Noile
rapoarte ale serviciilor de informații reprezintă prima pistă importantă
cunoscută cu privire la autorii atacului asupra conductelor Nord Stream, care
transportau gaze naturale din Rusia către Europa.

Noile
informații analizate de oficialii americani sugerează că un grup pro-ucrainean
a efectuat atacul asupra conductelor Nord Stream de anul trecut, un pas spre
determinarea responsabilității pentru un act de sabotaj care a derutat luni de
zile anchetatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Oficialii
americani au declarat că nu au nicio dovadă că președintele Ucrainei, Volodimir
Zelenski, sau locotenenții săi au fost implicați în operațiune, sau că autorii
au acționat la comanda vreunui oficial guvernamental ucrainean, scrie nytimes.com.

Atacul
asupra gazoductelor de gaze naturale, care leagă Rusia de Europa de Vest, a
alimentat speculațiile publice cu privire la vinovați, de la Moscova la Kiev și
de la Londra la Washington, și a rămas unul dintre cele mai importante mistere nerezolvate
ale războiului dus de un an de Rusia în Ucraina.

Ucraina
și aliații ei au fost văzuți de unii oficiali ca având cel mai logic motiv pentru
a ataca conductele. Aceștia se opun de ani de zile proiectului, numindu-l o
amenințare la adresa securității naționale, deoarece ar permite Rusiei să vândă
mai ușor gaz în Europa. Oficialii guvernului ucrainean și ai serviciilor de
informații militare spun că nu au avut niciun rol în atac și nu știu cine l-a
comis.

Oficialii
americani au declarat că sunt multe lucruri pe care nu le știu despre autorii
atacului și afilierile lor. Revizuirea informațiilor recent apărute sugerează
că aceștia erau opozanți ai președintelui Vladimir V. Putin din Rusia, dar nu
specifică membrii grupului, nici cine a dirijat sau plătit pentru operațiune. Americanii
au refuzat să dezvăluie natura informațiilor, modul în care au fost obținute
sau orice detalii despre dovezile pe care le dețin. Aceștia au spus că nu
există concluzii ferme cu privire la acestea, lăsând deschisă posibilitatea ca
operațiunea să fi fost condusă în mod neoficial de o forță proxy cu legături cu
guvernul ucrainean sau cu serviciile sale de securitate.

SUA a învinuit Rusia

Unele
speculații inițiale ale SUA și ale Europei s-au axat pe o posibilă vinovăție a
Rusiei, în special având în vedere priceperea acesteia în operațiuni submarine,
deși nu este clar ce motivație ar avea Kremlinul pentru a sabota conductele,
având în vedere că acestea au reprezentat o sursă importantă de venituri și un
mijloc prin care Moscova își exercită influența asupra Europei. Conform unei
estimări, costul reparației conductelor este de aproximativ 500 de milioane de
dolari. Oficialii americani spun că nu au găsit nicio dovadă de implicare a
guvernului rus în acest atac.

Cei
care au analizat informațiile au declarat că, în opinia lor, sabotorii au fost
cel mai probabil cetățeni ucraineni sau ruși, sau o combinație a celor două.
Oficialii americani au declarat că niciun cetățean american sau britanic nu a
fost implicat.

Conductele
au fost expuse la explozii la mare adâncime în septembrie 2022, în ceea ce
oficialii americani au descris la vremea respectivă drept un act de sabotaj.
Oficialii europeni au declarat în mod public că sunt de părere că operațiunea
care a vizat Nord Stream a fost probabil sponsorizată de stat, din cauza
talentului cu care autorii au plantat și detonat explozibilii pe fundul Mării
Baltice fără a fi detectați. Oficialii americani nu au declarat public că ei
cred că operațiunea a fost sponsorizată de un stat.

Cel
mai probabil, explozibilii au fost plasați cu ajutorul unor scafandri
experimentați care nu păreau să lucreze pentru serviciile militare sau de
informații, au declarat oficialii americani care au analizat noile informații.
Dar este posibil ca autorii să fi beneficiat în trecut de pregătire
guvernamentală specializată.

