Actualitate
Cum a reușit Jurilovca să devină o atracție turistică, dintr-un loc de tranzit către Gura Portiței
Situată pe malul
lacului Razelm, în Rezervația Biosferei Delta Dunării, comuna Jurilovca era în
urmă cu 10-15 ani doar un loc de tranzit pentru turiștii care vizitau Gura
Portiței. Acum lucrurile s-au schimbat.
Jurilovca, vedere aeriană FOTO: Primăria Jurilovca
Jurilovca a
devenit în ultimii ani o destinație turistică în sine, un loc unde turiștii pot
afla despre cultura și obiceiurile comunității de ruși lipoveni, pot gusta din
bucătăria tradițională bazată în special pe preparate din pește, pot vizita
diferite obiective turistice situate în zona continentală a județului Tulcea
ori face excursii pe apă în Delta Dunării.
Transformarea
comunei dintr-un loc de tranzit într-o destinație turistică s-a făcut treptat,
plecând de la nevoile localnicilor de a trăi la nivelul timpurilor actuale.
În
ultimii zece ani, administrația locală a reușit să atragă investiții
guvernamentale și europene în valoare de peste 168 de milioane de lei. Cu
acești bani, dar și cu cei de la bugetul local, primăria a asfaltat străzile, a
racordat gospodăriile la rețele moderne de alimentare cu apă și la cele de
canalizare, a reabilitat și dotat la standarde europene unitățile de
învățământ.
Eugen Ion, primarul comunei Jurilovaca FOTO: FB/Eugen Ion
„Dezvoltarea și modernizarea comunei nu s-au făcut
special pentru turism ci, în primul rând, pentru locuitorii celor trei sate
componente (Jurilovca, Vișina și Sălcioara). Dar faptul că Jurilovca a evoluat
atât de rapid și consistent a atras mulți oameni care au văzut oportunitatea
unor investiții în turism”, explică Eugen Ion, primarul comunei.
Așa se face că în
ultimi ani, mulți orășeni din diferite locuri au achiziționat case tradiționale
cărora le-au păstrat stilul specific. Alții au construit de la zero, din
fonduri proprii sau accesând bani europeni, toți acești oameni ajutând la
dezvoltarea comunității.
Sală de Grădiniță în Jurilovca FOTO: Primăria Jurilovca
Jurilovca, destinație turistică
Eugen Ion spune
că prima investiție făcută de primărie în domeniul turismului a fost în
modernizarea portului Jurilovca, în 2012. „Chiar
dacă turiștii foloseau acea zonă doar pentru a ajunge la Gura Portiței, în acea
perioadă, ideea a fost de a le oferi condiții civilizate de călătorie. A fost o
decizie bună, pentru că, ulterior, în jurul portului s-au dezvoltat o serie de
activități care au dus la creșterea numărului de turiști în Jurilovca”.
Dezvoltarea portului a atras investiții private importante, mulți localnici
alegând să cumpere ambarcațiuni pentru transportul turiștilor, iar acest
segment este în plină dezvoltare. Sporirea importanței activității din zonă a
determinat administrația să realizeze un proiect cu finanțare europeană prin
care se construiește un nou port ce va permite acostarea a 120 de ambarcațiuni.
Următorul pas a fost amenajarea unui camping, primul camping cu facilități
pentru rulote și motor-home-uri din Dobrogea de Nord, cu o capacitate de 200 de persoane.
Festivalul Borșului Lipovenesc FOTO: Primăria Jurilovca
Dar, evenimentul care a pus Jurilovca pe harta turistică este Festivalul
Borșului Lipovenesc, care în 2009 a început timid, cu cinci ceaune și 200 de
participanți. Dacă atunci, Paul Condrat și Eugen Ion au organizat acest
festival ca o serbare a comunității, acum evenimentul a ajuns la 100.000 de
participanți și 40.000 de porții de borș distribuite (în anul 2022). Turiștii
prezenți în Jurilovca în cele două zile de festival și în zilele premergătoare
acestuia au lăsat în comunitate peste 2.000.000 de euro.
„Festivalul a devenit principalul
eveniment care are loc în Jurilovca pe parcursul unui an și este, în acest
moment, cel mai mare festival în aer liber din Dobrogea de Nord. Întreaga
comunitate este implicată în organizarea festivalului, care nu este finanțat
din bugetul primăriei”, spune primarul. Ultimele trei ediții au fost
finanțate din fonduri europene și sponsorizări, iar cele anterioare doar din sponsorizări.
Așa a ajuns comuna să numere acum 330 de locuri de cazare (26 de pensiuni
și un resort de patru stele), față de 50 de locuri de cazare și patru pensiuni,
cât înregistra în 2012.
