Actualitate
Serghei Jirnov, fost ofițer KGB: „KGB-ul a fost depășit de evenimentele din România din decembrie 1989“ EXCLUSIV
Serghei Jirnov, fost înalt ofițer în KGB în serviciul clandestin, spune că serviciul sovietic de securitate nu a avut vreo implicare în căderea comunismului în România, fiind concentrat pe problemele interne ale Uniunii Sovietice.
Serghei Jirnov a lucrat opt ani în KGB FOTO arhiva personală
Născut la Moscova
în 1961, Serghei Jirnov a fost coleg de generație cu Vladimir Putin
la Institutul Andropov al KGB, ambii fiind admiși în 1984. Un
excelent vorbitor de limbi străine și un student eminent, Serghei
Jirnov s-a infiltrat inclusiv în prestigioasa Școală de
Administrație Națională (ENA) de la Paris.
Înainte de 1980,
rezultatele sale excelente la învățătură și activitățile
politice i-au adus recomandarea oficială a Partidului Comunist
pentru a intra la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale
de la Moscova, pe care l-a urmat între 1978 și 1983. Apoi, în
1984, Jirnov a devenit ofițer KGB și a intrat la Institutul
Andropov, o instituție secretă a KGB pentru pregătirea în studii
superioare pentru informații externe, trei ani mai târziu obținând
diploma de licență în relații internaționale.
În 1988, datorită
performanțelor sale, Jirnov a fost avansat în gradul de căpitan,
iar în 1991 a primit gradul militar de comandant în cadrul KGB. Tot
în același an, el a devenit primul sovietic admis la Școala
Națională de Administrație (ENA) de la Paris, unde a urmat timp de
16 luni studii postuniversitare.
După lichidarea
oficială a KGB, în noiembrie 1991, Jirnov și-a dat demisia,
devenind ofițer superior în rezervă, atașat Ministerului
Apărării. Din decembrie 1992, Serghei Jirnov a intrat în viața
civilă, lucrând ca jurnalist, profesor și consultant
internațional. Serghei Jirnov a devenit cunoscut și pentru că în
1999 a dat în judecată Serviciul de Informații Externe al
Federației Ruse pentru că nu i-a remis diploma de spion obținută
la Institutul Andropov al KGB. Deoarece a dezvăluit secrete de stat
în mai multe articole pe internet, a trebuit să se exileze în
Franța începând din 2001, obținând statutul de refugiat.
Într-un interviu
exclusiv pentru „Weekend Adevărul“,
Jirnov a povestit despre viața de KGB-ist
și sacrificiile pe care a trebuit să le facă, despre momentul de
confruntare cu Vladimir Putin, dar și despre motivul pentru care
serviciile sovietice nu au intervenit în evenimentele din decembrie
1989.
„Weekend
Adevărul“: Cum
s-a schimbat strategia KGB în ceea ce privește România după
venirea la putere a lui Gorbaciov?
Serghei Jirnov:
Nu s-a schimbat deloc. KGB a continuat să facă ceea ce făcea
înainte. Partidul decidea și KGB executa. Erau atât de multe
probleme interne în Uniunea Sovietică încât pe cei din KGB îi
interesa mai puțin ce se petrecea în România.
În decembrie
1989, când erați ofițer în cadrul KGB, regimul comunist al lui
Ceaușescu a căzut. Care a fost rolul KGB-ului în căderea lui
Ceaușescu?
Cred că KGB nu a
avut vreun rol în căderea lui Ceaușescu. Singurul rol în acest
sens a fost acela că nu a vrut să joace vreun rol în căderea
comunismului în România. KGB nu a vrut să facă în România ceea
ce a făcut în 1956 în Ungaria și 1968 în Cehoslovacia. Nu s-a
intervenit deloc în România, iar asta a permis militarilor români
să aresteze familia Ceaușescu. Dacă KGB ar fi vrut să protejeze
cuplul Ceaușescu, i-ar fi extras cu multe săptămâni înainte și
i-ar fi dus în Uniunea Sovietică. În realitate, cred că KGB-ul a
fost depășit de evenimentele din România din decembrie 1989.
