Actualitate
Viața românilor în orașele uraniului din Apuseni: „Zona e foarte iradiată, dar ne-am mutat aici” VIDEO
Câteva familii mai locuiesc în colonia Băița Plai (județul Bihor), de la porțile celei mai mari mine de uraniu care a funcționat în România. În jurul fostei exploatări din Apuseni au fost înființate trei orașe muncitorești.
Băița Plai, o colonie muncitorească înființată la începutul anilor ´50, la poarta fostei mine de uraniu Avram Iancu, din Munții Apuseni, a ajuns unul dintre locurile cele mai dezolante din România.
Minele de uraniu din Apuseni și-au încetat activitatea la sfârșitul anilor ´90, după mai mult de jumătate de secol de exploatare, iar ultimii mineri de la Băița Plai au încetat lucrul în 2008.
Gabriel locuiește în Băița Plai, cu familia, ân apropiere de mina de uraniu. Foto: Daniel Guță
Colonia Băița Plai, de la poarta minei de uraniu
Atunci, vreo 90 de oameni mai locuiau în colonia minerilor, din care mai rămăseseră cinci blocuri și alte câteva clădiri ruinate folosite în trecut ca magazine, cinematograf, școală, grădiniță, cantină și baruri.
Numărul localnicilor a scăzut de la an la an, iar unele blocuri au fost părăsite complet, în timp ce alte clădiri au fost demolate, detonate ori abandonate în voia naturii.
Câteva familii au rămas, totuși, în Băița Plai, loc cunoscut pentru nivelul ridicat de radiații. Cresc aici animale, pe care le lasă libere să pășuneze pe lângă haldele de steril ale minei de uraniu, pe versanții rămași decopertați în urma exploatărilor de uraniu și prin vechile cariere de minereu.
În apropierea blocurilor, unii oameni și-au înființat mici grădini de legume. Vara, cutreieră dealurile în căutarea pitoancelor (ciuperci), a fructelor de pădure, iar apa de băut folosită în general de localnici provine de la câteva izvoare subterane captate.
Radiații în colonia de la porțile minei
Atunci când plouă, pe drumul care străbate cartierul, se formează adevărate pâraie care spală versanții contaminați ai minei de uraniu.
Apele pluviale ajung în subsolurile inundate și macină pereții blocurilor. Cei care conștientizează pericolul radiațiilor sunt puțini și se declară resemnați.
Imaginea 1/31:
Băița Plai Foto Daniel Guță (60) JPG
„E o zonă foarte iradiată acum, dar omul până nu pățește nu crede. Majoritatea de aici au murit așa: s-au culcat și nu s-au mai trezit”, spune Gabriel Dolga, unul dintre tinerii din localitate.
Câțiva copii au rămas și ei în „colonia” Băița Plai. Unii dintre ei locuiesc împreună cu mamele lor, în timp ce tații sunt așteptați să revină acasă, de la muncă, din afara țării. Alți localnici au văzut o oportunitate în zona defavorizată.
„Recent, au venit aici vreo trei – patru familii din prin Dobrogea. Sunt oameni care nu prea stau aici. Lucrează prin Occident, mai vin aici, stau vreo lună și iar pleacă. M-am mutat și eu aici, în urmă cu vreo patru ani. Apartamentele sunt mai ieftine, costă vreo 5.000 – 6.000 de euro. Eu am dat pe el 13.000 de lei și am mai investit vreo cinci mii de euro în renovarea lui. A costat mai mult acoperișul, care a trebuit refăcut. Dar blocurile sunt solide, de la începutul anilor ´50. Locuințele, cu două camere, sunt spațioase”, spune Gabriel Dolga.
Noaptea, adaugă tânărul, pe drum trece câte un camion încărcat cu butoaie cu deșeuri radioactive.
„Camioanele aduc deșeurile într-un depozit creat în fostele galerii ale minei. Acolo, sunt descărcate și betonate în tuneluri”, povestește tânărul.
Băița Plai. Foto: Daniel Guță
Nu vor să se mute din colonia Băița Plai
Unii locatari ai blocurilor „fantomă” au trăit aproape toată viața aici. Au prins vremurileîn care așezarea era împărțită de români și sovietici și le oferea un oarecare confort. Elisabeta Toda a lucrat la cantina minerilor din Băița Plai. Soțul, miner, a murit la vârsta de 62 de an, iar în vârstă de 74 de ani a rămas singură, de mai mulți ani. În trecut, a vrut să părăsească locul, însă acum, spune ea, este prea târziu.
„Nu aş putea locui niciunde altundeva. Autorităţile din zonă ne-au tot spus de ani în şir că vom fi mutaţi, că zona e periculoasă. Acum e prea târziu şi nici nu vrem să mai plecăm“, spune Elisabeta Toda, în vârstă de 74 de ani.