Razelm Resort FOTO: Primăria Jurilovca
Ce poți face în Jurilovca
Jurilovca se află
situată la o distanță de trei ore de mers cu mașina de București, și la
mijlocul distanței dintre Constanța și Tulcea. Beneficiind de această
poziționare foarte bună, turiștilor le este ușor să ajungă aici. Chiar și
Aeroportul Constanța este la o oră distanță de localitate.
Odată cazat în
acest loc, turistul are la îndemână multe posibilități de a-și petrece timpul
liber. Iubitorii de istorie pot vizita Cetatea Orgame/Argamum, una dintre cele
mai vechi așezări din Dobrogea, aflată la doar patru kilometri de centrul
comunei Jurilovca, Cetatea Enisala, aflată la câțiva kilometri de ieșirea din
comună sau Cetatea Histria, aflată pe drumul ce duce spre Constanța.
Cetatea Enisala FOTO: Dan Cojocaru
Turiștii amatori
de pelerinaje pot face o excursie la „Triunghiul Mănăstirilor” (Saon, Cocoș și
Celic Dere) sau să viziteze basilica paleocreștină de la Niculițel, iar cei
amatori de drumeții au posibilitatea de a se aventura pe traseele munților
Măcin.
La doar 45 de
minute distanță de Jurilovca se găsesc Muzeul de Artă din Tulcea, care deține
cea mai mare colecție de tablouri ale pictorului Victor Brauner, și Casa
Avramide, care găzduiește o expoziție permanentă a regretatului Eugeniu Barău,
unul dintre cei mai spectaculoși pictori dobrogeni.
La crama
Hamangia, aflată la doar 17 kilometri distanță, în Baia, vizitatorii pot
participa la degustări de vinuri. Același lucru îl pot face, tot în apropiere,
la Crama Histria.
Capul Doloșman FOTO: Primăria Jurilovca
Pentru un răsărit
sau apus spectaculos, se poate vizita Capul Doloșman – singura faleză stâncoasă
de pe litoralul românesc. Aici, spune primarul Eugen Ion, administrația locală
intenționează pe viitor să amenajeze un parc acvatic. Totul trebuie făcut
ținând cont că zona este parte din Rezervația Deltei Dunării.
Desigur, din
portul Jurilovca se realizează transferul spre plaja de la Gura Portiței, una
dintre cele șase plaje sălbatice din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Drumul
cu barca cu motor, peste lacul Golovița, durează doar 20 de minute.
Au demisionat din multinaționale și au investit în
Jurilovaca
Claudia și Marius
Potolea sunt doi tineri care cred în viitorul turistic al comunei Jurilovca, de
aceea au ales să investească aici. Fiecare dintre ei a avut experiențe
internaționale, în țări precum Cehia, Turcia, Malaezia, Vietnam și Singapore.
Claudia și Marius au ridicat Pensiunea Cuplu Călător – FOTO arhiva personală
„Am lucrat câțiva ani în București pentru companii
internaționale, dar în 2015 ne-am dat demisia și am plecat într-o călătorie
fără termen de întoarcere. Însă am avut misiunea precisă de a descoperi o mică
parte din diversitatea și bogățiile lumii, să învățăm despre turism și
ospitalitate, ca apoi să ne întoarcem în țară și să punem umărul la dezvoltarea
turismului românesc”,
spune Marius.
Pentru a
descoperi dimensiunea profundă a României, timp de patru luni au călătorit prin
țară, cu autostopul sau pe jos și au fost găzduiți de localnici. Au parcurs
peste 6.000 de kilometri cu autostopul și aproape 2.000 de kilometri pe jos,
străbătând toate județele țării. Apoi au continuat călătoria spre Asia,
traversând Bulgaria, Turcia, Georgia, Armenia, Iran, India, Malaiezia,
Singapore, Thailanda, Myanmar și au ajuns în Hong Kong, fiind găzduiți de mulți
localnici și descoperind tradiții, culturi și multă inspirație.
După un an s-au
întors acasă, în Dobrogea, și au început proiectul Pensiunii Cuplu Călător. Cu
bani europeni au reușit să-și îndeplinească visul de a fi ei gazdele altor
călători. Au ales Jurilovca, satul natal al Claudiei.
Pensiunea Cuplu Călător Jurilovca FOTO: Marius Potolea
„Jurilovca are potențialul de a deveni
centrul turistic al Dobrogei, pentru oaspeții care caută experiențe. Trei
lucruri ne-au convins: locația perfectă pentru a oferi turiștilor experiențe în
Dobrogea; comunitatea ospitalieră, cu foarte multe tradiții, gastronomie și
lucruri inedite de oferit; administrația locală cu viziune, rezultate și proiecte
de investiții”, spun cei doi tineri.
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”