Aceștia
au mai declarat că există încă lacune enorme în ceea ce știau agențiile de
spionaj americane și partenerii lor europeni despre ceea ce s-a întâmplat. Însă
aceasta ar putea constitui prima pistă semnificativă care să apară din mai
multe investigații atent supravegheate, ale căror concluzii ar putea avea
implicații profunde pentru coaliția care sprijină Ucraina.

Orice
sugestie de implicare ucraineană, directă sau indirectă, ar putea perturba
relația delicată dintre Ucraina și Germania și ar putea înrăutăți sprijinul publicului
german, care a suportat prețurile ridicate la energie în numele solidarității.

Americanii
au declarat că noile rapoarte de informații le-au sporit optimismul că
agențiile de spionaj americane și partenerii lor din Europa pot găsi mai multe
informații, ceea ce le-ar putea permite să ajungă la o concluzie fermă cu
privire la făptași. Nu este clar cât timp va dura acest proces. Ei au discutat
recent despre informațiile cu omologii lor europeni, care au preluat conducerea
în investigarea atacului.

Ce sunt Nord Stream 1 și 2

Nord
Stream 1 și Nord Stream 2, așa cum sunt cunoscute cele două conducte, se întind
pe o distanță de 760 de mile de la coasta de nord-vest a Rusiei până la Lubmin,
în nord-estul Germaniei. Construcția primului a costat peste 12 miliarde de
dolari și a fost finalizată în 2011.

Nord
Stream 2 a costat mai puțin decât prima conductă și a fost finalizată în 2021,
în ciuda obiecțiilor oficialilor din Statele Unite, Marea Britanie, Polonia și
Ucraina, printre altele, care au avertizat că va crește dependența Germaniei de
gazul rusesc. În timpul unei viitoare crize diplomatice între Occident și
Rusia, au argumentat acești oficiali, Moscova ar putea șantaja Berlinul amenințând
că va reduce livrările de gaz, de care germanii au depins foarte mult, în special
în timpul lunilor de iarnă. Între timp, Germania a renunțat la dependența de
gazul rusesc.

La
începutul anului trecut, președintele Biden s-a întâlnit cu cancelarul german
Olaf Scholz la Casa Albă și a declarat că decizia lui Putin de a ataca sau nu
Ucraina va determina soarta Nord Stream 2. „Dacă Rusia invadează, ceea ce
înseamnă că tancurile și trupele trec din nou granița Ucrainei, atunci nu va
mai exista Nord Stream 2”, a declarat Biden. „Îi vom pune
capăt”.

Când
a fost întrebat cum anume se va realiza acest lucru, Biden a spus în mod
criptic: „Vă promit că vom fi capabili să o facem”.

Polonia
și Ucraina au acuzat imediat Rusia că a plasat explozibilii, dar nu au oferit
nicio dovadă.

Rusia,
la rândul său, a acuzat Marea Britanie că a efectuat operațiunea – de asemenea,
fără dovezi.

Luna
trecută, jurnalistul de investigație Seymour Hersh a publicat un articol pe
platforma  Substack, concluzionând că
Statele Unite au efectuat operațiunea la îndemnul lui Biden.

În
argumentarea cazului său, Hersh a citat amenințarea președintelui de dinaintea
invaziei de a „pune capăt” Nord Stream 2, precum și declarații
similare ale altor înalți oficiali americani.

Oficialii
americani spun că Biden și consilierii săi de rang înalt nu au autorizat o
misiune de distrugere a conductelor Nord Stream și spun că nu a existat nicio
implicare a SUA.

În
ciuda dependenței profunde a Ucrainei de Statele Unite pentru sprijin militar,
oficialii ucraineni nu sunt întotdeauna transparenți cu omologii lor americani
în ceea ce privește operațiunile lor militare, în special cele împotriva
țintelor rusești din spatele liniilor inamice.

Aceste
operațiuni i-au frustrat pe oficialii americani, care consideră că nu au
îmbunătățit în mod măsurabil poziția Ucrainei pe câmpul de luptă, dar au riscat
să înstrăineze aliații europeni și să extindă războiul.

