Actualitate
România, Ucraina, limba și respectul reciproc
Atât noi, cât și reprezentanții Statului Român cu siguranță că am fi
amânat eventuale discuții despre nerespectarea drepturilor românilor din
Ucraina și a limbii române până după sfârșitul războiului, înțelegând întru
totul că acum nu este momentul oportun pentru a le aduce în discuție.
Foto: copii români din Ucraina. FOTO BucPress
Analiză realizată de Matei Blănaru
Dar iată
că cel care care le aduce în discuție în aceste momente dificile este tocmai
Kievul, adoptând și promulgând o lege
profund nedreaptă și la adresa minorității românești, așa că nu vedem motivul
pentru care noi am tăcea. Dacă Kievului nu i-a păsat suficient de mult încât să
le amâne, nici nu mai spunem să le rezolve pozitiv, atunci nici noi nu vedem un
motiv ca să o facem și le vom aduce în discuție.
Toate cele trei noțiuni enumerate primele în titlul analizei de mai sus,
respectiv geopolitica, securitatea și războiul par a oferi destule argumente Kievului pentru a implementa
o politică de deznaționalizare accentuată, care poate merge chiar și până la a interzice
a patra noțiune, respectiv limba română,
în bisericile din Ucraina. În școli se fac deja primii pași prin legea
minorităților naționale menționată mai sus.
Actualmente, se pare că în Ucraina se fac pași înspre interzicerea
Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată Moscovei, printre altele, pe multe
motive pe care le considerăm bine întemeiate. Nu este un secret pentru nimeni
felul în care Moscova instrumentalizează în scopuri politice/geopolitice
bisericile aflate în subordonarea Patriarhiei Moscovei, la fel cum o face și în
Republica Moldova de atâta timp prin așa-zisul Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove (de notat, se
dorește a fi „al Întregii Moldove”!),
sprijinit de stat, care duce o veritabilă luptă împotriva credincioșilor și
clerului Mitropoliei Basarabiei, care ține de Patriarhia Română. Dacă ar fi să
extrapolăm un pic, am putea lesne observa cum în Republica Moldova Patriarhia
Română duce o luptă disproporționată împotriva influențelor rusești sprijinite
de stat, nefiind ajutată politic sau strategic nici de Statul Român (doar
financiar, uneori), în timp ce reprezentanți ai Statului Român de multe ori au
ales să se alieze acolo la nivel politic, personal sau strategic chiar cu
exponenți ai intereselor rusești, cum au fost Vladimir Plahotniuc, Vlad Filat
sau alții.
Revenind, potrivit unei analize de pe Europa Liberă
semnată de Carmen Valică, în Ucraina există acum circa 100 de biserici în care
se slujește în limba română și toate sunt subordonate mitropoliei ucrainene
care ține de Patriarhia Moscovei și care este acum cercetată de autoritățile
ucrainene. De ce bisericile în care se slujește în limba română aparțin de
această mitropolie? Motivul este unul foarte simplu – <pentru că aici li s-a permis să se roage în limba maternă, ceea ce
a fost mai important pentru ei decât orice subordonare. Cealaltă biserică, cea
sprijinită de autoritățile de la Kiev, este mai „națională”>, spune
Marin Gherman, un jurnalist originar din Cernăuți.
Deși noi am arătat mai sus că unele motive pentru care Kievul ar dori
interzicerea acestei mitropolii sunt cât se poate de reale, de justificate, nu
putem să nu observăm, așa cum o face același jurnalist citat mai devreme, că „Dacă va fi interzisă aceasta, nu este clar
care va fi soarta celor 100 de biserici în care românii se roagă acum în limba
română.” Așadar, după pretextul luptei Kievului împotriva influenței
rusești care a generat legea minorităților naționale menționată mai sus, de pe
urma căreia vor suferi toți etnicii români din Ucraina, aflați în pragul încă
unei deznaționalizări forțate, iată că din nou în urma luptei dintre Kiev și
Moscova, de data aceasta prin intermediul bisericilor, primii care vor pierde
vor fi din nou românii din Ucraina și limba română. De exemplu, acum câteva
luni, un cunoscut ierarh de origine română din Ucraina a fost amendat pentru o
procesiune a românilor din zona Cernăuți, deși acest ierarh s-a pronunțat
public împotriva și și-a criticat superiorul său ierarhic, patriarhul Kiril al
Moscovei. Dar au fost mai multe astfel de tatonări și presiuni asupra românilor
din regiunea Cernăuți și nu numai.
