Actualitate
Povestea înscenării care l-a trimis pe Iuliu Maniu în cruntele temnițe comuniste, unde și-a găsit moartea | SPECIAL
Cu tact, inteligență și un plan bine făcut, Iuliu Maniu a fost înscăunat de Istorie drept unul dintre cei mai buni politicieni ai noștri. A luptat pentru drepturile românilor toată viața și s-a luat la trântă pentru Ţară cu imperialismul, carlismul și comunismul. Sovieticii, însă, i-au trasat un final teribil: a fost arestat și condamnat la „temniță grea pe viață“, găsindu-și sfârșitul paralizat pe un pat mizer de la închisoarea Sighet, pe 5 februarie 1953.
Iuliu Maniu, prim-ministru al României de trei ori. FOTO fototeca online a comunismului românesc
Iuliu Maniu s-a născut cu dorința de a lupta pentru drepturile românilor din Transilvania – o trăsătură venită pe filieră paternă, de la unchiul tatălui, nimeni altul decât Simion Bărnuțiu, unul dintre pașoptiștii de seamă, cel care a ținut celebrul discurs de la Blaj, din mai 1848. Din partea mamei, mai exact de la bunicul matern, vicarul Demetriu Coroianu, a luat prestanța, atitudinea, după cum spunea, mai târziu, George Pop, cel care a condus Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918: „Rece la părere, hotărât, calm, chibzuit, imperturbabil, cu privirea cam fixă, când vorbeşte întocmai ca bunicul său. Pare că priveşte pururea la ţintă, la scop, fermecat de acelaşi ideal“.
Așadar, transilvănean pur-sânge, Iuliu Maniu s-a născut pe 8 ianuarie 1873, în Șimleul Silvaniei. Primii pași în ale învățăturii i-a făcut la școala din Blaj, liceul în Zalău, iar studiile în Drept, până la doctorat, pe rând, la Cluj, Budapesta și Viena. Poate că soarta a făcut ca studentul Maniu să fie contemporan cu una dintre cele mai dârze mișcări ale românilor din Transilvania: acţiunea memorandistă din 1892. Asupriți și cu drepturi limitate, românii făceau apel către împăratul de la Viena să acorde independență politico-administrativă Transilvaniei în cuprinsul Monarhiei Habsburgice. Pentru Franz-Josef, petiția românilor era prea neimportantă și a trimis-o guvernului de la Budapesta, ungurii luând măsuri drastice: semnatarii, membri ai PNR, au fost arestați.
În acea vreme, Maniu, preşedinte al Societăţii Academice „Petru Maior“, a ajuns la București și și-a trasat singur destinul: „Jur pe Dumnezeu, pe conştiinţă şi pe onoare, că îmi voi jertfi viaţa pentru triumfarea cauzei româneşti, luând parte la revoluţia pe care o pregătim“. Ani mai târziu, în 1938, el descria momentul când urechile și sufletul i-au auzit pentru prima dată Imnul Regal: „Când am trecut – destul de tânăr – pentru prima oară Carpaţii şi am ascultat pentru întâia dată Imnul Regal român, m-a cuprins o emoţie de nedescris. L-am ascultat cu capul descoperit şi cu lacrimi de sfântă emoţie în ochi. Melodia mi s-a părut ca venită din Cer, iar textul de un sens adânc cutremurător, care trecea de la ureche prin intelect până la ultima celulă a nervilor“.
Vocea de român din Parlamentul maghiar
„Iubirea de moșie“, caracterul și cunoștințele l-au propulsat repede în topul favoriților printre cei de rând. La 24 de ani era deja în Comitetul Partidului Naţional Român, precum și jurisconsultul Mitropoliei Unite de la Blaj. Maniu hotărăște să pună piciorul în prag: dacă până atunci, Partidul Național Român acționa doar pasiv la adresa instituțiilor imperiului, el și tânăra elită politică doreau acțiune. În 1905, românii își aleg primii reprezentanți în Parlamentul de la Budapesta, iar în 1906, PNR câştigă 19 mandate, inclusiv unul prin Iuliu Maniu. Timp de patru ani, Maniu a fost principalul adversar al politicienilor maghiari, vocea sa răsunând în forurile din Ungaria.