La șase kilometri de poarta de intrare în fosta exploatare de uraniu Avram Iancu se întinde orașul Nucet, de care aparțin satul Băița și colonia Băița Plai.
Mine de uraniu controlate de sovietici
Nucet avea vreo 800 de localnici înainte de sosirea sovieticilor interesați de uraniul din munții Bihorului.
Imaginea 1/20:
Nucet Foto Daniel Guță (4) jpg
„După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în zonă şi-au făcut apariţia specialişti ruşi, pregătind o exploatare masivă şi intensă a zăcămintelor de la Băiţa. Societatea Sovrom Kvartit lucra 24 ore din 24 cu un efectiv de 50.000 – 55.000 de salariaţi. În acele condiţii problema cazării zecilor de mii de oameni veniţi din toată ţara, cât şi din URSS, era deosebit de acută. Pentru rezolvarea acestor probleme, puţinul teren agricol de care dispuneau localnicii a fost expropriat. Pe acest teren s-au ridicat barăci, începând cu anul 1952, ca în 1956, când a fost atestat oficial ca oraş, Nucetul avea deja o populaţie de 10 000 de locuitori”, informează Primăria orașului Nucet.
Exploatarea uraniului a fost intensă în primii ani de funcționare a minei, zăcămntul lenticular fiind considerat unul dintre cele mai mari astfel de zăcăminte din lume.
„Dealurile erau pline de barăci de lemn, înainte de a fi construite blocurile. Când au plecat rușii, au început să plece și mulți oameni, pentru că rușii plăteau bine, din banii românilor”, spune Vasile Drăghici, un localnic din Nucet.
Vasile Drăghici. Foto: Daniel Guță
Proiectul de exploatare a uraniului în Munţii Apuseni era condus de ingineri şi tehnicieni sovietici, asistaţi de muncitori români, arăta un document al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), din 27 decembrie 1954.
„Minele sunt păzite îndeaproape de soldaţi sovietici înarmaţi cu balalaici (n.r. pistoale-mitralieră). Muncitorii locuiesc în apropierea satelor, în aşezări coordonate de trupe sovietice şi sunt ţinuţi izolaţi de zonele din împrejurimi. Minereul este încărcat în camioane, sigilat şi trimis, sub paza armată a sovieticilor, în URSS“, arăta raportul secret.
Minereu de uraniu încărcat cu mâinile goale
Un spital a fost construit în Nucet, la mijlocul anilor ´50, pentru minerii, victime a numeroase accidente de muncă și ale bolilor profesionale. În prezent, este folosit ca spital de psihiatrie. Un alt spital a fost construit în aceeași perioadă la Ștei, orașul învecinat, înființat și el de sovietici în condiții asemînătoare.
Ambrosie Haica. Foto: Daniel Guță
Ambrosie Haica (74 de ani) a trăit aproape toată viața în Nucet și a lucrat ca șofer, la minele din zonă. S-a pensionat după 67 de ani de lucru.
„Au trăit oamenii mai bine, dar era mai greu în mină. Nu erau utilaje. Lucrau oamnii cu mâna, cu trocul, din putere. Nu erau mașinile de azi. Scoteau uraniu, cupru, zinc, magnetită, pirită, volostonită. Erau două mine, cea de uraniu, sus în Plai, și cea de molibden. Duceam uraniul, de sus de la Băița Plai, la moara 4, în Petru Groza, în Ștei. Și de acolo îl transporta cu vagoanele. La mașină aveam placă de plumb. Ziceau că atrage radiațiile. Când au plecat rușii, de ne-au lăsat mina, mai erau hălci pline de uraniu. Era uraniu pur aici, un munte întreg”, spune localnicul.
La sfârșitul anilor ´50, după plecarea sovieticilor, activitatea minieră s-a restrâns în zonă, iar orașul s-a depopulat. În Nucet mai trăiesc vreo 2.000 de oameni, iar fostul oraș dormitor are încă de suferit de pe urma poluării.
„Poluarea din zonă provenea de la flotația din Băița. Zeci de ani de zile nu au fost nici broaște în Criș. Apa curgea în tot felul de culori: negru, verde, galben, în funcție de ce minereu flotau”, spune Vasile Drăghici.
O cale ferată cu ecartament îngust numită de localnici „trăienuț”, traversa orașul în direcția Ștei. A fost folosită și ea pentru transportul minereului de uraniu.
Orașul sovieticilor
Oraşul Ştei a luat fiinţă și el în numai câţiva ani, la începutul anilor ’50, la marginea satuui cu acelaşi nume, cu mai puţin de 200 de case.
