Actualitate
Istoria, în pericol de prăbușire. Cât de expuse sunt, în cazul unui cutremur, monumentele istorice. Explicațiile unui expert
Numeroase clădiri și monumente istorice ar putea fi vulnerabile în cazul unui seism puternic, iar numai identificarea lor și expertiza completă ar dura ani întregi, e semnalul de alarmă tras de Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților Români (OAR), într-un interviu pentru „Weekend Adevărul”.
Numeroase clădiri din București pot avea probleme serioase în cazul unui cutremur. FOTO Shutterstock
În criză de timp și constrânse de lipsa experților, autoritățile au decis ca acestea să fie evaluate vizual, dar chiar și așa va dura mult. Printre monumentele istorice și clădirile de patrimoniu amenințate se află Ansamblul Brâncuși din Târgu Jiu sau Muzeul Național de Istorie din București.
Un cutremur precum cel din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, ar putea pune la pământ sute de imobile în toată țara și să afecteze mai mult sau mai puțin grav alte câteva mii sau chiar zeci de mii. Numai Bucureștiul are peste 600 de clădiri încadrate în clasa I sau a II de risc seismic. De altfel, la cutremurul din 1977 și-au pierdut viața numai în Capitală aproape 1.500 de persoane, iar zeci de clădiri au fost atunci distruse. La nivel național, acel cutremur a înregistrat 1.570 de morţi şi 11.300 de răniţi şi a afectat circa 35.000 de clădiri, iar pagubele de atunci au fost estimate la două miliarde de dolari.
În ce privește situația de acum, există numeroase necunoscute, iar numărul clădirilor care au cu adevărat probleme este una dintre ele. Se estimează că o expertiză completă, doar pentru a evalua imobilele, ar dura ani la rând. Iar lucrările pentru consolidarea acestora s-ar întinde pe o perioadă la fel de îndelungată – și asta în cazul fericit în care s-ar găsi banii necesari pentru asemenea investiții.
Ștefan Bâlici, președinte al Ordinului Arhitecților din România, spune că problema este stringentă în special în cazul clădirilor vechi și de patrimoniu, a monumentelor istorice, vulnerabile în cazul unui cutremur puternic: „S-a discutat mult de lipsa specialiștilor, de faptul că sunt prea puțini experți tehnici care sunt atestați și au competență necesară să evalueze clădirile în raport cu comportamentul la seism. Și asta este o problemă foarte gravă și ne privește și pe noi, arhitecții, în raport cu comportamentul la seism, pentru că nu putem lucra decât împreună cu specialiști structuriști“.
Ștefan Bâlici. FOTO Inquam Photos
Cercul vicios al lipsei banilor și al lipsei experților
Una dintre cauzele pentru care nu există suficienți experți ține de faptul că, fără a pune la socoteală ultimii 10-15 ani, de când România a intrat în Uniunea Europeană, foarte puțini arhitecți au ajuns să se specializeze în restaurarea monumentelor istorice, din cauza lipsei finanțării în acest domeniu. De asemenea, există un număr redus de ingineri de structură, cu toate că în România există universități de arhitectură la București, Cluj, Iași, Oradea și Timișoara. Or, tocmai inginerii de structură, alături de arhitecții specializați în restaurare, ar trebui să se ocupe de identificarea clădirilor istorice cu probleme și de lucrările de consolidare.
„Noi nu avem în România în momentul de față decât un master la o facultate de arhitectură, la Timișoara, dedicat restaurării de monumente istorice. Ultima oară când am verificat, nu existau altele. Deci clar că avem o mare problemă și de gândire a sistemului de formare a profesioniștilor, avem carențe. La fel se întâmplă la structuriști, inginerii civili specializați pe structuri istorice. Nu există această specializare în programele de formare universitară sau postuniversitară decât la Cluj. Deci e clar că trebuie acționat pe toate fronturile și creați specialiști“, subliniază Bâlici.
El spune că, până la un punct, explicația pentru faptul că sunt atât de puțini experți ține de lipsa investițiilor în acest domeniu. „Ani în șir nu au existat fonduri suficiente pentru restaurare, au fost nesemnificative. Acum, de când cu fondurile europene, s-a mai schimbat situația și e un plafon de investiții în patrimoniu mult mai ridicat. Dar asta s-a întâmplat în ultimii zece ani și e clar că durează până reușești să recalibrezi piața pentru un anumit segment care a fost mort până atunci.
