Actualitate
Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii. Misterele graiului daco-moesic, adâncite de lipsa scrierii

Despre limba pe care o vorbeau dacii se știu puține lucruri. Ne-au rămas câteva cuvinte desemnând mai ales nume de persoane, râuri sau așezări. În plus, se presupune că dacii nu cunoșteau scrierea.
Reprezentare a unor daci FOTO arhivă Adevărul
Aparent toată lumea știe multe lucruri despre daci. În realitate originea, aspectul fizic dar mai ales limba dacilor rămân un subiect de dezbatere în lumea științifică. Dacă în privința aspectului fizic și al portului dacilor, există informații ale autorilor antici, reprezentări ale artei monumentale romane, dar și studii antropologice, atât cât a fost posibil la o populație care practica în special incinerația, în cazul limbii dacilor informațiile sunt foarte precare.
Și asta în condițiile în care dacii nu aveau o scriere în limba lor maternă și nu au lăsat izvoare scrise, precum grecii sau romanii, de exemplu. Specialiști în lingvistică români și străini au efectuat însă studii pentru a reuși să descopere originea și secretele limbii vorbite de daci acum două milenii.
O limbă din marea familie a graiurilor tracice
De studiul limbii tracice și în special geto-dacice s-au ocupat specialiști precum I.I Rusu, Ariton Vraciu, George Pruteanu dar și W. Tomaschek și P. Kretschmer( aceștia din urmă axați mai ales pe idiomurile tracice). Aproape în unanimitate s-a ajuns la ipoteza că limba geților și dacilor face parte din marea familie a limbilor trace. Și mai ales în condițiile în care, din punct de vedere etnic și cultural, atât la daci cât și geți predomina elementul tracic.
La rândul său limba vorbită de traci, este considerată o limbă indo-europeană, din grupul satem, diferită de cea vorbită de popoarele vecine, precum ilirii, dar și de cea a germanilor sau a celților. Din grupul satem mai fac parte și graiurile slave, baltice dar și indo-iraniene. Evident, este imposibil să știm cum vorbeau neamurile tracice. În plus specialiștii vorbesc și de despre dialecte diferite în rândul limbii tracice.
Singurele exemple de cuvinte rămase din limba tracă se pot găsi în inscripție dar și onomastică sau numele orașelor sau a râurilor.
„S-a putut stabili că limba tracă este o limbă indoeuropeană de sine stătătoare, deosebită de cea a frigienilor, a ilirilor ori a altor neamuri, și care face parte din grupa satem ca și limbile baltice, slava, germanica, indo-iraniana, armeana, ilira. De asemenea, s-a putut stabili, în liniile sale generale, sistemul fonetic. Se cunosc astăzi aproximativ 1800 de glose, nume proprii ori comune păstrate în texte literare, inscripții ori în substratul unor limbi balcanice actuale. Pe baza acestora s-au putut reconstrui circa 250 de cuvinte tracice”, precizează istoricul Ion Horațiu Crișan în ”Spiritualitatea geto-dacilor”.
În plus, istoria limbii tracice a fost împărțită de specialiști în două perioade. Până în secolul III îHr s-ar fi vorbit traca veche. Mai apoi din secolul al II îHr și până în secolul VI d Hr s-ar fi vorbit traca târzie. Limba vorbită de daci s-ar fi încadrat în această categorie a limbii trace târzie, având în vedere că dacii au fost atestați pentru prima dată în secolul I îHr.
O limbă aparte asemănătoare cu cea vorbită de popoarele baltice
În ceea ce privește limba vorbită de geto-daci și aici există mai multe ipoteze și discuții. Unii cercetători precum I.I Rusu presupun că dacii vorbeau o limbă tracică, aceeași cu a celorlalte neamuri tracice, cu diferențele dialectuale de rigoare.
„Sigură este o înrudire strânsă și identitatea de limbă între geți și daci, cum atestă știrile antice, precizând că vorbeau aceeași limbă, fiind în aceeași măsură ”thraces” ca și moesii, tribalii, crobyzii ș.a. de la nord de Haemus (…) cuvintele cu etimologie clară sau foarte probabilă arată că este vorba doar de o diferențiere dialectală între geto-daci și tracii de la sud de Dunăre și Haemus”, preciza I.I Rusu în ”Etnogeneza românilor”. Inclusiv geograful antic Strabon scria că geții ”sunt un neam vorbind aceeași limbă cu tracii”.
Alți specialiști, sunt de părere că dacii vorbeau o limbă desprinsă din familia limbilor tracice, dar de sine stătătoare, nu doar un dialect. De altfel și Bogdan Petriceicu Hașdeu în urma studiilor sale a diferențiat două grupe de limbă tracică, cea de la nord de Munții Haemus (Balcani) și cea de la sud de Haemus.
Cea de la nord era numită de marele erudit daco-moesică, cea pe care ar fi vorbit-o dacii. În urma studiilor s-a ajuns la concluzia că această limbă daco-moesică, doar înrudită cu limba vorbită de traci și era asemănătoare cu cea vorbită de popoarele baltice.
„Daco-moesica ar fi fost o limbă indo-europeană de tip satem, îndeaproape înrudită cu limba tracică dar cu o evoluție aparte începând cel puțin de la jumătatea mileniului I ÎHr. Ea are coincidențe multiple cu balto-slava, corespunde limbilor baltice, în timp ce traca se acordă cu slava”, arată Ion Horațiu Crișan în aceeași lucrare.
Triburi care nu cunoșteau scrierea
Dacii nu aveau un sistem de scriere, tocmai de aceea nu avem izvoare scrise în limba dacilor. „La vechii traci nimeni nu cunoştea slovele, iar toate neamurile barbare din Europa socoteau că este un lucru foarte ruşinos să foloseşti scrierea”, preciza istoricul latin Aelianus.
La rândul său, cercetătorul Ariton Vraciu, consideră că dacii nu au avut scriere proprie. „Ştim sigur că tracii şi ilirii din perioada istorică nu au avut o scriere proprie sau un alfabet. Traco-dacii, la fel ca majoritatea populaţiilor antice n-au cunoscut şi n-au întrebuinţat scrierea înainte de începutul influenţei greceşti”, precizează acesta în ”Limba daco-geților”.
Geții și dacii, mai ales elitele educate, foloseau totuși alfabetul grecesc pentru a scrie în limba maternă. Cel puțin asta ar indica inscripția de pe lespedea de piatră de la Kiolmen din nord-estul Bulgariei sau inelul de Ezerovo.
Elitele educate vorbeau cu siguranță greaca sau latina. Din limba daco-moesică se cunosc mai ales elemente de onomastică, nume de râuri sau așezări. În plus, specialiștii ar fi identificat în jur de 160 de cuvinte, în limba română care vin din acest fond lingvistic dacic. Printre acestea se numără, de exemplu, și traistă, țap, țarină, urdă, urcior, prunc, rață, spânz, zimbru, zgardă.
Actualitate
Crin Antonescu îl descrie pe Iohannis drept „un preşedinte slab, nepregătit şi dăunător pentru România”: „Nicuşor Dan poate fi la fel”