Un orator înnăscut. FOTO: Wikipedia
S-a remarcat încă de la discursul inaugural, din 21 mai 1906, însemnările vremii menționând o atmosferă ostilă, ba chiar agresivă, fiind întrerupt de aproape 50 de ori. Asta nu l-a împiedicat pe român să afirme cu toată puterea despre politica imperială că „încă de la 1867, conduce destinele ţării acesteia spre nefericirea ei şi care nu se poate caracteriza altfel decât cu cuvântul: dominaţiunea exclusivismului de rasă şi de clasă“. Când un deputat ungur a spus zeflemitor despre România că este un mic stat balcanic zdrenţuit, Maniu a replicat, protestând – „nu este zdrenţuit, ci sfâşiat“. Prin abuzuri și ilegalități, maghiarii au împiedicat, în 1910, realegerea lui Maniu în Parlament, însă el obținuse ce și-a dorit: dorințele românilor să fie auzite la nivel oficial și crearea unor relații amiabile cu oameni politici maghiari importanți, care mai târziu, în perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, aveau să conteze.
Soldat cu agendă ascunsă
Vremea discuțiilor și a diplomației a încetat odată cu moartea arhiducelui Franz-Ferdinand, în 1914 – Primul Război Mondial. Marile imperii ale vremii doreau reasigurarea că toți supușii le sunt fideli. Budapesta nu făcea excepție: le cerea liderilor români ai PNR să jure loialitate imperiului și să ceară politicienilor de la București alegerea Puterilor Centrale. Acțiunile de persuasiune se îndreptau mai ales către Maniu – maghiarii știau că dacă el accepta noua politică dualistă, toți îl vor urma. În zadar. Iuliu Maniu a refuzat ferm: „Nici sub spânzurătoare nu am putut spune ca România să meargă alături de Austro-Ungaria“.
Protestez în numele Ardealului și al Banatului, în contra oricăror încercări de a înstrăina Transilvania, Banatul, Maramureșul sau Crișana de la corpul statului nostru.
În timp ce vorbeau de acte, norme și politici, Maniu a fost chemat pe front. A acceptat și nu a luat calea refugiului în Regat. Acolo, pe frontul italian, el știa că alesese calea cea mai bună: era alături de alți români înrolați și îi scutise de posibile persecuții pe alți lideri ai partidului. Pasul făcut de Maniu a fost privit ca o trădare de mulți, după cum nota mai târziu unul dintre erudiții vremii, Stere Diamandi: „În loc să-l vedem cap al rebeliunii, târât prin temniţe sau în faţa plutonului de execuţie, noi îl vedeam caporal în oastea drăguţului de împărat. Ni se părea o adevărată trădare de neam. Astăzi, însă, adolescenţii de pe vremuri, care cârteau împotriva lui Maniu, în faţa evenimentelor care i-au dat dreptate, va trebui să recunoaştem că am greşit. Astăzi ne dăm seama cât de înţeleaptă a fost tactica întrebuinţată de dânsul. A ştiut să evite jertfe inutile. A ştiut să pândească momentul cel mai prielnic, când avea să dea lovitura decisivă cu maximum de şansă. Şi momentul a venit“.
Timpul petrecut de Maniu pe front și experiența acumulată acolo, ca şi comandant de baterie în Regimentul 14 artilerie, au fost decisive pentru viitorul Transilvaniei. În octombrie 1918, când Imperiul Austro-Ungar începuse să se destrame și țară după țară să își proclame independența – Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria –, Austria era cuprinsă de haos. Maniu, fiind deja la Arad, pleacă la Viena și, ca lider al celor peste 60.000 de soldaţi şi ofiţeri români aflaţi în capitala austriacă, îi cere ministrului de război aprobarea de a organiza trupele și a instaura ordinea pe străzile orașului – avea, iată, o armată românească pregătită să servească Consiliul Naţional Român de la Arad.
„Sunt dezertor de pe front“
Iuliu Maniu, om al armatei de nevoie. FOTO: Cabinetul de Stampe al BAR
Despre această reușită, Corneliu Coposu rememora din povestirile lui Maniu: „La Viena a cerut să fie prezentat ministrului de război, Von Straeger Steiger. L-a luat în primire un colonel cu numele Otto Müller. Acest colonel, foarte contrariat de îndrăzneala unui simplu locotenent de a cere audienţă generalului, şeful suprem al armatei, i s-a adresat cu reproşuri:«Dumneata nu ştii că trebuie să te adresezi organelor superioare pe cale ierarhică? Mergi la comandantul diviziei militare, de acolo la regiment, de la regiment la divizie, la corp de armată, şi după aceea poţi să ajungi aici. Dar dumneata ce poziţie ai?». La care Maniu, foarte senin, i-a răspuns: «Sunt dezertor de pe front». Colonelul i-a răspuns:«Nu crezi că poţi fi arestat şi împuşcat?». La care Maniu a răspuns: «Nu, pentru că nu sunt un simplu locotenent al Majestăţii Sale, sunt reprezentantul poporului român»“.
