Cu excepția unei prăbușiri bruște și rapide a forțelor rusești sau a unei lovituri de stat la Kremlin, războiul din Ucraina ar putea să continue ani de zile. În ciuda acestui fapt, unele companii lasă ușa deschisă pentru a reveni într-o bună zi pe piața din Rusia, scrie Matthew Lynn, editorialist și scriitor, într-un articol publicat de The Telegraph.

„Nicio companie nu ar trebui să ia în considerare să revină în viitorul apropiat în statul gangster, monstruos al lui Vladimir Putin – sau, probabil, niciodată”, apreciază Lynn, care pornește de la un comentariu al directorului executiv al gigantului danez Carlsberg, care se află în etapa finală a ieșirii de pe piața din Rusia.

„Deocamdată plecăm din Rusia, dar nu excludem opțiunea… de a reveni. Nu prevăd să ne întoarcem în următorii 10 ani, iar multe lucruri vor trebui să se schimbe înainte de a ne gândi la posibilitatea să revenim în Rusia. Evident, ar fi bine ca succesorul meu să aibă o astfel de opțiune în viitor, odată ce situația politică se va fi schimbat dramatic”, a spus Cees’t Hart.

Sunt foarte multe companii care nu se grăbesc să iasă de pe piața din Rusia, iar unele poate chiar lucrează la clauze de răscumpărare care să le permită să se întoarcă, pesemne după negocierea unui armistițiu în Ucraina, notează Lynn.

Pe lângă faptul faptul că Rusia este o piață majoră sunt și alte aspecte care forțează companiile să nu o poată trece cu vederea.

Totuși, ar fi nevoie de o schimbare din temelii a regimului, și nu doar de un armistițiu pentru ca firmele occidentale să reia operațiunile în Rusia. Iar asta pentru că aceste discuții nu fac decât să diminueze impactul sancțiunilor care i-au fost impuse Rusiei, argumentează Lynn.

Un raport realizat luna trecută de instituția bancară britanică Barclays a arătat că, din cele 26 de companii de larg consum pe care le asigură, 15 au declarat că vor părăsi Rusia, dar numai șase au făcut-o efectiv.

Totodată, un raport al Universității St Gallen din Elveția a constatat că, din cele peste 2 000 de întreprinderi cu capital occidental din Rusia, doar 9 % au fost închise până în prezent, în timp ce un alt raport a arătat că multe corporații importante au redus pur și simplu la zero valoarea unităților lor din Rusia, ceea ce nu este același lucru cu închiderea acestora (este mai degrabă o modificare contabilă decât una operațională), notează editorialistul britanic.

Doar o ruptură totală de Rusia ar face diferența

„Dintr-un anumit punct de vedere putem înțelege cum gândesc ei. Rusia este o țară uriașă, cu 140 de milioane de locuitori, are o mulțime de resurse, iar slăbiciunea propriului sistem de capitalism de cumetrie înseamnă că este larg deschisă concurenței străine.

A fost un loc profitabil mulți ani. Chiar mai rău, odată ce au vândut afacerile locale, va fi foarte greu să le recupereze ulterior și, chiar dacă o iau de la zero, vor exista concurenți locali care au achiziționat mărcile și fabricile lor. Există destule motive pentru a te gândi la o revenire. Chiar și așa, ar fi totuși o greșeală uriașă.

Nu este vorba doar despre războiul în sine. Înlocuirea unui dictator brutal cu un altul nu face nicio diferență, și nici încetarea ostilităților de-a lungul graniței cu Ucraina.

Dacă Rusia își amenință în continuare vecinii, își reprimă propriul popor și amenință restul lumii, nimic nu s-a schimbat de fapt. Până când nu are loc o schimbare din temelii a regimului de la Kremlin, și unul care să demonstreze de-a lungul mai multor ani că este angajat față de democrație, nu poate fi vorba de o țară în care cineva, oricine, să poate face afaceri.

Speranța unei reveniri într-o zi, chiar dacă ar putea fi peste un deceniu sau mai mult, nu face decât să facă confuze lucrurile. Ideea este să existe o ruptură totală de Rusia, de a-i lovi economia cât dur posibil și de transmite clar poporului său că nu mai face parte din clubul națiunilor civilizate. Simpla suspendare a comerțului nu realizează nimic din toate acestea, ci doar retragerea [de pe piața din Rusia -n.red].

Țară-paria

Rusia nu mai este piața promițătoare din anii 1990. Pierde războiul, industria sa energetică este în declin și are puține șanse de se mai redresa și crește din nou.

Nu mai este o piață emergentă interesantă. În schimb, este o piață în declin abrupt și unde va fi din ce în ce mai greu să faci bani. Din motive atât morale, cât și economice, nu merită să mai avem de-a face cu ea.

Rusia este în prezent un stat paria. Guvernul său este vinovat de crime de război atroce. A ucis zeci de mii de oameni nevinovați în Ucraina și a distrus orașe întregi, purtând în același timp un război energetic cu Europa de Vest pentru care am plătit cu toții. Nicio companie importantă nu ar trebui să mai aibă în vedere să facă afaceri în această țară până când situația nu se va schimba din temelii- iar o asemenea perspectivă este foarte departe”, a scris Matthew Lynn, editorialist și scriitor, într-un articol publicat de The Telegraph.

