Actualitate
Propaganda Kremlinului, preluată pe nemestecate în Bulgaria: Exemplu de îndoctrinare a unei societăți cu teorii conspirative
O parte a presei din Bulgaria se transformă într-o portavoce a Kremlinului, difuzându-i mai ales propaganda de război, constată jurnalista Vasilena Dotkova într-o analiză publicată pe factcheck.bg.
FOTO Shutterstock
Jurnalista bulgară își începe analiza prin expunerea principalelor teorii conspirative difuzate de propagandiștii aflați în slujba Kremlinului și preluate pe nemestecate de o parte a presei de la Sofia: „America clădește al patrulea Reich în Europa”, „Curtea Penală Internațională de la Haga este o organizație teroristă”, „Polonia este pe cale să preia teritorii din Ucraina, iar Occidentul atrage Rusia în război”, „Elitele globale pregătesc gulere digitale pentru oameni, carantina nu se va termina niciodată, iar scopul este eliminarea tuturor drepturilor omului printr-un acord internațional privind pandemiile”.
Principalele publicații bulgare care răspândesc astfel de teorii complet nefondate sunt: „Trud”, „Bliț”, pogled.info, „Glasove” și „Fakti”. Sursa lor de inspirație este platforma rusă online Fondul pentru Cultură Strategică.
Această platformă a fost declarată de Departamentul american de Stat drept „una dintre principalele surse de dezinformare și propagandă” din Rusia. Potrivit diplomației americane, Fondul pentru Cultură Strategică funcționează sub conducerea serviciilor secrete rusești și este în strânsă legătură cu Ministerul de Externe de la Moscova. Fondul este vizat de sancțiuni în Statele Unite și Uniunea Europeană (UE), dar acest lucru nu pare să îi afecteze popularitatea în spațiul mediatic din Bulgaria, notează Vasilena Dotkova.
Factcheck.bg a identificat peste 100 de articole publicate pe site-ul Fondului și preluate cuvânt cu cuvânt de publicațiile sus-menționate.
Despre Fondul de Cultură Strategică
Înființat în 2005, la inițiativa lui Iuri Prokofiev, un fost prim-secretar al Comitetului din Moscova al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice), Fondul de Cultură Strategică încearcă să dea impresia unui institut științific în domeniul socio-uman. Totuși, nu există nicio dovadă a vreunei astfel de activități acolo, în afară de publicarea unor comentarii politice și de afaceri internaționale în acord cu viziunea Kremlinului pe două website-uri, și anume fondsk.ru (în limba rusă) și strategic-culture.org (în limba engleză). Fondul de Cultură Strategică nu menționează la descrierea sa legăturile avute cu instituții ale statului rus, dar Ministerul de Externe de la Moscova îl menționează ca partener.
Website-ul în limba engleză este conceput în așa fel încât să sugereze că reprezintă interfața unui institut științitific independent în care activează analiști occidentali. În realitate, oferă o platformă pentru autori occidentali marginali care răspândesc teorii conspirative.
Website-ul în limba rusă încearcă, de asemenea, să creeze o impresie academică, dar o parte dintre autorii care semnează acolo sunt foști profesori universitari care acum susțin teorii conspirative ce se încadrează în linia de propagandă a Kremlinului. Toate materiale Fondului identificate de factcheck.bg în presa bulgară provin de pe website-ul în limba rusă.
Iuri Prokofiev, născut în 1939, se află pe listele de sancțiuni ale Australiei, Marii Britanii, Noii Zeelande și Statelor Unite din cauza activităților sale în sprijinul agresiunii ruse din Ucraina. Directorul actual al Fondului, Vladimir Maksimenko, și alți șase angajați sunt vizați la rândul lor de sancțiuni din aceleași motive.
Fondul de Cultură Strategică se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite din august 2021, din cauza tentativei sale de a manipula societatea americană în contextul unor procese electorale, iar pe cea a UE din decembrie 2022, din cauza unor „acțiuni ce subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Un document arată că Fondul este finanțat de statul rus și este legat de structurile sale de spionaj, în special de Serviciul de Informații Externe (SVR).