Și tot despre acele vremuri, Pamfil Șeicaru scria patriotic: „Pe străzile Vienei, în noiembrie 1918, unităţile româneşti reduceau la tăcere urletele canaliei de uliţi, restabilea ordinea cântând «Deşteaptă-te, române!». Iuliu Maniu înlesnea revanşa lui Avram Iancu şi a unchiului său Simion Bărnuţiu. Niciodată, în cursul vieţii lui politice, Iuliu Maniu nu a mai atins culmea la care s-a înălţat în octombrie şi noiembrie 1918“. Câteva zile mai târziu, Transilvania se unea cu România, lui Iuliu Maniu adăugându-i-se pe veci titlul de „Artizanul Marii Uniri“.
„În celula nr… s-a stins lumina“
Iuliu Maniu, unul dintre artizanii Marii Uniri. FOTO: Wikipedia
Iuliu Maniu a fost un om cu principii, de la care niciodată nu s-a abătut. În aparatura de stat a acceptat funcții doar dacă simțea că poate face diferența, dacă politica românească era la ananghie – nu a refuzat posturi nici dacă erau mandate de doar câteva zile, precum s-a întâmplat în aprilie 1930, când a fost ministru de Război. A fost de trei ori prim-ministrul României, dar și un lider imbatabil al opoziției – primul adversar al domniei lui Carol al II-lea. Cert este un singur lucru: Iuliu Maniu a luptat mereu în numele românilor, luându-se la trântă cu Istoria Mare. În timpul lui Carol al II-lea a demisionat de trei ori – cea de-a doua demisie s-a lăsat cu un autoexil – pentru a-și cântări opțiunile – mai întâi la Bădăcin – de aici venindu-i și porecla de „Sfinxul de la Bădăcin“ –, apoi în Occident. Au urmat Mișcarea Legionară și triunghiul cu Mareșalul Antonescu și regele dictator. Lovitura cea mai mare pe care a primit-o Maniu, drept în suflet, a fost în 1940, când, prin Dictatul de la Viena, Carol al II-lea accepta să cedeze Ardealul de Nord: „Protestez în numele Ardealului și al Banatului, în contra oricăror încercări de a înstrăina Transilvania, Banatul, Maramureșul sau Crișana de la corpul statului nostru… eu nu învinovățesc pe nimeni, nu judec sau nu trag la îndoială bunăvoinţa nimănui, dar în viaţa statelor se fac greşeli, care trebuie să-şi aibă răspunderea lor… în cazul concret poporul nu este vinovat, căci acei oameni care au avut soarta ţării în mână n-au fost reprezentanţii Ardealului; aceşti domni au avut soarta ţării în mână în urma unei lovituri de stat“. Și, în final, ca o ultimă suflare politică, Iuliu Maniu și-a dus cea din urmă luptă: cea împotriva comunismului.
Rugă către Occident
Din 23 august 1944, odată ce și-au ocupat locul la cârma României, comuniștii au început să își ia la țintă toți adversarii politici, principalul fiind Partidul Național Țărănesc, adică Maniu și gașca. Tonul a fost dat de Gheorghe Gheorghiu-Dej care, în septembrie 1944, în cadrul unui miting de la București, i-a urecheat pe țărăniști pentru momentele Lupeni 1929 și Grivița 1933 – greve ale muncitorilor nu tocmai pașnice.
Iuliu Maniu, așa cum obișnuise încă din tinerețe, și-a strâns relații diplomatice în străinătate, de-a lungul vieții, la cel mai înalt nivel – un mare semn de alarmă pentru sovietici. El simțea ce urma a însemna comunismul pentru România, așa că și-a trimis pledoariile către englezi și americani. În decembrie, el îi scria lui Winston Churchill, prin intermediul reprezentantului Marii Britanii în România, John Le Rougetel: „Dacă guvernul englez vrea ca România să intre în sfera de influenţă sovietică, el ar fi extrem de recunoscător domnului Churchill dacă i-ar da răspuns precis la această chestiune. (…) Dacă acest lucru nu intră în intenţia guvernului englez, atunci el este gata să lupte împotriva comunizării ţării, până la moarte“. De asemenea, el apelează și la americani, prin Burton Berry, reprezentantul politic al SUA în România: „Dacă America doreşte ca România să devină o parte a Uniunii Sovietice, vă rog să-mi daţi un sfat în consecinţă, căci pot aranja lucrurile în avantajul României, mai bine decât pot să o facă comuniştii“. Singurii care știau viitorul României atunci erau doar Stalin, Churchill și șervețelul pe care și-au împărțit lumea.