Lucrurile s-au petrecut prea repede, în doar câteva zile.
KGB-ist
pe filieră franceză
Cum v-a ales KGB
pentru a intra în serviciul clandestin?
Ați spus foarte
bine, nu eu am ales să intru în KGB, ci KGB m-a ales. Asta se
întâmpla în toate cazurile de recrutări, era principiul de lucru
al KGB. În general, studiile privind viitoarele recrutări se făceau
în universitățile din URSS, unde durata studiilor era de cinci
ani, începând cu primul an de facultate. KGB îi contacta pe
viitorii recruți în general în anul IV de facultate, iar lucrul
efectiv începea din anul V. După terminarea facultății, agenții
KGB intrau într-o instituție superioară specială, la Institutul
Andropov, unde erau formați viitorii spioni. În cazul meu,
procedura nu a fost una normală. De altfel, toată viața mea nu a
fost una normală (râde).
Au fost două episoade legate de viitoarea mea carieră. În 1980,
după ce am vorbit cu un francez la Jocurile Olimpice de la Moscova,
am fost interogat de KGB. Astfel, am intrat în vizorul lor. După
patru ani, am participat la un concurs lingvistic organizat de Radio
France Internationale. Și am trimis răspunsurile de la Moscova, iar
asta a atras atenția KGB-ului din nou. Ulterior, m-au contactat și
mi-au propus să lucrez cu ei.
Care a fost cel
mai dificil moment din cariera dumneavoastră?
Cel mai dificil a
fost în august 1991, când KGB a participat la puciul împotriva
președintelui Gorbaciov. Timp de câteva zile, noi, cei din
interiorul KGB, nu am știut ce să facem. A fost un moment în care
trebuia să alegi. Fie rămâneam în continuare alături de
comandantul nostru și participam la o represiune politică în
interiorul țării, fie deveneam disidenți. A fost un moment cu
multe îndoieli. În acea perioadă plecam în Franța. Puciul a
început pe 18 august 1991. Eu trebuia să plec peste câteva zile
pentru misiunea mea de lungă durată la Paris. Nu știam ce să fac.
În cele din urmă, superiorii mei mi-au spus că pot pleca pentru că
totul era pregătit. După ce am ajuns în Franța, am fost invitat
la postul TV France 3 și am condamnat puciul și drept urmare
propria mea instituție – KGB. Și cum puciul a eșuat, Gorbaciov a
decis să lichideze KGB-ul. Eu eram la Paris, în misiune secretă,
și am aflat că nu mai există KGB.
Imaginea 1/6:
Serghei Jirnov in KGB foto arhiva personala jpg
Ați publicat
cinci cărți și sunteți expert în politica rusă. Care au fost
paginile cel mai greu de scris?
Paginile personale
au fost cel mai greu de scris, pentru că KGB-ul mi-a distrus viața
personală. Când ești ofițer KGB și nu ești căsătorit și vrei
să te căsătorești, trebuie să consulți KGB înainte de a te
însura. Trebuie să prezinți informații despre persoana cu care
vrei să îți petreci restul vieții. Iar când am prezentat
KGB-ului date despre aleasa inimii mele, KGB a refuzat. M-au pus să
aleg între KGB și viața privată – și am ales KGB. A fost
foarte dur.
„Când Rusia va
pierde războiul, se va dezmembra precum URSS“
L-ați întâlnit
prima oară pe Vladimir Putin în 1980 la Jocurile Olimpice de la
Moscova. Cum a fost acea întâlnire și care a fost prima impresie
despre el?
