Actualitate
Propaganda Kremlinului, preluată pe nemestecate în Bulgaria: Exemplu de îndoctrinare a unei societăți cu teorii conspirative
O parte a presei din Bulgaria se transformă într-o portavoce a Kremlinului, difuzându-i mai ales propaganda de război, constată jurnalista Vasilena Dotkova într-o analiză publicată pe factcheck.bg.
FOTO Shutterstock
Jurnalista bulgară își începe analiza prin expunerea principalelor teorii conspirative difuzate de propagandiștii aflați în slujba Kremlinului și preluate pe nemestecate de o parte a presei de la Sofia: „America clădește al patrulea Reich în Europa”, „Curtea Penală Internațională de la Haga este o organizație teroristă”, „Polonia este pe cale să preia teritorii din Ucraina, iar Occidentul atrage Rusia în război”, „Elitele globale pregătesc gulere digitale pentru oameni, carantina nu se va termina niciodată, iar scopul este eliminarea tuturor drepturilor omului printr-un acord internațional privind pandemiile”.
Principalele publicații bulgare care răspândesc astfel de teorii complet nefondate sunt: „Trud”, „Bliț”, pogled.info, „Glasove” și „Fakti”. Sursa lor de inspirație este platforma rusă online Fondul pentru Cultură Strategică.
Această platformă a fost declarată de Departamentul american de Stat drept „una dintre principalele surse de dezinformare și propagandă” din Rusia. Potrivit diplomației americane, Fondul pentru Cultură Strategică funcționează sub conducerea serviciilor secrete rusești și este în strânsă legătură cu Ministerul de Externe de la Moscova. Fondul este vizat de sancțiuni în Statele Unite și Uniunea Europeană (UE), dar acest lucru nu pare să îi afecteze popularitatea în spațiul mediatic din Bulgaria, notează Vasilena Dotkova.
Factcheck.bg a identificat peste 100 de articole publicate pe site-ul Fondului și preluate cuvânt cu cuvânt de publicațiile sus-menționate.
Despre Fondul de Cultură Strategică
Înființat în 2005, la inițiativa lui Iuri Prokofiev, un fost prim-secretar al Comitetului din Moscova al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice), Fondul de Cultură Strategică încearcă să dea impresia unui institut științific în domeniul socio-uman. Totuși, nu există nicio dovadă a vreunei astfel de activități acolo, în afară de publicarea unor comentarii politice și de afaceri internaționale în acord cu viziunea Kremlinului pe două website-uri, și anume fondsk.ru (în limba rusă) și strategic-culture.org (în limba engleză). Fondul de Cultură Strategică nu menționează la descrierea sa legăturile avute cu instituții ale statului rus, dar Ministerul de Externe de la Moscova îl menționează ca partener.
Website-ul în limba engleză este conceput în așa fel încât să sugereze că reprezintă interfața unui institut științitific independent în care activează analiști occidentali. În realitate, oferă o platformă pentru autori occidentali marginali care răspândesc teorii conspirative.
Website-ul în limba rusă încearcă, de asemenea, să creeze o impresie academică, dar o parte dintre autorii care semnează acolo sunt foști profesori universitari care acum susțin teorii conspirative ce se încadrează în linia de propagandă a Kremlinului. Toate materiale Fondului identificate de factcheck.bg în presa bulgară provin de pe website-ul în limba rusă.
Iuri Prokofiev, născut în 1939, se află pe listele de sancțiuni ale Australiei, Marii Britanii, Noii Zeelande și Statelor Unite din cauza activităților sale în sprijinul agresiunii ruse din Ucraina. Directorul actual al Fondului, Vladimir Maksimenko, și alți șase angajați sunt vizați la rândul lor de sancțiuni din aceleași motive.