Imaginea 1/22:
Orașul Ștei Foto Daniel Guță (18) jpg
În scurt timp, în noul Ştei, proiectat de sovieticii interesaţi de minele de uraniu din zonă, au fost ridicate zeci de blocuri, un palat administrativ, cinci cinematografe, două şcoli şi o bază sportivă. Oraşul din Munţii Bihorului a ajuns la o populaţie de peste 10.000 de locuitori, cei mai mulţi aduşi pentru a munci în exploatările de uraniu şi molibden din zonă.
Printre ei se amestecau ingineri şi militari sovietici. Din gara Ştei au plecat în anii ’50 nenumărate garnituri de tren încărcate cu minereu de uraniu, spre destinaţii necunoscute din Uniunea Sovietică. În 1958, oraşul a primit numele de Doctor Petru Groza, pe care l-a păstrat până în 1996, când a revenit la vechea sa denumire. Oraşul mai are circa 6.000 de locuitori.
Prima mină de uraniu din România
Prima mină de uraniu din România a fost înființată în 1952 în Munții Apuseni, la Băița Bihorului (Băița Plai), după circa doi ani de explorări.
A primit numele „Avram Iancu”, însă întreaga ei activitate s-a aflat în primii ani de funcționare sub controlul strict al Uniunii Sovietice, prin Societatea româno-sovietică „Sovrom Kvartit“ (Sovromura).
Nucet. Foto: Daniel Guță
În anii ’50, zăcămintele de uraniu au fost exploatate într-un ritm ameţitor, impus de sovietici, iar mii de oameni au fost aduși să muncească în minele Băiței Bihorului.
Mulţi dintre ei erau detaşaţi din Valea Jiului la Băiţa Bihorului, după ce li se verifica dosarul personal şi politic. Erau preluaţi de ofiţerii de securitate sovietici. Familiile lor erau aşezate în satele învecinate exploatării de la Băiţa.
Soldaţii sovietici din unităţile Armatei Roşii supravegheau zona, în timp ce militarii şi trupele de securitate şi miliţie române nu aveau voie să se apropie de exploatare.
„Viaţa românilor nu înseamnă nimic pentru ei atât timp cât ei deţin minereul românilor. Dar nimeni nu îndrăzneşte să vorbească, pentru că au fost atâtea cazuri în care minerii au dispărut, iar familiile lor au fost lăsate să flămânzească. Şi sunt mulţi agenţi ai ruşilor peste tot care ascultă şi raportează”, informau autorii unei note secrete, din 1954, păstrate în arhivele Radio Europe Liberă.
Nucet. Foto: Daniel Guță
Timp de aproape zece ani, potrivit unor cercetători, din minele Bihorului s-au extras milioane de tone de minereu uranifer, care era măcinat la Ştei, oraşul care primise numele Dr. Petru Groza, şi apoi lua calea URSS-ului.
Satele Nucet, Vașcău și Ștei au fost transformate în numai câțiva ani în orașe muncitorești, a căror populație totală depășea 25.000 de oameni, de aproape trei ori mai mare decât în prezent.
La începutul anilor ’60, când Societatea „Sovrom Kvartit“ a fost desfiinţată, minele din zonă au trecut în patrimoniul Exploatării Miniere Bihor.
„După ce uraniul n-a mai “plecat la ruşi”, a intrat în următorul circuit: de la Ştei, cu trenul, la Feldioara (“Uzina R”), unde era prelucrat chimic, ajungându-se la aşa-numita “yellow cake” care, la rândul ei, este transportată la Piteşti unde se obţine combustibilul nuclear”, arăta un document al Federaţiei Naţională de Mine şi Energie.
Angajați bine plătiți în minele de uraniu
Angajații minelor de uraniu erau printre cei mai bine plătiți muncitori din România și aveau posibilitatea să se pensioneze mai devreme.
„Am fost şofer la mina de uraniu Avram Iancu. Duceam minereul de la ieşirea din mină la Moara 4 din Ştei, de unde era încărcat în vagoane şi dus la uzina din Feldioara, din judeţul Braşov. Erau vagoane închise ermetic, la început localnicii nici nu ştiau ce transportă“, îşi amintea Mircea Popa, un localnic din Ștei.
Zăcămintele de uraniu au mai fost exploatate până la sfârșitul anilor ´90, iar galeriile fostei exploatării Avram Iancu au ajuns să formeze o rețea de aproape 100 de kilometri, întinsă pe trei județe: Bihor, Alba și Arad.
Ultimii mineri au părăsit fosta mină de uraniu Avram Iancu în 2008. O mină de cupru și minereuri complexe mai funcționează în zona Băița Plai, cu aproximativ 300 de angajați.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