Un echilibru dificil

Deși sancțiunile occidentale nu se aplică bunurilor de larg consum, restricțiile impuse băncilor și persoanelor fizice din Rusia au îngreunat activitatea în această țară, a relatat Bloomberg. Companiile străine care și-au exprimat deschis opțiunea de a continua să vândă în Rusia, precum fi Colgate, Procter & Gamble și L’Oréal, au de atins un echilibru complicat: să își protejeze profiturile și personalul local, să își păstreze un punct de sprijin pe o piață importantă și totodată să nu lase impresia că sunt compromiși din punct de vedere moral.

Directorul executiv demisionar al Unilever, Alan Jope, de pildă, a subliniat că are o responsabilitate față de cei 3.000 de angajați din Rusia și că nu dorește ca cele patru unități de producție ale Unilever din țară să cadă în mâinile unor magnați pro-Kremlin sau ale statului rus.

Joi, Carlsberg a avertizat asupra riscului ca autoritățile ruse să naționalizeze companiile pentru a-și menține forța de muncă la nivelul de dinainte de război, dacă suspectează că afacerile sunt deliberat devalorizate. Drept replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat legile muncii care proteja lucrătorii din Rusia. „Este un proces de lungă durată”, a adăugat el.

De ce companiile nu părăsesc Rusia

Aceste dificultăți fac mai ușor de înțeles motivul pentru care multe plecări promise de companii pur și simplu nu s-au materializat. Producătorul bomboanelor Strepsils, Reckitt Benckiser, a declarat în aprilie că va transfera afacerea către o terță parte sau către angajații locali, dar până în prezent nu a reușit să facă acest lucru. Danone și-a anunțat plecarea în octombrie, dar încă nu a găsit un cumpărător. Producătorul de tutun Philip Morris International, care plănuia să părăsească piața din Rusia până la sfârșitul anului trecut, a declarat că încă se luptă să obțină aprobarea.

Puține companii au fost la fel de ferme ca McDonald’s, care și-a vândut restaurantele din Rusia în luna mai, la trei luni după începerea războiului. Dar o astfel de mișcare nu mai este atât de ușoară: există mai puțini potențiali cumpărători care nu sunt supuși sancțiunilor, iar Kremlinul a fost din ce în ce mai puțin dispus să aprobe vânzările occidentale.

„Cu cât pleci mai târziu, cu atât devine mai greu”, a declarat Nabi Abdullaev, partener la firma de consultanță Control Risks. Guvernul a luat măsuri drastice în ceea ce privește afacerile și cere acum o reducere de 50% la orice vânzare.

Referindu-se la cheltuielile suplimentare pe care le implică ieșirea de pe piață, Peskov a comentat că „piața este ceea ce este” și a adăugat că „companiile pleacă în funcție de condițiile specifice ale pieței”.

Economia rusă a rezistat mai bine decât anticipat

Un alt factor este faptul că, deoarece economia Rusiei nu a avut anul trecut o performanță atât de slabă pe cât se aștepta – doar o scădere de 2,5% – încă se pot face bani, cel puțin pe termen lung. Joi, Unilever a avertizat investitorii cu privire la riscul financiar legat de ieșirea de pe piața rusă. Separat, British American Tobacco și-a mărit proiecțiile privind pierderile potențiale în cazul în care ar ieși de pe piață.

Mai bine de 550 de companii internaționale, multe din Europa, continuă să facă afaceri în Rusia într-o măsură mai mică sau mai mare, relata luna trecută Euronews, citând date compilate de o echipă de experți de la Yale University care monitorizează anunțurile companiilor de la izbucnirea războiului.

Această cifră se referă la mai multe categorii de companii: cele care propriu-zis au rămas, făcând afacerile ca de obicei (223 companii), cele care trag de timp, amânându-și operațiunile viitoare, dar care totuși fac „afaceri substanțiale” (162 de companii), și cele care își reduc considerabil volumul operațiunilor (170 de companii).

Baza de date Yale cuprinde în total 1.389 de companii din toată lumea analizate în categoriile de mai sus, plus altele două: suspendarea activității (493 de companii) și „clean break”, companiile ce și-au oprit operațiunile (341 de companii).

Dintre acestea, 223 de companii sunt considerate ca funcționând „ca de obicei”, printre ele numărându-se firme importante din Italia (Boggi, Benetton, Calzedonia), Franța (Clarins, Etam, Lacoste), Germania (Siemens Healthineers, B. Braun) și Țările de Jos (Philips).

Printre companiile ce „trag de timp” se numără mai multe firme cu renume atât din UE, cât și din G7, precum AstraZeneca (Marea Britanie), Barilla (Italia), Bayer (Germania) și altele BlaBlaCar (Franța).

Din aceeași categorie mai fac parte :Engie (Franța), Giorgio Armani (Italia), ING Bank (Olanda), Merck (Germania), Nestle (Elveția), Red Bull (Austria), Total Energies (Franța), Unilever (Marea Britanie) și Yves Rocher (Franța).