Speranța a murit pe aeroport
Maniu nu își pierduse speranța. Salvarea o găsise, în urmă cu aproape 30 de ani, în Occident. Așa că a pus cap la cap un plan de realizare a unui guvern în exil, care să reprezinte România pe lângă mai marii Europei. Plecarea legală din țară nu se putea, deci doar trecerea frauduloasă le era singura opțiune. Cum Securitatea deja avea puterea informației, Bodnăraș și acoliții lui au aflat că țărăniștii plănuiau să fugă din țară cu un avion care îi aștepta la marginea Bucureștiului. În dimineața zilei de 14 iulie 1947, Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino erau ridicați de la ușa avionului, aflat pe aeroportul de la Tămădău. În același timp, Maniu era arestat la domiciliul lui, ca imediat să fie închis la Malmaison. Pe atunci, trecerea frauduloasă a frontierei era pedepsită cu șase luni de închisoare, însă acum era momentul oportun pentru comuniști să termine o dată și pentru totdeauna cu PNȚ – lucru care s-a și întâmplat pe 29 iulie.
Celula de la Sighet, unde Maniu și-a trăit ultimele clipe. FOTO: memorialulsighet.ro
Trei luni mai târziu începea așa-zisul proces, cu un judecător care tocmai ce fusese scos de la lista criminalilor de război de către Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul Justiției. Maniu și-a asumat întreaga vină, declarând că el este vinovat pentru punerea la cale a planului de a fugi în Vest. Acuzațiile erau însă altele: „crimă de complot, înaltă trădare, tentativă de surpare a ordinii constituţionale, răzvrătire, insurecţie armată etc.“. Apărarea oricum nu conta, căci soarta le era hotărâtă încă de pe aeroport. Pe 11 noiembrie 1947, la 74 de ani, Iuliu Maniu era condamnat la „temniță grea pe viață“, fiind trimis, împreună cu Ion Mihalache, Ilie Lazăr şi Nicolae Carandino, la închisoarea din Galați. În 1951, fostul prim-ministru al României ajungea la Sighet, alături de alți oameni de seamă ai României Mari: Ion Gigurtu, Constantin Argetoianu, Simion Mehedinţi şi Gheorghe Brătianu.
Vocea care a răsunat pentru România și drepturile românilor era redusă la tăcere. Gulerul, cravata și manșetele erau înlocuite cu haine murdare de pușcăriaș. Avea ochii încercuiți de vânătăi, cu irisul dus în fundul capului. Nimic nu mai semăna cu cel care pusese umărul la ridicarea României Mari – Iuliu Maniu, la 80 de ani, era lăsat să agonizeze paralizat și nemâncat în temnița comunistă. Era 5 februarie 1953 când la București se transmitea sec, de către Vasile Ciolpan, comandantul Penitenciarului Sighet: „În celula nr… s-a stins lumina“. Românii nu au unde să pună o floare sau să aprindă o lumânare, căci trupul său a fost aruncat într-o groapă comună de la marginea Cimitirului săracilor.
Actualitate
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI
Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu depinde integral de petrolul din
import
Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.
În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.
În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.
Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.
Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.
Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții
Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.
Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.
„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.
Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării
Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.
Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.
Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.
În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.
Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective
Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.
Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie
În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.
Situația este diferită în cazul benzinei.
Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.
Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.
De ce motorina se scumpește mai repede
Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.
Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.
Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.
Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.
Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol
Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.
Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.
„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.
În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.
Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”
„Nu e normal, asta nu e concurență”
Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.
„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.
Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor”, a adăugat acesta.
Ce măsuri ar putea stabiliza piața
În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.
Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:
Actualitate
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.
Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării
Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.
Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.
„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.
„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”
Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.
Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale
Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate
Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,
Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.
Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.
„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.
De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.
„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.
7 riscuri majore pentru România
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.
Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.
„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.
Actualitate
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real susțin examenul la Matematică, iar cei de la Uman susțin examenul la Istorie. Candidații sunt așteptați în centrele de examen cu actele de identitate și instrumentele de scris necesare, într-o zi în care termometrele vor indica din nou temperaturi ridicate. Proba începe la ora 9:00 în toate centrele de examen, iar accesul în săli este permis până la ora 8:30.