Revenind, ce va face România în acest caz, dacă se va interzice
slujirea în biserici în limba română, cum va reacționa? Pentru că dacă va face
ceea ce a făcut până acum, adică să se prefacă în mod naiv că va crede toate
promisiunile neonorate ale Kievului, va fi încă o pată pe obrazul greu încercat
al diplomației și politicii externe a României, dar și a prestigiului regional
al său și, deloc în ultimul rând, încă o palmă dată propriilor conaționali
pentru care, teoretic, Statul Român este răspunzător și el. Sau, la fel, dacă
Statul Român va privi în continuare cu aceeași pasivitate cum credincioșii
aparținând de Mitropolia Basarabiei din Republica Moldova, subordonați
Patriarhiei Române, sunt discriminați acolo în favoarea Mitropoliei Chișinăului,
aflată sub Patriarhia Moscovei. Despre acestea s-a scris și în câteva analize
LARICS de aici sau de aici, unde se
punctează faptul că, deși financiar există ajutoare din România pentru
Mitropolia Basarabiei, la nivel politic sau strategic aceasta este inexistentă
pentru reprezentanții Statului Român.
În Ucraina, dincolo de lupta fizică din teren, asistăm și la o luptă
între limba rusă și cea ucraineană și între biserica supusă Kievului și cea
supusă Patriarhiei de la Moscova. În toate aceste lupte, pe bună dreptate,
România și românii au acordat și continuă să acorde ajutor Ucrainei și
ucrainenilor în fața invaziilor și nedreptăților rusești. Dar nu trebuie să
existe și un respect reciproc?
Bust al lui Mihai Eminescu din Chișinău
În anul 2013 trebuia inaugurat în regiunea Cernăuți un
bust al lui Mihai Eminescu și a fost decapitat
înainte de inaugurare.
Soluții. 1. Ar fi atât de ușor pentru Ucraina să rezolve această problemă a
apartenenței bisericilor românilor din Cernăuți la Patriarhia Moscovei, dacă
doar le-ar acorda libertatea de a folosi limba română în slujbele bisericești.
Pe românii din Ucraina nu îi interesează să aparțină canonic de Patriarhia
Moscovei, nu îi interesează această luptă dintre două identități străine lor,
care ambele le-au făcut rău, îndeosebi cea rusă, ci îi interesează să își poată
păstra preoții, bisericile și limba română, adică identitatea lor, după cum
afirma Marin Gherman în același articol Europa Liberă
menționat și mai devreme: „Oamenii care
sprijină încă această biserică îmi spun: îl criticăm pe Putin, sprijinim
refugiații ucraineni și armata ucraineană, oferim bani în sprijinul Ucrainei,
dar credem în preotul din biserica noastră și din comunitatea noastră”.
Dacă Patriarhia Ucrainei și Kievul le-ar garanta aceasta, atunci
problema ar fi fost de mult rezolvată. Dar, din păcate, unele mentalități de la
Kiev nu pot și nu vor să facă aceasta. Iar efectele nu au cum să fie pozitive
pe termen lung.
2. Sau,
ar mai exista o soluție – ca Statul Român să se implice pe lângă autoritățile
de la Kiev să permită Patriarhiei Române să deschide biserici în zonă sau să se
permită bisericilor românilor din Ucraina să revină sub Patriarhia Română, de
unde au fost în mod abuziv rupți după Al Doilea Război Mondial. Conform unui sondaj
despre românii din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, prezentat de
BucPress, o agenție de știri a românilor din Ucraina, 61% dintre respondenți
cred că ar fi o idee bună să se deschidă biserici aparținând Patriarhiei
Române, unde să se poată vorbi și sluji în limba română. De notat că 35% nu au
spus că nu ar dori aceasta, ci nu au dorit să răspundă, probabil de teama unor
represalii din partea autorităților Kievului, ceea ce spune multe despre
atmosfera din zonă. Dar, reluând ceea ce am spus mai devreme, dacă
reprezentanții Statului Român vor interveni la fel cum au făcut-o și în
Republica Moldova în sprijinul Mitropoliei Basarabiei (adică practic deloc),
atunci nu se va face nimic.
