Actualitate
Orașul unde te poți întoarce în timp, în anii ’50. Cele mai „sovietice” locuri au uimit un șef al URSS VIDEO
Un cartier și mai multe clădiri din Hunedoara, înființate în anii ’50, au rămas aproape nealterate de trecerea timpului. Locurile (video) l-au făcut să se simtă în largul său pe Nikita Hrușciov, în anii în care se afla la conducerea Uniunii Sovietice.
În
anii ’50, Hunedoara a trecut prin cele mai ample transformări din istoria sa de
aproape opt secole. În 1945, Hunedoara avea mai puţin de 7.000 de locuitori,
iar un deceniu mai târziu depăşise cifra de 30.000 de oameni, pentru ca în 1960
populaţia ei să ajungă la peste 60.000 de locuitori.
În
noul oraș al oțelului – așa cum era numită Hunedoara în epoca stalinistă – au
fost construite în ritm alert primele cartiere de blocuri și case pentru miile
de familii de muncitori din combinatul siderurgic Hunedoara – numit atunci
„V.I. Lenin” și apoi „Gheorghe Gheorgiu Dej” și pentru angajații Întreprinderii
de Construcții din Hunedoara (ICSH).
Steaua socialistă de pe clădirea gării din Hunedoara. Foto: Daniel Guță
În
Hunedoara, o mulțime de clădiri construite în anii ’50 în Hunedoara s-au
păstrat aproape nealterate schimbările prin care municipiul a trecut în
ultimele decenii, iar unii localnici le consideră atracții turistice și chiar
monumente reprezentative pentru oraș.
Orașul
Muncitoresc din Hunedoara
Locul
cel mai reprezentativ din Hunedoara anilor ’50 a rămas „Oraşul Muncitoresc”
(O.M.), cel mai vechi cartier de blocuri al orașului, proiectat în anii 1947
-1948 și construit într-un deceniu.
Primele construcţii au fost, la sfârşitul anilor ´40, casele urbane de pe Dealul
Chizidului, actuala zonă O. M.-ul mic, pe care proiectanţii au dorit-o un „oraş
grădină”, format dn locuinţe grupate concentric în jurul Uzinelor metalurgice.
Imaginea 1/38:
Hunedoara Foto Daniel Guță (70) jpg
Cartierul
Orașul Muncitoresc din Hunedoara, format din cvartale de blocuri, a fost ridicat în anii
următori pe dealurile învecinate pădurii și cartierului Chizid.
„Proiectanţii
cvartalelor hunedorene, Titu Evolceanu şi Gh. Pavlu, au susţinut de la bun
început că noul spaţiu urban era inspirat de modelele sovietice – fără a
preciza alte repere temporale.. Primele blocuri de locuinţe finalizate la
Hunedoara începând cu anul 1951 (arh. M. Dima) au respectat ideea conform
căreia stilul cel mai accesibil a fost neoclasicismul. Astfel, blocurile
ridicate între 1951 şi 1952 au prezentat elemente de arhitectură clasică precum
pilaştri, coloane şi au avut intrările puternic marcate în planul faţadei”,
arăta Mara Mărginean, în volumul „Ferestre spre furnalul roşu” (Editura
Polirom, 2015).
Cartierul OM și restaurantul Corvin în anii ’50. Ilustrată
La
șapte decenii de la construcția cartierului, cele mai multe dintre vechile sale
străzi și alei au fost modernizate, iar noile locuri de parcare au redus din
suprafața generoasă de spațiu verde de care dispuneau în trecut localnicii.
Înfățișarea clădirilor de locuit, cu două etaje, cu poduri și pivnițe care
puteau fi folosite ca adăposturi anti-bombardament, a suferit mai puține
schimbări.
Restaurantul Corvinul, unde a cinat șeful URSS
Aproape
la fel de „sovietic” ca în vremea construcției sale se înfățișează, în centrul
cartierului Orașul Muncitoresc din Hunedoara, restaurantul Corvinul, un complex inaugurat în 1954, cu
o arhitectură inspirată din cea a unor clădiri publice din Uniunea Sovietice
din vremea lui Iosif Stalin.
Clădirea spectaculoasă a fost locul unde în vara
anului 1962 au cinat Nikita Hruşciov, la acea vreme conducător al Uniunii
Sovietice, şi liderii comunişti Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.
Fostul restaurant Corvinul. Foto: Daniel Guță
„Restaurantul
e o lucrare unică în materie, depăşind orice local similar din tară şi chiar
din Bucureşti. Localul, de fapt, e un combinat de deservire cuprinzind
restaurant, cofetărie, berărie şi sala de banchete. Pe-o scară cu trepte de
marmură s-ajunge în sala de banchete. Podeaua de parchet, lustruită, semnifică
distincţia. O petrecere vara, pe terasa de alături, va fi strălucitoare: mozaic
pe jos, fântână arteziană in mijloc, becuri prinse de pergolă, vedere asupra
Combinatului nocturn”, scria Vasile Nicorovici, în volumul „400 de zile în
oraşul flăcărilor”, (Editura Tineretului, 1958).
Sala restaurantului era fastuoasă şi monumentală, potrivit scriitorului. „Înaltă de
un etaj, cu tavan in ulei alb şi scări de marmură roşie, la intrare.
Pe
unul din pereţi, o frescă uriasă cu imagini din Hunedoara. Atât restaurantul
cât şi sala berăriei de-alături au terase de vară, înconjurate cu stilpi pentru
iluminaţie, ca niste coloane, şi jardiniere pentru sădit flori”,a dăuga
publicistul.
Păstrate, coloanele exterioare și pardoseala de marmură din
actuala sală de nunți a complexului amintesc de fastul inspirit de acesta în
epoca stalinistă. Vechea frescă nu a mai rămas în sala mare a fostului
restaurant.
Arhitecții teatrului din Hunedoara inspirați din arhitectura Teatrului Balșoi
În
centrul civic al Hunedoarei, o altă clădire monument amintește de epoca
stalinistă. Casa de Cultură (video) a fost construită la mijlocul anilor ‘50, la
mijlocul distanţei dintre poarta Combinatului Siderurgic Hunedoara şi cartierul
„Oraşul Muncitoresc”.
Sala teatrului. Foto: Daniel Guță
Teatrul
cinematograf a fost realizat după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu,
avînd ca sursă de inspirație clădirea faimosului Teatru Balşoi, din Moscova,
înfiinţată la începutul secolului al XIX-lea.
Decenii
la rând, teatrul a reprezentat principalul loc al evenimentelor culturale
desfășurate în Hunedoara. După 1990, a intrat în declin, iar numărul
spectacolelor s-a diminuat. Din 2015, clădirea a rămas închisă publicului. Casa
de Cultură a fost renovată complet în ultimii doi ani, iar din luna ianuarie a
fost redeschisă publicului.
Sub
clădirea din centrul Hunedoarei se află o reţea de buncăre, care putea găzdui
circa 200 sute de oameni. Fostul adăpost anti-bombardament datează și el din
anii ’50 și a fost restaurat odată cu clădirea vechiului teatru.
Gara
din Hunedoara a păstrat steaua socialistă
Gara
din Hunedoara (video) a fost construită între anii 1951 și 1953 și a fost, în
următoarele cinci decenii decenii, unul dintre cele mai aglomerate locuri din
oraș.
Gara
din Hunedoara funcţiona cu aproape 30 de spaţii, avea un restaurant, două săli de aşteptare,
iar în jurul ei câteva baruri şi terase îi primeau pe navetiştii combinatului
siderurgic.
În
trecut, peronul principal al stației de cale ferată, ornamentat cu vase şi
scuaruri de flori, era supraaglomerat de sutele de muncitori care aşteptau să
plece cu trenul spre uzinele Hunedoarei şi spre nodul feroviar Simeria, aflat
la 18 kilometri.
În
vara anului 1962, pe trotuarul gării, a fost primit cu mare fast liderul URSS
de atunci, Nikita Hruşciov.
În
februarie 2018, gara din Hunedoara a fost pusă sub lacăt, iar circulaţia trenurilor de
călători pe ruta Hunedoara – Simeria a fost suspendată. În holul principal al
clădirii, s-au păstrat două fresce de mari dimensiuni, pictate de Paul
Miracovici, în stilul realist-socialist al epocii.
Unul
dintre tablourile imense aflate în gara din Hunedoara înfăţişează o scenă din vechile uzine ale oraşului,
menită să aducă omagii constructorilor şi oţelarilor din combinatul siderurgic.
Cel de-al doilea tablou oferă detalii despre modul în care hunedorenii petreceau
în acei ani la iarbă verde, pe dealurile oraşului, înconjuraţi de decorul din
care fac parte primele cartiere de blocuri ale Hunedoarei şi furnalele din anii
1950 ale oraşului.
Frescă din Gara Hunedoarei. Foto: Daniel Guță
În
ambele fresce care ocupă zeci de metri pătraţi din pereţii gării, oamenii
pictaţi seamănă cu personajele ilustraţiilor şi filmelor vechi din Uniunea
Sovietică. Pionierii şi şoimii patriei dau şi ei culoare peisajelor care îi
întâmpină pe vizitatori în gara aproape tot timpul pustie a Hunedoarei. Pe
turnul gării, o stea socialistă amintește și ea de epoca în care clădirea a
fost înălțată.
Fabrica
de pâine din anii ‘50, lăsată să se ruineze
În
apropierea gării, o altă clădire impunătoare din anii ’50 se distinge printre noile centre comerciale construite în
ultimii ani.
Fabrica de pâine din anii ’50. Foto: Daniel Guță
Este fosta fabrică de pâine, inaugurată în 1952, închisă și
apropape de ruinare în prezent. Fosta fabrică de pâine urma să fie demolată în
2020, pentru a lăsa locul unui complex comercial, însă clădirea a fost salvată
de la dispariție.
Atunci,
Asociaţia „Monumentum” a solicitat Direcţiei Judeţene pentru Cultură Hunedoara
clasarea în regim de urgenţă a clădirii fostei Fabrici de pâine din Hunedoara
ca monument istoric, pentru a împiedica demolarea acesteia. S-au opus și unii
localnici, care au susținut că vechea fabrică de pâine este o clădire cu
valoare istorică. În prexent, clădirea este dezafectată și se află într-o stare
avansată de degradare.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