De asemenea, trebuie să luăm în considerare și segmentul de materiale de construcții specializate, care e foarte atrofiat față de alte țări, nu găsești materiale suficient de diversificate pentru restaurări. Plus realizarea unui cadru normativ. Sper să rămână nivelul ridicat de investiții, dar în același timp mai trebuie să ajutăm la crearea de programe de formare, de adaptare a cadrului normativ. OAR chiar face lucrurile acestea prin parteneriate sau direct prin acțiunile lui“, susține acesta.
Soluția de compromis: evaluări vizuale
Există însă și o veste bună. Autoritățile au început să ia măsuri, chiar dacă în ceasul al 12-lea. Presați de timp, experții vor face evaluări vizuale preliminare, după care vor urma unele mai amănunțite.
Ștefan Bâlici avertizează că multe clădiri istorice riscă să fie distruse de un cutremur
„Trebuie spus că există niște procese în curs care privesc cadrul acesta normativ. De exemplu, a fost elaborată recent o metodologie de evaluare vizuală preliminară a stării construcțiilor. S-a aprobat prin ordin de ministru, în 19 ianuarie, metodologia de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, practic e în vigoare. Vineri va fi o consultare publică profesională pentru modul de aplicare, s-a lucrat la ea probabil un an și jumătate. Ministerul Dezvoltării are în desfășurare o serie întreagă de proiecte pe segmentul acesta al realizării sau completării cadrului normativ tehnic și proiecte foarte importante. Trebuie doar susținute inclusiv prin participare la consultări publice și apoi prin aplicare“, adaugă expertul.
Bâlici mai spune că există aproape 20.000 de monumente istorice din categoria arhitectură, iar numărul clădirilor istorice este mult mai mare, dat fiind că există monumente care au mai multe imobile, în anumite cazuri chiar zeci de clădiri. „Dacă ne referim la clădiri clasate monument istoric, deci protejate prin lege, e vorba de 18.000 de poziții în lista monumentelor, dar asta înseamnă că numărul de clădiri este probabil spre 60-70.000 de clădiri – o poziție din lista monumentelor poate fi un ansamblu cu 100 de case. Așadar, vorbim de zeci de mii de clădiri, nu avem un număr precis. Altfel, dacă vorbim de fond construit istoric, sunt milioane de clădiri“, mai spune arhitectul.
Istoria, în pericol de prăbușire
Și printre clădirile istorice din București există multe cu probleme. Este și cazul Muzeului Național de Istorie a României, găzduit de Palatul Poștelor, imobil spectaculos și cu o valoare arhitecturală imensă, dar care nu a fost până acum consolidat sau cel puțin lucrările, atâtea câte s-au făcut, nu au fost finalizate.
De asemenea, patrimoniul muzeului cuprinde piese cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii, pietre prețioase, tablouri de o valoare inestimabilă, cărți și hărți rare. Principala problemă este că imobilul aflat pe Calea Victoriei, vechi de mai bine de un secol, a intrat încă din 2002 într-un proces de restaurare, dar care s-a dovedit un perpetuum mobile și care nu a fost dus la bun sfârșit, deși au trecut 21 de ani. Din această cauză, muzeul nu este deschis în totalitate publicului, iar o parte importantă a patrimoniului a fost pusă la adăpost în încăperi mai sigure, dar inaccesibile vizitatorilor.
„Sunt monumente importante care însă nu sunt restaurate. Din păcate, sunt mult prea multe, dar pot să dau exemplul Muzeului Național de Istoria a României, unde au început lucrări de consolidare acum mulți ani, după care șantierul s-a oprit și clădirea nu e consolidată. De asemenea, dacă ne uităm la Bulevardul Magheru, principala axă urbană a orașului, o să vedem că sunt șiruri întregi de clădiri istorice valoroase care nu sunt restaurate și mai mult se află într-o stare destul de alarmantă.
Mă refer la Blocul Scala, urmat de Garajul Ciclop, Hotelul Ambasador și până la Blocul ARO (Patria). Acest șir modernist extraordinar este de mare valoare și arhitecturală, dar și pentru spațiul urban“, avertizează expertul. Probleme serioase sunt și cu Muzeul Național „George Enescu“ sau cu Muzeul „Theodor Aman“, ambele aflate tot în București. Dintre clădirile aflate în pericol, cele mai multe au fost construite în perioadă interbelică, explică Ștefan Bâlici, iar pe listă ar urma și unele imobile construite între anii ’50 și ’70, multe dintre ele afectate de cutremurul din 1977 și nerefăcute conform standardelor.