Fondul de Cultură Strategică se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite din august 2021, din cauza tentativei sale de a manipula societatea americană în contextul unor procese electorale, iar pe cea a UE din decembrie 2022, din cauza unor „acțiuni ce subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Un document arată că Fondul este finanțat de statul rus și este legat de structurile sale de spionaj, în special de Serviciul de Informații Externe (SVR).
Ce conținut ajunge la cititorii bulgari?
Potrivit factcheck.bg, articolele Fondului pătrund în spațiul mediatic din Bulgaria aproape de fiecare dată prin intermediul pogled.info, iar de acolo sunt preluate de alte publicații și pe rețelele de socializare.
De exemplu, pogled.info a preluat pe 8 martie un articol al unui oarecare Dmitri Minin intitulat „Cutremurul din Turcia – doar începutul cataclismelor seismice și politice de pe Pământ?”. Portalul bulgar nu indică sursa, ci doar numele autorului, pe care îl prezintă drept expert, dar nu precizează în ce domeniu anume. Însă același text apare ca fiind publicat inițial pe website-ul în rusă al Fondului pentru Cultură Strategică. Ulterior, articolul semnat de Minin a fost preluat de „Trud”, „Glasove” și novini247.com.
Deși nu prezintă argumente, autorul sugerează că seismele produse la începutul lunii februarie în Turcia au fost provocate de „arma HAARP” și vorbește despre înmulțirea unor astfel de fenomene în viitorul apropiat sub controlul Statelor Unite. O teorie răspândită intens de canalele de propagandă de la Moscova și de cele pro-rusești din străinătate.
Însă vehiculările despre existența unei „arme seismice” nu sunt credibile. Ele fac parte dintr-o veche teorie a conspirației care a fost respinsă în mod repetat cu argumente, inclusiv de factcheck.bg.
Zeci de texte de pe Fondul pentru Cultură Strategică cu conținut fals, înșelător și conspirativ au avut parte de o distribuție similară și, în unele cazuri, mai largă în ultimii ani, notează autoarea analizei. Subiectele abordate acoperă domenii tipice propagandei rusești, precum pandemia de COVID-19, vaccinurile, războiul din Ucraina, economia mondială și ordinea internațională per ansamblu. O verificare a factcheck.bg, care nu are pretenția de a fi exhaustivă, a identificat peste 70 de astfel de articole în pogled.info, peste 20 în „Trud”, șapte în „Bliț”, trei în „Glasove”, precum și diferite texte pe site-urile „Epițentâr”, „Fakti”, „Aktualno”, Novini247 și inews.bg.
„Pandemia virtuală”
Articolele de pe Fondul pentru Cultură Strategică au ajuns la cititorii bulgari cu mult înainte de sancționarea acestei platforme în Occident. O mare parte dintre cele mai citite texte în Bulgaria datează de pe vremea pandemiei de COVID-19, conținând teorii conspirative despre originea noului coronavirus, măsurile împotriva răspândirii acestuia și vaccinuri.
Un text din 20 martie 2020 cu titlul „Coronavirusul nu s-a născut în China, ci în mintea domnilor nebuni ai banilor” a înregistrat un record de peste 1,65 milioane de vizualizări pentru pogled.info. Textul respectiv a apărut trei zile mai târziu pe site-ul fakti.bg (peste 63.000 de accesări) și a fost distribuit în nouă grupuri de Facebook cu un total de peste 186.000 de urmăritori. O lună mai târziu, a fost preluat de site-ul The Sofia Times, iar, în martie 2022, adică doi ani mai târziu, a fost reciclat cu un titlu modificat pe Novini247.com.
Autorul articolului este Valentin Katasonov, fost profesor de finanțe internaționale la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova. Acesta insinuează că pandemia de COVID-19 a fost pusă la cale acum câțiva ani de „elita economică mondială”.