Argument. Sigur că, după cum am menționat, înțelegem rațiunile care stau în
spatele acestor politici de la Kiev, sau cel puțin pretextele pentru ele, s-a
vorbit mult despre acestea și despre amenințările generate de identitatea
rusofonă din Ucraina și încercările acesteia de a le contracara. Pe bună
dreptate, considerăm și noi, din multe puncte de vedere. Dar credem că nu
aceasta este calea de a rezolva această problemă. Nu suprimarea oricăror
minorități din Ucraina este calea de rezolvare, pentru că aceasta seamănă
izbitor de mult cu modul rusesc de a rezolva astfel de probleme. Ci rezolvarea
poate că ar trebui să fie chiar opusul acestor metode, respectiv generarea de
strategii și metode prin care să faci ca identitatea ucraineană să fie mai
atrăgătoare decât cea rusofonă, să fie mai modernă, mai umană, mai liberă, mai
empatică, sunt atât de multe moduri în care poți să faci ca o identitate să fie
mai atrăgătoare decât cea arătată acum de Moscova prin război, violență, prin
crimă, prin restrângeri de libertăți, prin minciuni, propagandă sau amenințări.
Dar atunci când tu ai face același lucru, dacă ai avea aceleași metode de
abordare, atunci tu nu oferi o variantă reală unei minorități rusofone.
Desigur că noi realizăm și faptul că momentul actual nu este unul
oportun ca noi să vorbim despre astfel de lucruri, desigur că noi realizăm și
faptul că am putea fi, în mod intenționat sau accidental, greșit interpretați.
Dar la București și la Kiev oare nimeni nu se întreabă dacă momentul actual
chiar era cel mai potrivit pentru a călca din nou și mai tare drepturile tot
mai diafane ale românilor din Ucraina și limba română de acolo, în mod
incredibil încă împărțită în „limbă
română” și „limbă moldovenească”?
Nimeni nu s-a întrebat dacă aceste lucruri nu pot cumva dăuna relațiilor,
încrederii și respectului reciproc, mai ales acum, când România ajută din toate
punctele de vedere Ucraina? Deși Stalin a fost fără îndoială un călău pentru
poporul ucrainean, fie și menționând numai Holodomorul,
iată că unele elemente ucrainene se folosesc fără nicio problemă de așa-zisa identitate moldovenească inventată de
Stalin și Kotovski împotriva identității românești. Despre „limba moldovenească” din Ucraina se poate citi într-o analiză LARICS de aici.
În această situație, dacă nimănui la Kiev nu i-a păsat și nimeni nu s-a
întrebat acolo dacă acesta era chiar momentul oportun pentru a face toate
aceste lucruri împotriva minorității românești și a limbii române, a
bisericilor românești din Ucraina, pentru a le implementa, atunci probabil că
nici noi nu ar trebui să ne întrebăm dacă era sau nu momentul oportun ca noi să
luăm act de ele, ci ne vedem obligați să luăm act de ele, din unele puncte de
vedere.
Noi am susținut și susținem încă de la începutul războiului primirea ucrainenilor de către
România și români și despre cum este absolut esențial, deopotrivă
politic și uman, să primim refugiați ucraineni și să continuăm să ajutăm în
această direcție și în orice alte direcții posibile, politic, economic,
militar. Imperiile și mentalitățile imperialiste, ca cea de la Moscova, nu
trebuie să își mai aibă locul în societățile noastre de astăzi. Iar despre
mentalitatea imperialistă de la Moscova noi avertizam chiar și în preziua
începerii invaziei din Ucraina, analiză disponibilă aici,
dar și cu câteva săptămâni mai devreme, analiză disponibilă aici.
Dar pe de altă parte nu putem nici să închidem ochii și să ne prefacem
că nu vedem cum în lupta aceasta dintre limba ucraineană și cea rusă, cea care
pierde este limba română din regiunea Cernăuți, din Transcarpatia și din
Bugeac. Nu putem să ne prefacem că nu vedem cum în lupta dintre biserica
ucraineană și cea rusă, cele care pierd sunt bisericile românești din regiunea
Cernăuți.