Bacalaureat 2026. Examenul continuă cu proba scrisă obligatorie a profilului. FOTO: Unsplash
Pentru a participa la probele scrise, elevii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valabil, care este verificat la intrare. Sunt acceptate cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau pașaportul, în cazuri speciale.
Fără un document valabil, candidatul nu poate intra în sala de examen. În ceea ce privește materialele de scris, regulile sunt stricte: elevii pot folosi doar pix cu pastă albastră, creion, radieră și riglă transparentă, iar redactarea lucrărilor se face exclusiv cu cerneală albastră.
Obiectele interzise: telefoane, ghiozdane și materiale ajutătoare
Regulile
de organizare a Bacalaureatului interzic categoric introducerea în sala
de examen a oricăror obiecte care nu sunt strict necesare. Astfel,
ghiozdanele, rucsacurile, gențile și poșetele trebuie lăsate în sala de
depozitare amenajată special, iar refuzul depozitării atrage
neacceptarea în examen. De asemenea, sunt interzise telefoanele mobile,
căștile audio, dispozitivele tip IoT și orice alte mijloace electronice
care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Materialele
ajutătoare precum manuale, notițe, fițuici, dicționare sau calculatoare
sunt la fel de interzise, la fel ca orice formă de comunicare între
candidați, copiere sau schimb de informații.
Încălcarea regulilor este considerată tentativă de fraudă și atrage sancțiuni severe. Candidații prinși cu obiecte interzise, chiar dacă nu le folosesc, sunt eliminați din examen, iar notele obținute la probele promovate anterior eliminării, inclusiv cele de la probele de competențe, nu le mai sunt recunoscute. Mai mult, aceștia nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului, excepție făcând sesiunea specială. Înainte de începerea probei, asistenții prezintă candidaților regulile, iar aceștia semnează un proces-verbal prin care confirmă că le-au luat la cunoștință.
Toate sălile de examen sunt monitorizate audio-video, iar candidații care doresc să părăsească sala înainte de expirarea timpului pot preda lucrarea, dar nu primesc subiectele înapoi. La finalul probei, toate lucrările sunt evaluate de profesori conform baremelor oficiale. De asemenea, orice comportament care perturbă desfășurarea normală a examenului sau nerespectarea instrucțiunilor supraveghetorilor poate duce la eliminare, indiferent de circumstanțe.
Structura probelor scrise la Bacalaureat 2026
Examenul
național de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2026 include patru
probe scrise, fiecare cu o pondere specifică în media finală.
Proba E.a –
Limba și literatura română – este obligatorie pentru toți candidații,
indiferent de profil sau specializare.
Proba E.b – Limba și literatura
maternă – se adresează doar elevilor care au urmat cursurile liceale în
limba maternă.
Proba E.c – proba obligatorie a profilului – constă în
Matematică pentru elevii de la mate-info, științe ale naturii, filiera
tehnologică sau profilul pedagogic, și Istorie pentru cei de la filiera
teoretică, profil umanist sau filiera vocațională.
În final, proba E.d –
proba la alegere a profilului și specializării – poate fi susținută la
discipline precum fizică, chimie, biologie, informatică, geografie,
logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie.
Calendarul complet al Bacalaureatului 2026
Primele
două probe scrise au avut loc pe 29 iunie (Limba și literatura română)
și 1 iulie (proba obligatorie a profilului).
Proba la alegere a
profilului și specializării este programată pentru 2 iulie, iar proba la
Limba și literatura maternă pentru 3 iulie.
Rezultatele inițiale vor fi
afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar vizualizarea lucrărilor și
depunerea contestațiilor se va face în aceeași zi, între orele 14:00 și
18:00, precum și în zilele de 8 și 9 iulie.
Contestațiile se
soluționează în perioada 9-10 iulie, iar rezultatele finale vor fi
publicate pe 13 iulie.
Elevii care obțin cel puțin nota 5 la fiecare
probă scrisă și media generală 6 sunt declarați „reușiți”, iar cei care
nu îndeplinesc aceste condiții sunt declarați „respinși”, cu excepția
cazurilor de eliminare din examen pentru fraudă.
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...
Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile
Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”
O imagine cu patru cuburi de gheață vândute cu aproape cinci dolari într-un supermarket a devenit virală pe internet, adunând...
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum o ziMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 14 oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol
-
Actualitateacum 2 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”