Un alt material pe tema COVID-19, publicat în ziarul „Trud” pe 29 martie 2020 și intitulat „De ce virusul a ales China, Iran, Italia și Spania ca ținte principale”, susține că răspândirea geografică a bolii la începutul pandemiei constituie o „dovadă” a originii artificiale a noului coronavirus, precum și că el a fost creat de Statele Unite. Acest text a fost distribuit pe 36 de pagini și grupuri de Facebook urmărite de aproape 600.000 de utilizatori.
Un alt material, semnat de un oarecare expert militar Vladimir Prohvatilov și preluat de pogled.info în decembrie 2021, se referă la pregătirea unui acord global privind pandemiile care va desființa toate drepturile omului și va crea un „regim global” condus de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și de marile companii farmaceutice. Acest articol a înregistrat aproape 88.000 de vizualizări pe pogled.info. Dar, în urma redistribuirii pe 60 de pagini și grupuri de Facebeook, a ajuns în atenția a 1,2 milioane de utilizatori.
De fapt, la sfârșitul anului 2021, a început un proces de negociere a unui acord internațional privind prevenirea pandemiilor bazat pe respectarea drepturilor omului, suveranității, justiției, solidarității și transparenței.
Alte texte răspândite de pe site-ul Fondului în Bulgaria susțin că pandemia de COVID-19 nu este reală, ci o realitate virtuală creată de OMS, că măsurile împotriva răspândirii bolii nu vor fi niciodată ridicate, că Forumul Economic Mondial pregătește un certificat COVID global sub forma unui „guler digital pentru oameni”, că vaccinurile anti-COVID-19 sunt un mijloc de reducere planificată a populației și multe alte teorii halucinante.
Rusia – o victimă a „infamiei mondiale”
„Infamia mondială” este o expresie folosită de filosoful sovietic Aleksandr Zinoviev împotriva Occidentului. Aleksandr Meziaev, șeful catedrei de Drept Internațional de la o universitate din Kazan, scrie un amplu material pornind de la ea pentru a face o paralelă între războiul din Ucraina și cel din Kosovo. Pogled.info a preluat acest material pe 3 iunie 2022 și l-a propulsat către 257.000 de cititori. Paralela cu conflictul din Kosovo este folosită adesea de propaganda aflată în slujba Kremlinului pentru a justifica agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei încă de la anexarea Peninsulei Crimeea în primăvara anului 2014.
De altfel, prezența Fondului pentru Cultură Strategică în spațiul informațional bulgar a fost deosebit de activă în primele săptămâni de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022. Factcheck.bg a găsit cel puțin 13 articole de pe site-ul Fondului traduse și publicate pe site-uri din Bulgaria în primele două luni de la începutul războiului la scară largă în Ucraina.
De exemplu, un articol promovat de pogled.info pe 1 martie 2022 susține că Occidentul „implică Rusia” în război prin armamentul pe care îl furnizează Ucrainei pentru a se apăra. Un alt material în prezintă pe ucraineni drept „rusofobi zombi” și „neonazişti” care îi urăsc pe ruşi pe criterii rasiale, deoarece îi consideră asiatici. În plus, Germania este acuzată că ajută Ucraina dintr-o dorință secretă de a se răzbuna pentru înfrângerea suferită în cel de-al Doilea Război Mondial.
Fondul pentru Cultură Strategică este, de asemenea, sursa unor articole potrivit cărora Polonia are „planuri de pradă” în Ucraina, râvnind la regiunile din vestul țării vecine. Această teorie face parte, de asemenea, dintr-un discurs familiar propagandei ruse, conform căruia vecinii Ucrainei plănuiesc să-și împartă teritoriul ei, iar Moscova este singurul garant în această ecuație. Deși nu este nouă, această teorie a primit un nou impuls de la începutul războiului la scară largă în Ucraina. Câteva materiale cu un asemenea conținut au fost preluate de publicațiile bulgare pogled.info, „Bliț” și „Glasove”.