Iar aici trebuie să recunoaștem și o vină a reprezentanților Statului
Român – fără a mai reaminti faptul că de 30 de ani toate guvernele din România
au neglijat și trădat minoritatea românească din Ucraina, trebuie să punctăm
recentele desfășurări de evenimente legate de legea minorităților naționale din
Ucraina și drepturile lor tot mai puține, tot mai restrânse pe an ce trece.
Este limpede că se dorește asimilarea completă sau dispariția lor prin orice
mijloace necesare și posibile în acest moment. Iar reacțiile Statului Român au
fost extrem de palide, de letargice, chiar dacă a existat un comunicat recent cu o notă de protest.
Probabil că, pentru ceea ce eram noi obișnuiți, acestea au părut drept reacții
energice, dar în mod real nu au fost nici măcar pe aproape pe lângă ceea ce ar
fi trebuit să fie și să denote o reală preocupare și interes pentru subiect.
Sinceri să fim, nici nu putem să ne mirăm că reacția Ucrainei la aceste
slabe note de protest a fost una de a le ignora complet, după atâtea alte promisiuni
neonorate cu alte ocazii, atâta timp cât Statul Român este dispus să ajute
necondiționat Ucraina. Atâta timp cât indiciile sunt clare pentru politicienii
de la Kiev că tirurile cu cereale ucrainene vor continua să circule
nestingherite pe șoselele României dinspre Ucraina, sau convoaiele cu armament
și diferite ajutoare militare și civile, generatoare electrice, plus multe
altele, nu vor întâmpina niciodată vreun blocaj rutier, politic, administrativ
sau de orice altă natură, ci vor circula nestingherite dinspre România înspre
Ucraina, este lesne de închipuit și de văzut cum Ucraina nu va lua în seamă
nicio notă de protest a României referitor la încălcarea oricăror norme de bună
vecinătate, de bun-simț și de respect reciproc referitor la minoritatea
românească din Ucraina, la bisericile lor și la limba română. Dar oare ar fi
mai atent Kievul dacă toate aceste indicii ar fi poate ușor confuze la un
moment dat? Desigur că nu vorbim despre întreruperea acestor ajutoare esențiale,
ci doar despre o punere ușor diferită a problemelor importante atât pentru
România, cât și pentru Ucraina, unde ar trebuie să ne înțelegem în mod reciproc
sensibilitățile și prioritățile și să ne ajutăm reciproc cu ele. Relația nu
poate fi deloc unilaterală.
Nu ne referim aici și la ajutorul pe care România îl acordă
refugiaților ucraineni, pentru că acesta ar trebuie să continue indiferent de
unele greșeli ale politicienilor de la Kiev sau ale politicienilor de la
București. Atunci când putem face ceva în această privință, atunci când putem
ajuta, oamenii simpli nu trebuie să sufere pentru greșelile și lipsa de viziune
a politicienilor lor, iar noi, în România, înțelegem aceasta foarte bine. Dar,
după cum am arătat mai sus, există și alte puncte pe agenda bilaterală unde
interesele României și românilor pot fi puse în balanță și susținute mult mai
ferm.
Copii ucraineni refugiați în România. Sursa: © UNHCR/Andrew McConnell
Această lipsă de viziune și de înțelegere de la Kiev este posibil să
afecteze pe termen mediu și lung relațiile dintre societatea românească și cea
ucraineană. Și ar fi păcat, pentru că în contextul acestui război există o
posibilitate reală de o apropiere fără precedent și o reconciliere istorică
definitivă între societățile noastre. Cu atât mai mult cu cât în aceste clipe
grele oamenii simpli din Ucraina, așadar o parte a societății ucrainene, pot să
vadă într-adevăr cum sunt românii, cum este societatea românească, iar
societatea românească poată să vadă într-adevăr cum ucrainenii obișnuiți sunt
și ei doar oameni simpli la fel ca și noi, care trec prin clipe grele. Umanitatea
ne apropie, în timp ce deciziile politice mai ales de la Kiev, dar și de la
București, fără viziune și fără o reală înțelegere a realităților societale,
pot să ne despartă.