Ansamblul Brâncuși, afectat de cutremurele din Oltenia
O zonă întinsă din Moldova și din Muntenia, între Iași și București, ar fi cea mai vulnerabilă în cazul unui cutremur cauzat de cea mai activă zonă seismică a României, Vrancea. Recentele seisme din Oltenia au arătat că nici alte zone nu sunt în deplină siguranță. De altfel, cutremurele din Oltenia, din februarie, au afectat deja monumente istorice din Târgu-Jiu. Este vorba chiar de Ansamblul Brâncuși.
„La Ansamblul lui Brâncuși deja există probleme, pentru că nu este alcătuit doar din operele sculpturale. Este, în același timp, un ansamblu urbanistic și arhitectural. Adică cuprinde și Calea Eroilor, care parțial a fost trasată și realizată în cadrul proiectului lui Brâncuși, deci a fost și un proiect urbanistic, de asemenea, cuprinde și clădiri. În primul rând, mă refer la biserica din axul Eroilor, care a fost afectată de seism destul de grav după cum am văzut în fotografii, turlele sunt în pericol cred și clar că va trebui intervenit pentru restaurarea ei, biserica e și monument istoric, de altfel, parte din ansamblu“, arată Bâlici.
Patrimoniu la adăpost
Există însă și câteva exemple pozitive în privința clădirilor de patrimoniu. Este cazul Arcului de Triumf, unde au fost făcute de curând lucrări de consolidare, restaurare și conservare după cele mai înalte standarde, spune Ștefan Bâlici. Simbol al Capitalei României și monument istoric cu o semnificație aparte, Arcul de Triumf este unul dintre edificiile incluse în circuitul turistic al Bucureștiului. Un alt exemplu pozitiv este cel al clădirii care găzduiește CEC, în București, de asemenea o clădire de patrimoniu și important obiectiv turistic, care trece în prezent printr-un amplu proces de consolidare și restaurare.
„În privința altor monumente importante, sigur că unele au trecut prin proiecte de restaurare care au cuprins și intervenții de consolidare, un exemplu pot să dau Arcul de Triumf, care a fost restaurat recent și unde s-a aplicat măsura izolării bazei, adică așezarea clădirii pe amortizoare seismice. Acolo s-a folosit una dintre cele mai avansate metode de protecție antiseismică. În schimb, alte clădiri foarte importante n-au fost restaurate recent și cu siguranță au și probleme de rezistență la seism“, e vestea bună dată de președintele OAR.
Arcul de Triumf e printre monumentele aflate la adăpost. FOTO Shutterstock
Și alte clădiri istorice importante din București au trecut prin ample procese de restaurare, mai spune profesorul: „Un exemplu mai cunoscut în București, intervenție de restaurare care a recuperat o clădire istorică și care, sigur, a cuprins și intervenția structurală, este Observatorul Astronomic, de pe Bulevardul Lascăr Catargiu. Sunt destul de multe lucrări care s-au făcut în ultimii ani și trebuie spus că orice proiect de restaurare a unui monument istoric obligatoriu pornește de la expertizarea structurală și deci cuprinde toate măsurile de consolidare care sunt considerate necesare de echipa de proiectare și sunt avizate ca atare, deci nu se fac restaurări care să nu trateze și problema aceasta a rezistenței la seism. Așadar, orice monument vedem, care a fost restaurat recent, sigur a fost evaluat și din prisma stabilității la seism“.
Mănăstirile din Moldova, în siguranță
Un capitol aparte îl reprezintă mănăstirile din Moldova și clădirile istorice de patrimoniu din Transilvania. Acestea nu au fost afectate de cutremure, în special datorită faptului că nu se află în zone cu risc seismic ridicat. De altfel, dacă orașe precum București sau Iași sunt printre cele care ar fi cele mai afectate în cazul unui cutremur puternic, orașe precum Cluj și Oradea sunt considerate de seismologi ca fiind cele mai sigure. Astfel, catedralele gotice din Evul Mediu, „Sfântul Mihai“ din Cluj și Biserica Neagră din Brașov nu au fost afectate de cutremure. Prima dintre ele a și trecut printr-un proces de consolidare și restaurare în care au fost folosite fonduri europene.