Operațiunile
care au neliniștit Statele Unite au inclus un atac la începutul lunii august
asupra bazei aeriene rusești Saki de pe coasta vestică a Crimeei, un
bombardament cu camion în octombrie care a distrus o parte a podului din
strâmtoarea Kerch, care leagă Rusia de Crimeea, și atacuri cu drone în
decembrie care au vizat bazele militare rusești din Riazan și Engels, la
aproximativ 500 km dincolo de granița ucraineană.

Dar
au existat și alte acte de sabotaj și violență cu o proveniență mai ambiguă, pe
care agențiile de informații americane le-au atribuit mai greu serviciilor de
securitate ucrainene.

Unul
dintre acestea a fost o mașină-capcană lângă Moscova, în august, care a ucis-o
pe Daria Dugina, fiica unui important naționalist rus.

Kievul
a negat orice implicare, dar agențiile de informații americane au ajuns în cele
din urmă să creadă că uciderea a fost autorizată de ceea ce oficialii au numit
„elemente” ale guvernului ucrainean. Ca răspuns la această
constatare, administrația Biden i-a mustrat pe ucraineni și i-a avertizat să nu
întreprindă acțiuni similare.

Exploziile
care au rupt conductele Nord Stream au avut loc la cinci săptămâni după
uciderea fiicei lui Dugin. După operațiunea Nord Stream, la Washington au
existat speculații și îngrijorări  că
părți ale guvernului ucrainean ar fi putut fi implicate și în această operațiune.

Noile
informații nu au furnizat până acum nicio dovadă a complicității guvernului
ucrainean în atacul asupra conductelor, iar oficialii americani spun că nivelul
de încredere al administrației Biden în Zelenski și în echipa sa de securitate
națională de rang înalt a crescut constant.

La
câteva zile după explozie, Danemarca, Suedia și Germania au început propriile
investigații separate privind operațiunea Nord Stream.

Agențiile
de informații și de aplicare a legii de pe ambele maluri ale Atlanticului au
avut dificultăți în a obține dovezi concrete despre ceea ce s-a întâmplat pe
fundul mării în orele, zilele și săptămânile de dinaintea exploziilor.

Conductele
în sine nu au fost monitorizate îndeaproape, nici de senzorii comerciali, nici
de cei guvernamentali. În plus, găsirea navei sau a navelor implicate a fost
complicată de faptul că exploziile au avut loc într-o zonă intens circulată.

Mats
Ljungqvist, un procuror de rang înalt care conduce ancheta din Suedia, a
declarat pentru New York Times la sfârșitul lunii trecute că vânătoarea de
infractori continuă în țara sa.

„Este
treaba mea să îi găsesc pe cei care au aruncat în aer Nord Stream. Pentru a mă
ajuta, am la dispoziție Serviciul de Securitate al țării noastre”, a spus Ljungqvist.
„Cred eu că Rusia a fost cea care a aruncat în aer Nord Stream? Nu am
crezut niciodată așa ceva. Nu este logic. Dar, ca și în cazul unei crime,
trebuie să fii deschis la toate posibilitățile.”

Kievul
”nu are absolut nicio implicare” în atacurile asupra Nord Stream

Consilierul
şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, a declarat
marţi că Kievul „nu are absolut nicio implicare” în atacurile de anul
trecut asupra gazoductului Nord Stream şi nu are informaţii despre ceea ce s-a
întâmplat, relatează Reuters.

Mihailo
Podoliak a facut aceste comentarii într-o declaraţie către Reuters după
publicarea unor informaţii în New York Times care citează oficiali americani.
Aceştia au sugerat că un grup pro-ucrainean este responsabil de atacuri.

Rusia: Informaţiile din New York Times privind Nord Stream justifică eforturile pentru o anchetă internaţională

Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski, a declarat marţi că informaţiile apărute în cotidianul New York Times despre cine ar putea să fie responsabil pentru atacurile asupra gazoductului Nord Stream, anul trecut, „demonstrează doar că iniţiativa noastră privind lansarea unei investigaţii internaţionale sub auspiciile secretarului general al ONU este foarte oportună”, relatează Reuters.

Rusia intenţionează să iniţieze un vot în Consiliul de Securitate al ONU până la sfârşitul lunii martie privind proiectul său de rezoluţie în care să solicite ca secretarul general Antonio Guterres să instituie o astfel de anchetă, a precizat Dmitri Polianski.