Reacțiile societății românești la toate aceste evoluții de la Kiev au
fost și ele foarte palide, cu siguranță influențate și ele de teama ca unele
eventuale proteste să nu fie considerate atitudini „pro-ruse” în acest context extrem de sensibil. Sigur, este
adevărat că uneori chiar și în societatea noastră este greu de diferențiat
între atitudini reale „pro-ruse” ale
unora care au fost/sunt apropiați ai intereselor rusești de aici, despre care
și urmează să facem o analiză, și altfel de atitudini. După cum au dovedit-o
nenumărate analize de ale noastre, ca de exemplu și aceasta recentă de aici,
ca să folosim un eufemism, nu suntem sub nicio formă admiratori ai politicilor
sau societății ruse actuale. Dar nu este nimic „pro-rus” în a apăra interesele naționale ale României și ale
comunităților românești de peste granițe.
Astfel că putem spune explicit, ca să nu existe niciun fel de confuzii
– din nenumărate puncte de vedere, este normal, este obligatoriu chiar ca
România să ajute Ucraina prin absolut orice mijloace este posibil în acest
moment, până la sfârșitul conflictului și chiar și după. Dar pe de altă parte
și Ucraina trebuie să dea dovadă de reciprocitate în privința drepturilor
românilor de acolo și de respect reciproc. Nu se poate una fără cealaltă și,
din nou punctăm că, mai ales în acest context atât de dificil al războiului, nu
înțelegem de ce la Kiev există unii care vor să facă aceasta și care astfel
înțeleg să conducă relații bilaterale care ar putea/trebui fi chiar și mai
apropiate.
Concluzii. Atât la București, cât mai ales la Kiev, noi suntem preocupați să
căutăm, de cele mai multe multe ori pe bună dreptate, dar și uneori în mod
paranoic, „pro-rușii” dintre noi. În
timp ce uităm sau ignorăm că de fapt propriile mentalități de la Kiev fac de
multe ori mult mai mult rău relațiilor româno-ucrainene decât ar putea-o face
vreodată Moscova. Și lucrul acesta a fost vizibil atât pe timp de pace, cât și
pe timp de război.
Trebuie să fim conștienți că ura dintr-o societate, odată dezlănțuită,
nu mai face prea bine deosebirea dintre aliați și dușmani, dintre prieteni și
inamici. Câteodată este de ajuns doar să vorbești o altă limbă într-o biserică
pentru a o dezlănțui și nu vrem să ajungem până acolo.
Sperăm ca atât clasa politică de la Kiev, cât și societatea ucraineană,
în ansamblul ei, să nu meargă pe această cale și, chiar dacă este dificil de
văzut limpede printre bombardamente, în întuneric și frigul lăsat de
distrugerea infrastructurii critice din Ucraina, să înțeleagă bine cine le sunt
adevărații dușmani și cine ajută cu orice riscuri, așa cum o face România, deși
situația economică, socială sau politică nu este una neapărat de invidiat nici
aici. Sau cine își pierde viața deseori luptând pentru Ucraina, ca atâția
etnici români din regiunea Cernăuți, 80% dintre minoritarii români declarând că au
rude, prieteni sau cunoscuți care luptă sau au luptat pe front.
Ar trebui să se înțeleagă limpede la Kiev că, dacă ajutorul nostru
umanitar pentru refugiații ucraineni este și va fi necondiționat (nu suntem o societate care se răzbună pe
oamenii simpli dintr-o altă societate pentru lipsa de interes sau de viziune a
conducătorilor lor sau pentru frustrările din propria noastră societate),
celelalte tipuri de ajutor, începând de la cel politic, economic, militar pot
fi condiționate și de respectul reciproc. Iar respectul reciproc începe de la
felul în care ne tratăm unii altora minoritățile. Iar aici statul ucrainean ne
este dator. Nu credem că este cazul sa punctăm aici modul în care este tratată
minoritatea ucraineană în România și modul în care este tratată minoritatea
românească în Ucraina de 30 de ani.
Români din Ucraina
Atât la București, cât și la Kiev trebuie să se
înțeleagă faptul că „interesele
naționale” nu sunt o sumă de noțiuni abstracte care pot fi tranzacționate
după cum li se pare convenabil unora sau altora, ci se referă la oameni –
printre care inclusiv la ucraineni din România, cât și la români din Ucraina.
Astfel de acțiuni ale Kievului,
dublate de inacțiuni ale
Bucureștiului nu fac decât să lase loc liber răspândirii narațiunilor
dăunătoare nouă și prielnice Rusiei în societățile noastre, Rusie care astfel
nu mai are nevoie să facă nimic pentru a ne dezbina și a ne submina atât
încrederea reciprocă, dar și încrederea propriilor noastre societăți – prin
deciziile și politicile lor greșite, o fac unii factori de decizie singuri.
