Îndoiala și nevoia de reînnoire zilnică

0
955
Atunci când în arsenalul nostru lingvistic avem astfel de expresii și , mai mult, le folosim frecvent, e un mare semn de întrebare referitor la întreaga noastră personalitate. Cine a studiat „Cartea lumii” în mod neintrerupt ne va putea „citi” . Dincolo de „copertă” , de aparență , de masca purtata în lume, dacă există în noi –îndoiala – aceasta stare  blochează accesul la gânduri rodnice și îndepărtează de noi pe cei de care chiar aveam nevoie. Mesajul pe care îl trasmitem este a unui om nehotărât. 
  De ce ajunge ÎNDOIALA să fie locatara permanentă a minții noastre? Probabil că explicații sunt multiple. Fără să mă consider atoatecunoscător, am descoperit cauza, în ceea ce mă privește. Iar aceasta este lipsa CUNOAȘTERII temeinice a problemei față de care îmi exprim îndoiala , asociată cu lipsa interesului de a căuta soluția .                                                       Și, nici mai mult, nici mai puțin … majoritatea procedează cumva, ca să pară interesanți, adică n-au curajul să joace corect, introducând ambigiitatea- „uite este, uite nu-i  …pentru a scăpa de sentința definitivă a filosofului antic SOCRATE  : „Cine spune că știe și nu știe , asta-i prostie !” 
   În loc de a trage concluzie, ar fi indicat sfatul de a ne feri să punem temei pe cuvântul unor astfel de oameni care au constant că „valoarea la purtător ” e taman această îndoială. 
 
Addenda
Atunci când eram avocat paralizam pledoaria adversarului care folosea excesiv expresia : ” Onorată instanță, eu cred că … mi se pare ca…”, astfel : Domnul avocat/procuror nu știe nimic sigur, vă prezintă păreri personale care nu pot forma convingerea Instanței că ceea ce spune e adevărat. Eu știu precis , în temeiul dovezilor administrate, așa că vă solicit să …” 
                                                              
  Dacă în loc de expresii care exprimă îndoială am spune :” Din informațiile pe care le am… situația de fapt este cu totul alta”,  cu o astfel de plecare vom câștiga atenția celui care decide și îi vom forma convingerea sa ne creadă pe cuvânt, mai ales daca merge vorba ca suntem oameni de bună credință.
  Totul depinde de ” omul interior” al fiecăruia; acolo-i forța tainică care poate ieși la vedere cand avem absolută nevoie. 

 

   ********************
În destul de frecventele întâlniri ale noastre cu vechi cunoștințe obișnuim să spunem : ” Nu te-ai schimbat deloc !” sau ” Nu te mai recunosc, așa de schimbat ești
…” 
    Ambele expresii uzuale sunt neadevărate, intră în structura formelor de politețe care exprimă ,de regulă, ceea ce intuiești că dorește să audă interlocutorul și să primești de la el. 
   Dincolo de conveniențele sociale, suntem „altul” în fiecare clipă fiindcă totul este în mișcare, în trecere și nimic nu rămâne fix… la fel. 
   Această  „TRECERE” o putem atrage în beneficiul nostru atunci când în mod voit ne reînnoim zilnic conduita, caracterul, pentru a întâmpina cu succes forțele eexterioare care acționează asupra noastra. EVENIMENTELE sunt stăpânii noștri, nu noi stăpânii evenimentelor. Iar acest lucru mă duce direct la pasajul plin de învățăminte ale vrednicului de pomenire voievod Neagoe Basarab care a lăsat scris (nu doar) pentru fiul său Teodosie, ci și pentru noi cei de astăzi:”Nu vremurile sunt sub om, ci săracul om… sub vremuri.” 
  Acestei reînnoiri îi spunem simplu „adaptare” asemenea -unei condiții pentru a străbate valurile vieții. Adaptarea trebuie să fie strict personală , cu forțe proprii ,fiindcă nevoile materiale și spirituale sunt diferite, având ca numitor comun puterea fiecăruia de a înțelege realitatea socială în care supraviețuim, ca să nu credem că trăim fără vreun rost.
Ca exemplu, stimați cititori ai acestui ziar, vă fac public o confesiune. Am renunțat să vând apartamentul din oraș (având și o casă undeva la țară), în aceste vremuri, văzând inflațiade-a dreptul alarmantă si sesizând deprecierea evidentă a monedei EURO în raport cu dolarul american, care acum sunt la paritate. Cu alte cuvinte, în aparență pot lua un preț bun, cu 20-30% față de cel de achiziție, însă în mod real, prețul este sub cel de cumpărare și evident aș fi în pierdere. Și-apoi… cu bruma de euro obținuți pot lua bunuri cu o treime mai puține decât în urmă cu un an. De pildă ,uleiul de floarea soarelui presat la rece-la un litru se vinde acum cu 28 lei, iar în urmă cu un an se comercializa cu 12 lei.
   Așadar, reînnoindu-ne în fiecare zi putem să rămânem stăpâni pe situație și în vremurile de mari frământări economice și sociale.
Sursa foto : https://google.com
 Redacția Ziarului Naționalul.ro mulțumește domnului Vasile Soroceanu pentru acest interesant material trimis astăzi 30 August 2022 în exclusivitate.Totodată, pe această cale îl asigură de statutul de colaborator permanent
Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here