Acestea sunt doar o parte din discursurile anti-occidentale care ajung în spațiul informațional din Bulgaria direct de pe site-ul Fondului pentru Cultură Strategică fără nicio intervenție editorială în majoritatea cazurilor, precum și fără a se indica sursa acestora. Încă nu este clar dacă aceste materiale prezentate ca „știri, analize sau puncte de vedere alternative” sunt de fapt create și distribuite într-o operațiune de dezinformare și manipulare coordonată de serviciile secrete rusești.
Actualitate
Romaero a semnat acorduri pentru producția de drone și mentenanța elicopterelor în România
Romaero a semnat două memorandumuri de înțelegere cu grupurile WB GROUP și Leonardo, acorduri care vizează dezvoltarea unor capacități industriale locale pentru producția de sisteme fără pilot și servicii de mentenanță pentru elicoptere.
Romaero a semnat acorduri pentru producția de drone și mentenanța elicopterelor în România
Documentele au fost semnate în cadrul BSDA 2026, eveniment dedicat industriei de apărare și securitate din regiunea Mării Negre.
Producție de drone și muniții „loitering” la București
Primul memorandum, semnat cu WB GROUP, prevede colaborarea pentru producția și asamblarea în România a unor sisteme aeriene fără pilot destinate Armatei României.
Potrivit acordului, Romaero și compania poloneză vor coopera pentru fabricarea sistemelor de muniție de tip „loitering” WARMATE în facilitățile companiei din București.
Sistemele de tip „loitering” sunt drone capabile să identifice și să lovească ținte la distanță. Modelul WARMATE este utilizat de Forțele Armate Poloneze și de alte state membre NATO.
Acordul este legat de programul european SAFE (Security Action for Europe), instrument prin care Uniunea Europeană finanțează dezvoltarea capacităților de apărare și producție militară în statele membre.
Parteneriat pentru mentenanța elicopterelor
Al doilea memorandum a fost semnat cu Leonardo și vizează dezvoltarea în România a unor servicii de mentenanță, reparații și overhaul (MRO) pentru elicoptere.
Parteneriatul este asociat viitorului program al Ministerului Afacerilor Interne privind achiziția de elicoptere multirol.
În cadrul acestui program, Leonardo propune modelul Leonardo AW139, utilizat în mai multe state europene pentru misiuni de salvare, securitate și intervenție. AW139 înregistrează în prezent peste 1.500 de unități vândute către 300 de operatori din peste 90 de țări, dintre care peste 1.300 sunt deja în serviciu la nivel global. Printre operatorii care au ales sau utilizează deja AW139 pentru astfel de misiuni se numără structuri din Bulgaria, Spania, Irlanda, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Estonia, Danemarca, Italia, Grecia, Cipru, Olanda, Slovenia și Croația.
Potrivit companiilor, în cazul selectării modelului AW139 de către MAI, Romaero ar putea asigura servicii locale de mentenanță și suport tehnic pentru flotă.
Statele europene își majorează investițiile în apărare
Semnarea celor două acorduri are loc într-un context în care statele europene își majorează investițiile în apărare și încearcă să dezvolte capacități industriale locale, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor de securitate din regiune.
România a crescut în ultimii ani cheltuielile pentru apărare și încearcă să atragă proiecte industriale și transfer de tehnologie în sectorul militar.
Romaero este una dintre principalele companii de stat din industria aerospațială și de apărare din România, activând în domeniul întreținerii aeronavelor civile și militare și al producției de componente aerospațiale.
Actualitate
Cât de rapid poți obține bani în situații urgente? 7 soluții recomandate
Mașina se oprește brusc, apare o cheltuială medicală neplanificată sau descoperi că trebuie să plătești urgent o factură restantă. În astfel de momente, întrebarea nu este dacă ai nevoie de bani, ci cât de repede îi poți obține și la ce cost.
În România, există mai multe variante prin care poți face rost de bani în aceeași zi sau în câteva zile. Diferențele apar la nivel de dobândă, comisioane, condiții de eligibilitate și riscuri. În rândurile de mai jos găsești 7 soluții concrete, cu timp estimativ, avantaje și aspecte la care trebuie să fii atent.
Scopul este să alegi informat, în funcție de suma necesară și de capacitatea ta reală de rambursare.
1. Credit online rapid (IFN) – bani în aceeași zi
Timp estimativ: 15 minute – câteva ore
Creditele online oferite de instituțiile financiare nebancare (IFN) se numără printre cele mai rapide opțiuni. Completezi un formular online, trimiți actul de identitate și, în majoritatea cazurilor, dovada veniturilor. Răspunsul vine rapid, iar semnarea contractului se face electronic.
Acest tip de credit este potrivit pentru sume mici și medii, de regulă rambursabile în 30 de zile până la câteva luni. Dacă aplici în timpul programului bancar și ai documentele pregătite, banii pot intra în cont în aceeași zi.
Totuși, verifică atent DAE (dobânda anuală efectivă). Acesta arată costul total al creditului, incluzând dobânda și comisioanele. La creditele rapide, DAE poate fi ridicat, mai ales pentru perioade scurte.
Dacă ai nevoie, de exemplu, de o sumă fixă pentru o reparație urgentă, poți vedea ce opțiuni există pentru 1.500 lei și să compari costurile înainte să semnezi. Analizează oferta disponibilă și, dacă este ce ți se potrivește, verifică graficul de rambursare și condițiile, apoi accesează împrumutul de 1,500 lei.
Atenție la:
- penalitățile pentru întârziere;
- comisioanele de administrare;
- posibilitatea de prelungire a termenului și costul acesteia.
Folosește această variantă dacă știi clar că poți rambursa suma la termen.
2. Descoperit de cont (overdraft) – acces instant dacă îl ai deja
Timp estimativ: instant (dacă este activ) / 1–3 zile pentru aprobare
Overdraft-ul îți permite să cheltuiești peste soldul disponibil din cont, până la o limită stabilită de bancă. Dacă banca ți-a aprobat deja această facilitate, ai acces imediat la bani prin cardul de debit.
Plătești dobândă doar pentru suma utilizată și pentru perioada în care rămâi în descoperit. Pentru utilizare pe termen foarte scurt, poate fi mai convenabil decât un credit rapid.
De exemplu, dacă ai nevoie de 800 lei pentru o factură scadentă mâine și știi că în două săptămâni încasezi salariul, overdraft-ul poate acoperi rapid diferența.
Verifică:
- dobânda aplicată;
- comisionul de acordare sau reînnoire;
- ce se întâmplă dacă depășești limita aprobată.
Dacă nu ai încă overdraft, procesul de aprobare durează câteva zile și implică analiză de venit și verificare în Biroul de Credit.
3. Card de credit – soluție rapidă pentru plăți urgente
Timp estimativ: instant dacă îl ai deja / 3–7 zile pentru emitere
Cardul de credit îți oferă o linie de finanțare pe care o poți utiliza pentru plăți la comercianți sau online. Multe bănci oferă o perioadă de grație de până la 50–60 de zile, timp în care nu plătești dobândă dacă rambursezi integral suma utilizată.
Pentru o urgență precum plata unor analize medicale sau a unei piese auto, cardul de credit poate fi eficient, cu condiția să restitui integral suma până la scadență.
Retragerea de numerar de la bancomat implică, de obicei:
- comision fix sau procentual;
- dobândă aplicată din prima zi.
Dacă nu rambursezi integral suma la finalul perioadei de grație, dobânda se aplică conform contractului și poate crește costul total considerabil.
4. Amanet sau vânzarea rapidă a unor bunuri
Timp estimativ: 30 minute – câteva ore
Dacă deții bunuri de valoare (bijuterii din aur, telefoane, laptopuri), le poți amaneta sau vinde pentru a obține numerar rapid. Procesul este simplu: evaluatorul stabilește o sumă, semnezi un contract și primești banii pe loc.
La amanet, ai un termen în care poți răscumpăra bunul, plătind suma primită plus un comision. Dacă nu îl răscumperi la timp, pierzi obiectul.
De regulă, primești între 50% și 70% din valoarea de piață. Este o soluție potrivită pentru urgențe pe termen scurt, mai ales dacă știi că vei putea recupera bunul rapid.
Alternativ, poți vinde direct pe platforme online. Telefoanele și electronicele se tranzacționează cel mai repede.
5. Avans salarial sau „salary on demand”
Timp estimativ: 1–3 zile
Unele companii permit acordarea unui avans din salariul deja muncit. Această sumă se reține la următoarea plată. De regulă, nu implică dobândă.
În ultimii ani, au apărut platforme care oferă acces la salariul acumulat până în acel moment. În multe cazuri, percep un comision fix, transparent.
Această opțiune este potrivită dacă:
- ai contract de muncă stabil;
- urgența este temporară;
- preferi să eviți un credit.
Discută direct cu angajatorul sau verifică politica internă a companiei.
6. Împrumut de la familie sau prieteni
Timp estimativ: în aceeași zi
Pentru sume mici, sprijinul familiei sau al prietenilor poate fi cea mai rapidă variantă. Nu implică dobândă și nu necesită verificări.
Stabilește clar:
- suma împrumutată;
- termenul de rambursare;
- modalitatea de plată.
Chiar și un acord simplu, scris, reduce riscul de neînțelegeri. Respectă termenul stabilit și comunică din timp dacă apar dificultăți.
7. Platforme de comparație și brokeri de credite
Timp estimativ: câteva ore – 1 zi pentru identificarea opțiunilor
Dacă nu știi ce soluție ți se potrivește, o platformă de comparare a ofertelor te poate ajuta să economisești timp. Completezi un singur formular și primești acces la mai multe opțiuni adaptate profilului tău.
Un credit de la Credilink îți permite să analizezi ofertele disponibile în funcție de venit, sumă și perioadă de rambursare. Platforma funcționează ca intermediar între tine și instituțiile financiare partenere, iar tu vezi transparent costurile înainte să iei o decizie.
Această abordare te ajută să:
- compari DAE și ratele lunare;
- eviți aplicările multiple care îți pot afecta scorul de credit;
- alegi varianta potrivită fără să navighezi pe zeci de site-uri.
Pentru informații suplimentare despre cum funcționează diferite tipuri de credite, poți consulta articolele din zona educațională, precum cele dedicate diferențelor dintre IFN și bancă sau ghidurile despre gestionarea bugetului lunar, disponibile pe blogul Credilink.
Cum alegi varianta potrivită?
Înainte să iei o decizie, răspunde la câteva întrebări simple:
- De ce sumă ai nevoie exact? Evită să împrumuți mai mult decât este necesar.
- Cât poți rambursa lunar fără să îți afectezi cheltuielile de bază?
- Care este costul total al finanțării? Verifică DAE și valoarea totală de plată.
- Ce se întâmplă dacă întârzii? Citește clauzele privind penalitățile.
Pentru sume foarte mici și termen scurt, sprijinul personal sau vânzarea unor bunuri pot fi suficiente. Pentru sume medii, soluțiile digitale rapide sau cardul de credit pot acoperi nevoia, dacă gestionezi corect rambursarea.
Dacă situațiile urgente apar frecvent, analizează bugetul și creează un fond de rezervă. Specialiștii recomandă economii echivalente cu 3–6 luni de cheltuieli.
Greșeli frecvente în situații de urgență
Mulți oameni aleg prima ofertă găsită, fără să compare. Alții solicită mai multe credite simultan, ceea ce crește gradul de îndatorare și riscul de întârziere.
Evită:
- ofertele neautorizate sau neclare;
- semnarea unui contract fără să citești toate costurile;
- împrumuturile pe care nu le poți rambursa realist.