Matei Blănaru este doctorand al Universității din București și cercetător asociat la
CSSR din cadrul ISPRI – Academia Română.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
Actualitate
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile după ce a descoperit o scară ascunsă, veche de peste un secol. Folosită odinioară de personalul locuinței, aceasta a convins-o să renunțe, cel puțin deocamdată, la demolările pe care le avea în vedere.
Casa veche de 120 de ani care ascundea un detaliu istoric foto:captura tiktok
Nina Becht, în vârstă de 27 de ani, și-a documentat prima săptămână în casa veche de 120 de ani într-un videoclip publicat pe TikTok, care a devenit viral în rândul proprietarilor de locuințe istorice.
La momentul cumpărării imobilului, Becht și soțul ei aveau în vedere un proiect de renovare de amploare. Planul prevedea unirea sufrageriei, bucătăriei și a camerei de serviciu într-o singură bucătărie spațioasă, precum și combinarea mai multor dormitoare pentru a crea un dormitor matrimonial mai mare, potrivit People.
„Când am cumpărat casa, intenționam să începem imediat o renovare mult mai amplă”, a declarat Nina Becht pentru People.
Casa și-a spus propria poveste
Totul s-a schimbat însă imediat după mutare. În loc să înceapă demolările, tânăra și-a petrecut prima săptămână curățând geamurile, transportând cutii și explorând fiecare încăpere.
Pe măsură ce locuiau în casă, cei doi au început să descopere numeroase detalii originale care rezistaseră mai bine de un secol. „Sincer, schimbarea de perspectivă a venit aproape imediat ce am intrat și am început să locuim aici. Pe măsură ce făceam curățenie și începeam să trăim cu adevărat în casă, descopeream tot mai multe detalii originale care supraviețuiseră mai bine de un secol”, a spus ea.
Scara ascunsă care i-a făcut să renunțe la demolare
Momentul decisiv a venit odată cu descoperirea unei scări ascunse, amplasată lângă bucătărie. În urmă cu peste 100 de ani, aceasta era utilizată în principal de personalul care lucra în locuință.
„Extinderea bucătăriei, așa cum plănuiserăm, ar însemna, cel mai probabil, eliminarea acelei scări. Nu am putut să o distrug. Discuția despre demolarea ei m-a făcut să realizez că unele elemente merită apreciate înainte de a fi schimbate pentru totdeauna”, a explicat Becht.
În prezent, Nina Becht spune că încearcă să găsească un echilibru între confortul unei locuințe moderne și păstrarea identității istorice a casei.
Tânăra mărturisește că avea și o altă idee preconcepută despre viața într-o casă veche de peste un secol.
„Mă așteptam ca locuința să pară puțin bântuită. Dar este surprinzător de luminoasă, caldă și plină de viață, așa că nu am simțit nici măcar o clipă vreo atmosferă ciudată”, a spus ea.
Deși proiectul de renovare a fost regândit, Becht afirmă că nu exclude posibilitatea extinderii bucătăriei în viitor, deoarece atât ea, cât și soțul ei, sunt pasionați de gătit și le place să primească prieteni și rude.
Totuși, după numai o săptămână petrecută în locuință, anumite idei au fost deja abandonate.
„Inițial vorbeam despre transformarea casei într-un spațiu complet deschis, dar acum nu-mi mai pot imagina să renunț la sufragerie”, a declarat ea.
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din...
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a fost rugat să...
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile...
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu publicat în presa chineză,...
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
Pentru cei mai mulți oameni, concediul este perioada în care ar trebui să se relaxeze și să se desprindă de...
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
Perioada petrecută de internaționalul român Radu Drăgușin în prima ligă de fotbal din Anglia se apropie de sfârșit. Potrivit presei...
Peste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
Evenimentul a transmis un puternic mesaj de încredere afirmând forța parteneriatului strategic România – SUA Peste 550 de invitați au...
-
Actualitateacum 3 zile
Se știe data la care Soarele va distruge Planeta Pământ. Ce au descoperit oamenii de știință
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 2 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum o zi
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Peste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi