România nu îndeplineşte nici în prezent condiţiile pentru adoptarea monedei euro

0
600

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro.Aceasta nu este o simplă afirmație ci constituie concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă.

De altfel,luând în considerare factorii relevanţi suplimentari, toate aceste realități incontestabile au fost făcute public, așa cum arată într-un comunicat publicat miercuri de către board-ul executivului comunitar.

 

Contextul actual post-Covid 19

Raportul de convergență al Comisiei Europene este unul esențial, din moment ce stă la baza deciziei Consiliului UE și se referă la îndeplinirea de către un stat membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro.Raportul de convergență a fost întocmit de către Comisia Europeană și a fost publicat concomitent cu raportul de convergență întocmit de BCE,(European Central Bank) dar separat de acesta.

Conform uzanțelor, rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere expresă din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire pentru aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în anul 2013.

Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare Danemarca, este singura națiune care a negociat o clauză de neparticipare în Tratatul de la Maastricht, și automat nu face obiectul raportului.

Deși pandemia de COVID-19 și redresarea economică ulterioară din anul trecut au avut un impact foarte semnificativ asupra constatărilor raportului de convergență din 2022, impactul invadării Ucrainei de către Rusia, care a început în februarie 2022, a afectat semnificativ acest proces și a avut un efect limitat asupra datelor istorice utilizate pentru pregătirea raportului.

De altfel, tocmai măsura în care indicatorii de convergență economică e în continuare afectată de către criza declanșată de invazia militară perpetuată de către Federația Rusă, constituie un moți real de ingrijorare. Coroborat cu acesta,precum și de alte evoluții economice în curs care sunt pe deplin reflectate în proiecțiile economice pentru anii 2022 și 2023, s-a luat în serios faptul că tocmai Comisia le-a publicat încă din data de 16 mai 2022 . Acestea au respectat în linii generale toate previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2022, fiind utilizate pentru a evalua sustenabilitatea convergenței.

Scurt istoric 

Procesul de adoptare a monedei euro odată ce statul membru îndeplinește toate criteriile necesare este unul cât se poate de transparent.Pe baza Raportului de convergență 2022, Comisia înaintează o propunere Consiliului ECOFIN care – după consultarea Parlamentului European și după discuții în cadrul Eurogrupului și între șefii de stat sau de guvern – decide dacă țara îndeplinește condițiile necesare și poate adopta euro. Dacă decizia este favorabilă, Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) ia măsurile legale necesare și, pe baza unei propuneri a Comisiei, după consultarea BCE, adoptă cursul de conversie la care moneda națională va fi înlocuită cu euro, care devine astfel irevocabil fixat.

Deosebit de interesant și cu totul particular este alt aspect generat de motivele pedeplin subiective care țin de voință tuturor statele membre din afara zonei euro care sunt obligate să adere la moneda euro. În principiu, toate statele membre care nu au o clauză de renunțare (cazul particular al Regatului Danemarca) s-au angajat în mod legal să adopte moneda euro odată ce îndeplinesc condițiile necesare.

Cu toate acestea, ține de latitudinea fiecărei țări să-și calibreze calea către adoptarea monedei euro și de asemenea nu este legat sau prescris niciunui fel de calendar. Statele membre care au aderat la UE în anii 2004, 2007 și 2013, după lansarea monedei euro, nu îndeplineau condițiile de intrare în zona euro la momentul aderării lor. Prin urmare, tratatele lor de aderare le oferă timp pentru a face ajustările necesare.

Raport defavorabil

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

În lumina evaluării sale cu privire la compatibilitatea juridică și la îndeplinirea criteriilor de convergență și totodată luând în considerare factorii relevanți suplimentari, Comisia Europeană a considerat just că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro. În special, motivele sunt legate de către vidul legislativ din România care nu este pe deplin compatibil cu obligația de conformitate conform articolului 131 TFUE.

De asemenea, România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. În același raport defavorabil,România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice și nici criteriul cursului de schimb, iar în ceea ce priveşte criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung, România nu se aliniază standardelor în vigoare.

Amănunte comparative

În același document întocmit oficial și dat publicității, Comisia Europeană a mai supus atenției faptul că un stat precum Croaţia este pregătit să adopte moneda euro de la data de 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci.

Potrivit concluziilor raportului, numai  Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, în timp celui Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb. De altfel, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

Statele membre care au ales adoptarea monedei euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi „criteriile de la Maastricht”) sunt prevăzute la articolul 140, primul alineat din TFUE.

Durabilitatea este un alt aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că progresele înregistrate în materie de convergenţă trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le garantează durabilitatea şi nu pe factori temporari.

Mecanismul cursului de schimb și o scurtă concluzie

 Raportul de convergență la procesul de intrare în „mecanismul cursului de schimb”-formulă des uzitate-și abreviată ca ERM II este unul cât se poate de eficient.Mecanismul cursului de schimb (ERM II) a fost înființat la data de 1 ianuarie 1999 ca un succesor al MCE inițial pentru a se asigura că fluctuațiile cursului de schimb între euro și alte valute ale UE nu perturbă stabilitatea economică în cadrul pieței unice și pentru a ajuta statele membre din zona euro ca să se pregătească pentru participarea la Zona Euro.

Criteriul de convergență privind stabilitatea cursului de schimb necesită participarea la acest mecanism ERM II. Participarea la ERM II este una pe deplin voluntară, deși, ca unul dintre criteriile de convergență pentru intrarea în zona euro, care este evaluat în Raportul de convergență, o țară trebuie să participe la mecanism,  neavând fluctuații sau tensiuni severe timp de cel puțin doi ani înainte de a se putea califica pentru adoptarea incest club select al Zonei Euro.

În ERM II, cursul de schimb al unui stat membru din afara zonei euro este fix în raport cu moneda euro și este permis să fluctueze numai în limitele stabilite. Intrarea în ERM II se decide la cererea unui stat membru din afara zonei euro, prin acordul comun al tuturor participanților la ERM II (state membre din zona euro, BCE și miniștrii și guvernatorii băncilor centrale din statele membre din afara zonei euro care participă la mecanismul, adică în prezent Danemarca).

Bulgaria și Croația și-au anunțat în iulie 2018 și, respectiv, iulie 2019 intenția de a se alătura ERM II și s-au angajat să pună în aplicare o serie de măsuri menite să asigure o participare fără probleme la ERM II (adică așa-numitele angajamente prealabile) înainte de a se alătura ERM II. Cele două țări s-au alăturat ERM II în iulie 2020, după ce și-au îndeplinit angajamentele anterioare. De asemenea, aceștia se angajează să adopte o serie de măsuri suplimentare (adică așa-numitele angajamente ERM II post-intrare) menite să mențină stabilitatea economică și financiară și să atingă un grad ridicat de convergență economică durabilă. Până la 10 iulie 2022, ambele țări se vor afla în programul ERM II timp de doi ani.

Așa cum am subliniat, Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

De aceea, luând act de acest nedorit refuz, ar necesita ca instituțiile statului român să urgenteze și să elimine toate disfuncționalitățile din acest raport.Demn de semnalat este faptul că documentele instituționale ale economiei europene sunt rapoarte importante care analizează situația economică și evoluțiile economice, pregătite de Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene, care servesc la sprijinirea elaborării politicilor economice de către Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și UE. Parlament. De aceea, opiniile exprimate în documente neoficiale nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale Comisiei Europene, însă acest raport trebuie mereu îmbunătățit, în vederea admiterii cu succes a țării noastre atat în Zona Euro cât și adoptarea pe viitor a monedei euro.

Sursa foto:https://google.com

Sinteza acestei documentari a fost realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național 

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here