Verifică întotdeauna dacă instituția este autorizată și analizează impactul financiar total. Pentru decizii importante, discută cu un consilier financiar.
Dacă te confrunți cu o urgență financiară, oprește-te câteva minute și compară opțiunile disponibile. Analizează costurile, termenul și capacitatea ta de rambursare. Explorează ofertele disponibile prin Credilink, informează-te din articolele educaționale și alege soluția care îți oferă echilibru între viteză și responsabilitate.
Actualitate
Kim Jong Un transformă granița cu Coreea de Sud într-o „fortăreață de nepătruns”. Phenianul își întărește trupele la frontieră
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat consolidarea trupelor de la granița cu Coreea de Sud și întărirea altor unități-cheie ale armatei, într-o nouă demonstrație de forță a regimului de la Phenian.
Granița dintre cele două Coreii/FOTO:EPA/EFE
Potrivit agenției oficiale KCNA, citată de Reuters, Kim Jong Un a făcut aceste declarații în timpul unei reuniuni cu comandanți de divizii și brigăzi militare, desfășurată duminică. Liderul nord-coreean a cerut transformarea frontierei dintre cele două state într-o „fortăreață de nepătruns”, capabilă să descurajeze orice posibil conflict.
În același timp, liderul de la Phenian a solicitat schimbări în pregătirea militară și organizarea mai multor exerciții adaptate „realităților războiului modern”. Kim Jong Un a insistat asupra necesității modernizării tacticilor armatei și a cerut militarilor să rămână permanent vigilenți în raport cu Coreea de Sud, pe care regimul nord-coreean continuă să o considere „un dușman feroce”.
Tensiunile dintre cele două Corei rămân ridicate, în condițiile în care războiul din perioada 1950–1953 s-a încheiat doar printr-un armistițiu, fără semnarea unui tratat oficial de pace. Din punct de vedere tehnic, cele două state se află și astăzi în stare de război.
Între timp, Statul Major Întrunit al Coreei de Sud a anunțat că armata nord-coreeană și-a intensificat lucrările de fortificare de-a lungul frontierei terestre încă din luna martie. Potrivit militarilor sud-coreeni, Phenianul construiește ziduri și alte structuri defensive în apropierea graniței.
Expertul sud-coreean Hong Min, cercetător principal în cadrul Institutului Coreean pentru Unificare Națională din Seul, consideră că declarațiile lui Kim Jong Un indică intenția Phenianului de a-și întări prezența militară atât la frontiera terestră, cât și în apropierea limitei maritime disputate dintre cele două state.
Potrivit analistului, referirile liderului nord-coreean la „războiul modern” și la noile tactici militare sunt influențate de lecțiile învățate din războiul din Ucraina și din conflictele recente din Orientul Mijlociu.
„În special, este vorba despre utilizarea dronelor, atacurile de precizie și războiul electronic”, a explicat Hong Min.
Nu este pentru prima dată când Kim Jong Un adoptă un discurs agresiv la adresa Seulului. La începutul anului, liderul nord-coreean a declarat oficial că South Korea este „cel mai ostil stat” pentru Coreea de Nord și a avertizat că orice provocare va avea „consecințe severe”.
Tot atunci, Kim Jong Un a reafirmat că statutul nuclear al North Korea „nu va putea fi schimbat niciodată” și a promis că regimul de la Phenian va continua să se opună tuturor „forțelor ostile” care amenință țara.
-
Actualitateacum 3 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Breakingacum 3 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
-
Breakingacum 2 zileProiectil neexplodat, descoperit într-o curte din județul Tulcea. Autoritățile au securizat zona și au început o anchetă
-
Politicaacum o ziAdrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
-
Actualitateacum 2 zile
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
-
Actualitateacum 2 zile
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
-
Breakingacum 3 zileIon Cristoiu: „Mirabela Grădinaru și Olena Zelenska au semnat un memorandum prin care universitățile românești se angajează să studieze istoria, limba, cultura Ucrainei”