Era o atmosferă
foarte specială la Moscova în acea perioadă, mai multe țări
boicotaseră Jocurile Olimpice, chiar se simțea Războiul Rece. Eu
aveam 19 ani, eram student și voluntar la eveniment. Am fost
repartizat la serviciul de call-center în franceză – doar că mă
plictiseam, deoarece nu suna nimeni. La un moment dat, a sunat un
francez. Mi-a cerut câteva detalii simple, iar în cele din urmă am
vorbit cu acel francez timp de două ore. Era pasionant să vorbesc
cu un nativ francez. Însă KGB a considerat suspectă conversația
și am fost dus la interogatoriu chiar la sediul central. Culmea e că
interogatoriul a durat tot două ore și a fost condus chiar de către
Vladimir Putin. Era foarte dur și rece.
Cum s-a
desfășurat interogatoriul?
Printre colegii mei
și prietenii mei de la facultate se număra și Andrei Brejnev,
nepotul lui Leonid Brejnev, președintele de atunci al Uniunii
Sovietice. Și l-am atras într-o capcană pe Putin, pentru că la un
moment dat mă săturasem pur și simplu de interogatoriul său și
am simțit că vrea să facă din mine fie disident, fie spion. El mă
suspecta că sunt spion pentru francezi. Eram un pic nervos și i-am
spus că modul în care conducea conversația îmi amintea de cel al
unui judecător din celebra carte „Arhipelagul Gulag“
al lui Soljenițîn, carte interzisă în URSS. Să deții o asemenea
carte putea să îți aducă o condamnare de cinci ani de închisoare.
În acel moment, Putin a crezut că sunt în mâinile lui. Și a
dorit să afle de unde am cartea. I-am spus că Andrei Brejnev mi-a
dat cartea. Iar Putin a rămas mască, nu mai avea ce să îmi facă.
Am aflat ulterior că dacă un membru al Comitetului Central apărea
într-o anchetă, acea anchetă trebuia închisă imediat. Iar Putin
m-a lăsat să plec. Însă nu am uitat acel interogatoriu.
Putin,
un lider gelos
Când l-ați
întâlnit ultima oară pe Vladimir Putin?
În februarie 1990,
când eram în misiune la Sankt Petersburg cu partenerii mei
francezi, cu ocazia turneului celebrului compozitor și dirijorul
Pierre Boulez. Evenimentul s-a desfășurat la primărie, iar apoi a
fost o recepție. Acolo, printre invitați, l-am văzut pe Vladimir
Putin. M-a recunoscut, dar nu a avut curajul să mă abordeze, pentru
că a realizat că eram în misiune. În schimb, l-am abordat eu, am
stat puțin de vorbă și i-am spus printre altele că în scurt timp
urma să plec în Franța, fără să îi dau detalii suplimentare.
Care sunt
impresiile dumneavoastră actuale despre Vladimir Putin comparativ cu
cele pe care le aveați în anii ’80?
În 1980, Putin era
o persoană fără mare influență și fără un rol important în
KGB, dar care era ahtiat după putere. Când m-a interogat, am simțit
o plăcere bizară din partea lui, considera că are cumva putere
asupra mea. Avea o plăcere sadică în a pune întrebări la
interogatorii. Am simțit și o gelozie din partea lui față de
oamenii care sunt mai buni decât el, care au un parcurs mai bun în
studii și în carieră. Iar gelozia asta s-a acutizat pe parcursul
anilor.
Este războiul
din Ucraina cea mai mare greșeală a președintelui rus?
Da,
cred că da. De fapt, războiul din Ucraina a început încă din
2014, cu anexarea Crimeei și anexarea regiunii Donbass. 24 februarie
2022 a reprezentat o nouă etapă a războiului. Putin a vrut să
invadeze toată Ucraina și a comis o eroare militară. Însă mai
cred că cea mai mare eroare a lui Putin a fost pe 21 februarie 2022,
când a recunoscut independența republicilor Lugansk și Donețk și
a deschis practic cutia Pandorei: practic, a recunoscut că Rusia nu
e un monolit. Iar asta e mai rău decât războiul din Ucraina.
Pentru că atunci când Rusia va pierde războiul, se va dezmembra
precum Uniunea Sovietică.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”