Nici mănăstirile din nordul Moldovei nu s-au confruntat cu probleme decât în cazuri foarte rare.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. FOTO Wikipedia
„Nu știu să fi existat probleme și ele nu sunt în zone foarte active seismic. Zona asta de nord a Moldovei e mai puțin activă seismic, dar unele dintre ele au probleme de altă natură, ce țin de deplasarea terenului. De exemplu, biserica «Sfântul Gheorghe» a Mănăstirii «Sfântul Ioan cel Nou» din Suceava, care e înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, de mulți ani are probleme care se accentuează, cauzate cel mai probabil de tasări inegale ale terenului de fundație, care au generat fisuri în ziduri și așa mai departe. Sunt probleme și la bisericile acestea, dar majoritatea dintre ele au trecut prin restaurări recente. Atunci, pornesc de la premisa că au fost evaluate corect din punct de vedere seismic și s-au luat măsurile de consolidare necesare. Multe au fost restaurate în ultimii zece ani, mai degrabă prin fonduri europene“, e o altă veste bună dată de Ștefan Bâlici.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și județele Ilfov și Ialomița, precum și o avertizare de Cod portocaliu pentru județele Constanța și Tulcea. În zonele vizate au fost transmise și mesaje RO-Alert.
FOTO: Shutterstock
Potrivit ANM, primul Cod roșu este valabil între orele 18:00-18:45, fiind vizată Capitala. Va fi o vijelie puternică cu rafale de 80…90 km/h, averse torențiale (20…40 l/mp), frecvente descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni (1-2 cm).
Cetățenii au fost avertizați și prin RO-Alert.
FOTO: Mesaj RO-Alert pentru bucureșteni
Al doilea Cod roșu este valabil între orele 17:50-18:40, fiind vizate următoarele localități din Ilfov: Voluntari, Pantelimon, Afumați, Moara Vlăsiei, Găneasa, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Dascălu.
Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula 20–40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
Al treila Cod roșu este valabil între orele 17:35 – 18:20, fiind vizate două localități din Ialomița (Fierbinți-Târg, Sinești) și patru din Ilfov (Găneasa, Grădiștea, Petrăchioaia, Dascălu).
Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula între 20 și 40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
Ultimul cod, cel portocaliu, este valabil miercuri, 1 iulie, între orele 17:20 și 18:30, pentru localități din județele Constanța (Gârliciu, Saraiu) și Tulcea (Topolog, Casimcea, Dăeni, Stejaru, Ciucurova, Dorobanțu, Beidaud).
Meteorologii anunță averse torențiale ce vor acumula între 35 și 40 l/mp, grindină de mici și medii dimensiuni (1–3 cm), frecvente descărcări electrice și intensificări ale vântului, cu rafale de 55–70 km/h.
Recomandările DSU
Dată fiind avertizarea de Cod roșu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a transmis cetățenilor următoarele recomandări:
- Să evite adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi ușor dislocate, precum și a imobilelor aflate în construcție;
- Să sisteze activitățile desfășurate în teren deschis sau la înălțime;
- Să închidă ferestrele locuințelor și ale altor categorii de construcții;
- Să nu atingă stâlpii sau conductoarele electrice căzute la pământ.
„Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro
ISU B-IF a emis informări pentru populație prin intermediul canalelor de comunicare instituționale și al panourilor electronice stradale”, adaugă sursa citată.
Actualitate
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI
Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu depinde integral de petrolul din
import
Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.
În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.
În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.
Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.
Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.
Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții
Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.
Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.
„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.
Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării
Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.
Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.
Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.
În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.
Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective
Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.
Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie
În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.
Situația este diferită în cazul benzinei.
Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.
Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.
De ce motorina se scumpește mai repede
Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.
Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.
Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.
Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.
Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol
Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.
Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.
„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.
În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.
Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”
„Nu e normal, asta nu e concurență”
Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.
„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.
Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor”, a adăugat acesta.
Ce măsuri ar putea stabiliza piața
În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.
Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:
Actualitate
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.
Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării
Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.
Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.
„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.
„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”
Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.
Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale
Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate
Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,
Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.
Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.
„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.
De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.
„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.
7 riscuri majore pentru România
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.
Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.
„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.
Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și...
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...
Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile
Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 17 oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 12 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol