plus, referirea sa la noua infrastructură a NATO aproape de graniţele Rusiei este cât se poate de instabilă, derutantă. Chiar dacă alianţa militară şi-a întărit prezenţa în Europa de Est, ea respectă condiţiile acceptate de Rusia în Actul Fondator NATO-Rusia, semnat în 1997.

Semnificația din trecut și…prezent

Ziua Victoriei comemorează o altă campanie cu adevărat hotărâtoare și de altminteri înspăimântătoare-ofensiva Armatei Roșii împotriva forțelor naziste care au adus în cele din urmă trupele sovietice la Berlin. Acest eveniment a pus capăt cobflagrației de pe teatrul european al celui de-al Doilea Război Mondial. Suferința a fost imensă pe câmpul de luptă și în rândul civililor, numai dacă contabilizăm faptul că Uniunea Sovietică a pierdut 27 de milioane de oameni în război.Durerea tuturor morților se combină cu înfrângerea adversarilor odioși pentru a da Zilei Victoriei o rezonanță emoțională și de asemenea profundă în spațiul rusofon.Acest aspect l-a speculat abil Vladimir Putin, deoarece a încercat să prezinte războiul din Ucraina ca având același scop moral înalt precum lupta împotriva forțelor naziste ale lui Adolf Hitler.

El și-a repetat afirmația frecventă potrivit căreia Ucraina este în robia nazismului și că „și acest război este necesar pentru a respinge un agresor malign” – chiar dacă Ucraina nu a făcut incursiuni în Rusia și este condusă de președintle, Volodimir Zelenski-care este evreu și are rude pierdute în timpul Holocaustului.

Strategia pare să urmărească parțial să distragă atenția de la eșecul Rusiei de a depăși armata ucraineană, mult mai redusă din punct de vedere numeric.

Înainte de sărbătoarea propriu-zisă, așteptările erau mari și vizau aspectul conex în care Vladimir Putin ar fi pretins cel puțin un succes militar fără echivoc pe care l-ar putea etala în discursul său. Acesta ar fi fost legat de cucerirea orașului Mariupol, dar, în ciuda forțelor ruse care au distrus iremediabil orașul, un contingent ucrainean este în continuare hotărât să se opune în timp ce este ascuns într-o fabrică de prelucrare a oțelului.

Unii specialiști și comentatori externi au avansat ideea că exploziile recente din regiunea separatistă a Republicii Moldove, mai precis din Transnistria-acolo unde Rusia are aproximativ 1.500 de militari masați cu toată tehnica de asalt-ar putea fi considerate provocări pentru a justifica încercarea disperată a Rusiei de a prelua controlul asupra acelei zone până în preajma sărbătoririi Zilei Victoriei. Dar Federația Rusă a bombardat doar un pod de cale ferată din Ucraina, care este principala legătură de transport către Transnistria.

O imagine de neșters pentru Ziua Victoriei este fotografia dramatică a unui soldat care ridică steagul sovietic cu ciocan și seceră pe vârful Reichstagului în 1945, clădirile ruinate întinzându-se până la orizont. Discursul lui Putin nu a dat nicio indicație dacă își imaginează o scenă similară de ocupație ca obiectiv final al războiului din Ucraina sau dacă Rusia s-ar mulțumi cu împărțirea republicilor din est pe care le-a declarat state suverane.

Discursul steril

Discursul președintelui rus mult așteptat nu a oferit noi perspective asupra modului în care intenționează să salveze acest veritabil război ce macină vieți și resurse importante.În schimb, conform uzanțelor, și-a menținut acuzațiile că Ucraina ar reprezenta o amenințare pentru Rusia, chiar dacă forțele armate nucleare ale Moscovei sunt cu mult superioare ca număr și putere de foc.

„Pericolul creștea pe zi ce trece”, a spus Putin.„Rusia a dat un răspuns preventiv agresiunii. A fost forțată, oportună și singura decizie corectă.”

Interesant este că liderul de la Kremlin s-a ferit de a da direcții specifice sau de a localiza viitoarele ținte ale câmpurilor de luptă. A renunțat chiar să menționeze bătălia potențial esențială pentru portul vital din sudul Ucrainei Mariupol și nici măcar nu a rostit cuvântul „Ucraina”.

Între timp, la sol, luptele intense au izbucnit în estul Ucrainei, portul vital de la Marea Neagră, Odesa, din sud, a fost din nou bombardat. Concomitent, alte importante forțe ruse au încercat să le pună capăt apărătorilor ucraineni care își făceau ultima repriză la o oțelărie din Mariupol.

Reacții imediate

Opinia publică din Ucraina și Occident se aștepta ca Putin să-și folosească discursul patriotard de la paradă pentru a trece de la a descrie acțiunea rusă în Ucraina pe care oficialii ruși au numit-o „operațiune militară specială” la a denumi ca fiind război.

Însă, conform obiceiurilor și moștenirii istorice, Vladimir Putin nu a făcut o astfel de schimbare în retorică și nu a dat niciun fel de indiciu că Kremlinul și-ar putea schimba strategia și să declare o mobilizare largă pentru a întări rândurile.

Kremlinul s-a concentrat pe inima industrială din estul Ucrainei, cunoscută sub numele de Donbas, unde rebelii susținuți de Moscova luptă cu forțele guvernamentale ucrainene din 2014. Acel conflict a izbucnit la câteva săptămâni după anexarea de către Federația Rusă a Peninsulei Crimeea a Ucrainei.

Reacții diplomatice externe

Armata rusă și-a întărit pozițiile iar procesul de recucerire a unor teritorii se apropie de termen. În acest sens, importante contingente ale Armatei Roșii și-au aprovizionat forțele retrase din zonele din apropierea Kievului și din alte regiuni din nord-estul Ucrainei și le-a mutat în Donbas, într-o aparentă încercare de a încercui și distruge cele mai capabile și experimentate trupe ucrainene concentrate acolo.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în propriul său discurs de Ziua Victoriei, și-a exprimat speranța că forțele sale vor respinge cu succes atacul Federației Ruse – după mai bine de șapte săptămâni de război.

„În Ziua Victoriei asupra nazismului, ne luptăm pentru o nouă victorie. Drumul spre ea este dificil, dar nu avem nicio îndoială că vom câștiga”, a spus Zelenski

Președintele american Joe Biden a recunoscut Ziua Victoriei din data 9 mai a fostului bloc sovietic prin semnarea unei noi versiuni a acordului de împrumut-închiriere din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Legea actualizată îi va oferi autoritate practic nelimitată de a trimite arme și ajutor umanitar în Ucraina, în numele susținerii securității naționale a SUA.

Trebuie să ne reamintim faptul că, în istorie, președintele de atunci al SUA Franklin Delano Roosevelt a semnat anterior actul inițial care a avut temei legal pentru a ajuta forțele aliate ale Europei să lupte împotriva dictaturii feroce a lui Adolf Hitler fără a intra direct în război – împotriva căruia majoritatea americanilor fuseseră neutri, până când japonezii au bombardat neașteptat portul Pearl Harbor în acel fatidic an 1941, din ziua de 7 Decembrie.

Oricum, în ciuda eforturilor Rusiei de a reprima disidența, sentimentul anti-război s-a infiltrat.

Câțiva protestatari împrăștiați au fost reținuți în toată țara de Ziua Victoriei, în timp ce redactorii unei instituții de presă pro-Kremlin s-au revoltat publicând pe scurt câteva zeci de povești care criticau Putin și invazia.

Fapt inedit și totodată confirmat

Așa cum era de așteptat, Vladimir Putin a fost prezent la parada de Ziua Victoriei cu tot cu valiza nucleară pe care a tot adus-o la evenimentele la care a participat în ultima perioadă. Această valiză a fost ținută de unul dintre agenții de securitate ai liderului de la Kremlin și ar conține dispozitivul de lansare al rachetelor nucleare. Este de menționat că această valiză este supravegheată în mod constant.

Parada de Ziua Victoriei nu este singurul eveniment unde valiza a fost prezentă. Luna trecută, Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său din Belarus pentru a discuta cu privire la situația din Ucraina. La un moment dat, cei doi oameni politici s-au aflat pe aeroportul spațial din estul Rusiei, acolo unde aceștia au participat la o demonstrație de forță. Tot atunci, valiza nucleară a fost și ea alături de liderul de la Kremlin, iar cel care o ținea era același om care a ținut-o și la parada de luni, 9 mai, notează Daily Mail.

Context general

Vladimir Putin se găsește într-o ipostază deloc confortabilă, din moment ce nu are vreun alt plan de Rezervă în cazul înregistrării unui eșec răsunător. Opoziția sa față de puterea și sfera de influență a NATO spre est în fostele republici sovietice vine cu costuri mărite, chiar dacă a susținut indirect ideea că Rusia a trebuit să invadeze Ucraina înainte de o ciocnire „inevitabilă”.

Liderii ucraineni și susținătorii lor occidentali au negat că Kievul sau NATO reprezintă o amenințare.

Așa cum a făcut de-a lungul timpului, Vladimir Putin a descris în mod fals luptele ca pe o bătălie împotriva nazismului, legând astfel războiul de ceea ce mulți ruși consideră cel mai bun moment al lor-triumful asupra Germaniei naziste.

De altfel,niciunul dintre cei mai de încredere susținători și regimului Putin nu au explicat niciodată ce presupune apelul său la „denazificarea” Ucrainei.

Oricum, chiar dacă discursul lui Putin a fost plin de emoție și autojustificare, a fost lipsit de informații și de profunzime.Dar cu toate acestea „țarul” Putin a certat din nou Occidentul pentru că nu a ascultat cererile Rusiei privind garanțiile de securitate și de retragere la extinderea NATO, argumentând că Moscova nu a lăsat altă opțiune decât să lanseze o acțiune în Ucraina.

Lăsând loc interpretărilor, anumiți comentatori și analiști politici au sugerat ideea că Vladimir Putin ar fi putut declara starea de război, nu doar o „operație militară specială”, și ar fi avut șansa de a ordona o mobilizare la nivel național, cu o convocare de rezerve, pentru a umple rândurile epuizate pentru un conflict prelungit.Numai că niciunul din aceste lucruri nu au fost enunțate.

Criticii regimului dictatorial de la Moscova au spus că discursul a ocolit unele realități incomode cu care se confruntă Putin. Numai dacă ne aducem aminte de anumite realități incontestabile, printre care se detașează faptul că, în vreme ce campania din Ucraina se clătina, Putin nu le-a cerut rușilor să accepte sacrificii pentru a rezista sancțiunilor și izolării diplomatice.

De asemenea, tot Putin a lăsat fără răspuns întrebarea dacă și cum Rusia va organiza mai multe forțe în fața pierderilor semnificative.

Fără pași concreți pentru a construi o nouă forță, Rusia nu poate duce un război lung, iar ceasul a cam început să-i sune iar eșecul armatei sale din Ucraina poate fi condiționat doar de resursele materiale și de timpul cronologic.

Federația Rusă are aproximativ 97 de grupuri tactice de batalion în Ucraina, în mare parte în est și sud, o ușoară creștere față de săptămâna trecută, potrivit unui înalt oficial american, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta evaluarea Pentagonului.Fiecare unitate are aproximativ 1.000 de militari, conform Pentagonului.

Oficialul a spus că, în general, efortul rusesc în Donbas nu a realizat niciun progres semnificativ în ultimele zile și continuă să se confrunte cu o rezistență puternică din partea forțelor ucrainene.

În loc… de concluzie

A pregătit Vladimir Putin vreun anunț major cu privire la ofensiva Rusiei în Ucraina în cele 11 minute ale discursuri său? A declarat cumva un fel de victorie? Sau a semnalat încă de pe acum o nouă escaladare a conflictului? Până la urmă, nu a făcut nici una dintre acestea

În discursul său din Piața Roșie adresat trupelor ruse – cât și națiunii ruse – liderul de la Kremlin și-a repetat justificarea frecvent exprimată pentru atacarea Ucrainei.Iar acestasta este obsesia sa, nefiind în stare să motiveze sau să aducă vreun argument valid care să învinovățească pe toată lumea, cu excepția Rusiei, pentru ceea ce se întâmplă. El a criticat (ca de obicei) America, NATO și guvernul de la Kiev, susținând că acțiunile lor au pus în pericol însăși securitatea Rusiei. Chiar dacă a făcut referiri (ca de obicei) la „neonaziști” din Ucraina, s-a ferit să nominalizeze ceea ce are în plan, chiar dacă retorică sa este „literă de lege” și reprezintă ecoul a tot ce auzim sacadat și împleticit de la oficialii ruși, care susțin în mod regulat afirmația fără temei că Ucraina a fost invadată de fasciștii, ultra-naționaliștii și simpatizanții naziști.

Ceea ce rămâne in urma discursului, este o amintire a miilor de soldați ruși care au mărșăluit în Piața Roșie, deși au fost mobilizate mai puține trupe decât la parada de Ziua Victoriei de anul trecut. Cu această ocazie a fost expusă și tehnica de luptă de ultimă generație, hardware-ul militar rusesc cu celebrele sale (încă neutilizae) rachete Satan I și II. Cu toată pregătirea ireproșabilă, zborul militar planificat a fost anulat, oficial din cauza vremii nefavorabile.

Kremlinul se aștepta la o victorie rapidă în Ucraina, posibil în câteva zile de la trimiterea trupelor sale. Nu sa întâmplat acest lucru. Mulți aici cred că planul B al președintelui Putin a fost de a asigura o victorie până pe 9 mai. Nici aceasta nu s-a produs.O întrebare sâcâitoare dar necesară stăruie și  lasă deschisă posibilitatea de a spera în aplanarea acestui nedorit conflict. Iar aceasta poate fi formulată de exempku-„Unde va da ordin președintele Putin de aici înainte?” Au fost puține indicii în discursul prezentat națiunii ruse.Dar nu a existat niciun semnal de încetare a ostilităților. Deocamdată, ostilitățile vor continua, fie că acceptăm, fie că nu…

 

Sursa foto:https://google.com

Această analiză a fost realizată de către Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național

Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:

 DONEAZĂ PENTRU JURNALISMUL INDEPENDENT

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here