Ce conținut ajunge la cititorii bulgari?
Potrivit factcheck.bg, articolele Fondului pătrund în spațiul mediatic din Bulgaria aproape de fiecare dată prin intermediul pogled.info, iar de acolo sunt preluate de alte publicații și pe rețelele de socializare.
De exemplu, pogled.info a preluat pe 8 martie un articol al unui oarecare Dmitri Minin intitulat „Cutremurul din Turcia – doar începutul cataclismelor seismice și politice de pe Pământ?”. Portalul bulgar nu indică sursa, ci doar numele autorului, pe care îl prezintă drept expert, dar nu precizează în ce domeniu anume. Însă același text apare ca fiind publicat inițial pe website-ul în rusă al Fondului pentru Cultură Strategică. Ulterior, articolul semnat de Minin a fost preluat de „Trud”, „Glasove” și novini247.com.
Deși nu prezintă argumente, autorul sugerează că seismele produse la începutul lunii februarie în Turcia au fost provocate de „arma HAARP” și vorbește despre înmulțirea unor astfel de fenomene în viitorul apropiat sub controlul Statelor Unite. O teorie răspândită intens de canalele de propagandă de la Moscova și de cele pro-rusești din străinătate.
Însă vehiculările despre existența unei „arme seismice” nu sunt credibile. Ele fac parte dintr-o veche teorie a conspirației care a fost respinsă în mod repetat cu argumente, inclusiv de factcheck.bg.
Zeci de texte de pe Fondul pentru Cultură Strategică cu conținut fals, înșelător și conspirativ au avut parte de o distribuție similară și, în unele cazuri, mai largă în ultimii ani, notează autoarea analizei. Subiectele abordate acoperă domenii tipice propagandei rusești, precum pandemia de COVID-19, vaccinurile, războiul din Ucraina, economia mondială și ordinea internațională per ansamblu. O verificare a factcheck.bg, care nu are pretenția de a fi exhaustivă, a identificat peste 70 de astfel de articole în pogled.info, peste 20 în „Trud”, șapte în „Bliț”, trei în „Glasove”, precum și diferite texte pe site-urile „Epițentâr”, „Fakti”, „Aktualno”, Novini247 și inews.bg.
„Pandemia virtuală”
Articolele de pe Fondul pentru Cultură Strategică au ajuns la cititorii bulgari cu mult înainte de sancționarea acestei platforme în Occident. O mare parte dintre cele mai citite texte în Bulgaria datează de pe vremea pandemiei de COVID-19, conținând teorii conspirative despre originea noului coronavirus, măsurile împotriva răspândirii acestuia și vaccinuri.
Un text din 20 martie 2020 cu titlul „Coronavirusul nu s-a născut în China, ci în mintea domnilor nebuni ai banilor” a înregistrat un record de peste 1,65 milioane de vizualizări pentru pogled.info. Textul respectiv a apărut trei zile mai târziu pe site-ul fakti.bg (peste 63.000 de accesări) și a fost distribuit în nouă grupuri de Facebook cu un total de peste 186.000 de urmăritori. O lună mai târziu, a fost preluat de site-ul The Sofia Times, iar, în martie 2022, adică doi ani mai târziu, a fost reciclat cu un titlu modificat pe Novini247.com.
Autorul articolului este Valentin Katasonov, fost profesor de finanțe internaționale la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova. Acesta insinuează că pandemia de COVID-19 a fost pusă la cale acum câțiva ani de „elita economică mondială”.
Un alt material pe tema COVID-19, publicat în ziarul „Trud” pe 29 martie 2020 și intitulat „De ce virusul a ales China, Iran, Italia și Spania ca ținte principale”, susține că răspândirea geografică a bolii la începutul pandemiei constituie o „dovadă” a originii artificiale a noului coronavirus, precum și că el a fost creat de Statele Unite. Acest text a fost distribuit pe 36 de pagini și grupuri de Facebook urmărite de aproape 600.000 de utilizatori.
Un alt material, semnat de un oarecare expert militar Vladimir Prohvatilov și preluat de pogled.info în decembrie 2021, se referă la pregătirea unui acord global privind pandemiile care va desființa toate drepturile omului și va crea un „regim global” condus de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și de marile companii farmaceutice. Acest articol a înregistrat aproape 88.000 de vizualizări pe pogled.info. Dar, în urma redistribuirii pe 60 de pagini și grupuri de Facebeook, a ajuns în atenția a 1,2 milioane de utilizatori.
De fapt, la sfârșitul anului 2021, a început un proces de negociere a unui acord internațional privind prevenirea pandemiilor bazat pe respectarea drepturilor omului, suveranității, justiției, solidarității și transparenței.
Alte texte răspândite de pe site-ul Fondului în Bulgaria susțin că pandemia de COVID-19 nu este reală, ci o realitate virtuală creată de OMS, că măsurile împotriva răspândirii bolii nu vor fi niciodată ridicate, că Forumul Economic Mondial pregătește un certificat COVID global sub forma unui „guler digital pentru oameni”, că vaccinurile anti-COVID-19 sunt un mijloc de reducere planificată a populației și multe alte teorii halucinante.
Rusia – o victimă a „infamiei mondiale”
„Infamia mondială” este o expresie folosită de filosoful sovietic Aleksandr Zinoviev împotriva Occidentului. Aleksandr Meziaev, șeful catedrei de Drept Internațional de la o universitate din Kazan, scrie un amplu material pornind de la ea pentru a face o paralelă între războiul din Ucraina și cel din Kosovo. Pogled.info a preluat acest material pe 3 iunie 2022 și l-a propulsat către 257.000 de cititori. Paralela cu conflictul din Kosovo este folosită adesea de propaganda aflată în slujba Kremlinului pentru a justifica agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei încă de la anexarea Peninsulei Crimeea în primăvara anului 2014.
De altfel, prezența Fondului pentru Cultură Strategică în spațiul informațional bulgar a fost deosebit de activă în primele săptămâni de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022. Factcheck.bg a găsit cel puțin 13 articole de pe site-ul Fondului traduse și publicate pe site-uri din Bulgaria în primele două luni de la începutul războiului la scară largă în Ucraina.
De exemplu, un articol promovat de pogled.info pe 1 martie 2022 susține că Occidentul „implică Rusia” în război prin armamentul pe care îl furnizează Ucrainei pentru a se apăra. Un alt material în prezintă pe ucraineni drept „rusofobi zombi” și „neonazişti” care îi urăsc pe ruşi pe criterii rasiale, deoarece îi consideră asiatici. În plus, Germania este acuzată că ajută Ucraina dintr-o dorință secretă de a se răzbuna pentru înfrângerea suferită în cel de-al Doilea Război Mondial.
Fondul pentru Cultură Strategică este, de asemenea, sursa unor articole potrivit cărora Polonia are „planuri de pradă” în Ucraina, râvnind la regiunile din vestul țării vecine. Această teorie face parte, de asemenea, dintr-un discurs familiar propagandei ruse, conform căruia vecinii Ucrainei plănuiesc să-și împartă teritoriul ei, iar Moscova este singurul garant în această ecuație. Deși nu este nouă, această teorie a primit un nou impuls de la începutul războiului la scară largă în Ucraina. Câteva materiale cu un asemenea conținut au fost preluate de publicațiile bulgare pogled.info, „Bliț” și „Glasove”.
Acestea sunt doar o parte din discursurile anti-occidentale care ajung în spațiul informațional din Bulgaria direct de pe site-ul Fondului pentru Cultură Strategică fără nicio intervenție editorială în majoritatea cazurilor, precum și fără a se indica sursa acestora. Încă nu este clar dacă aceste materiale prezentate ca „știri, analize sau puncte de vedere alternative” sunt de fapt create și distribuite într-o operațiune de dezinformare și manipulare coordonată de serviciile secrete rusești.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