Crin Antonescu, candidatul alianţei de guvernare la alegerile prezidenţiale, afirmă că Iohannis a fost un preşedinte „slab, nepregătit şi dăunător pentru România”.
Crin Antonescu și Klaus Iohannis Foto: Mediafax
Antonescu face o
comparaţie între Klaus Iohannis şi Nicuşor Dan, susținând că primarul general al Capitalei, actual candidat la prezidențiale, își trădează electoratul după ce a promis că nu va face acest lucru.
„Da, am curaj s-o spun pe şleau, Klaus Iohannis a fost un
preşedinte slab, nepregătit şi dăunător pentru România. Nicuşor Dan poate fi la
fel. Nu îmi face nicio plăcere să privesc înapoi, nici către un preşedinte care
a lipsit nemotivat când România a avut nevoie de el, nici către un primar
general care îşi trădează electoratul după ce a făgăduit apăsat că nu îl va
abandona. Este simplu. Nu ne mai permitem încă cinci ani irosiţi. Nici istoria,
nici vremurile nu mai sunt dispuse să ne aştepte. Există o singură direcţie:
România înainte!’, a afirmat Crin Antonescu într-un clip electoral.
De asemenea, Antonescu l-a acuzat pe Nicușor Dan, că s-a întors, împreună cu USR, împotriva Elenei Lasconi.
Între timp, USR a anunțat că va ataca în instanță decizia Biroului Electoral Central prin care i se interzice promovarea candidatului independent, acuzând un abuz.
„Uniunea Salvați România (USR) ia decizii politice în baza unor principii clare, în acest caz vorbim despre susținerea candidatului proeuropean care are cele mai multe șanse să intre în turul 2. Ca urmare, denunță public decizia fără precedent a Biroului Electoral Central (BEC), care interzice USR să își exprime sprijinul electoral pentru Nicușor Dan. Situația în care ne aflăm acum este una total aberantă și îngrădește libertatea de exprimare, precum și dreptul unui partid politic de a stabili în forurile interne strategia politică. USR ia decizii în baza unor principii clare și, oricât de nepopulare ar fi acestea, BEC nu poate să impună partidului direcția strategiilor politice pe care le pune în aplicare”, a transmis USR într-un comunicat de presă.
Actualitate
A început Săptămâna Mare: Ce semnifică fiecare zi până la Paște

Creştin-ortodocşii intră luni în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare (13-20 aprilie). Fiecare zi din acest interval care precede Paștele (20 aprilie) are o semnificaţie.
FOTO Seara de înviere la Cluj/2024
În ultima săptămână din Postul Paştelui, Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, care este anul acesta între 13 aprilie și 20 aprilie, se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ.
Această săptămână este cea a pioşeniei în sfintele lăcaşuri monahale, de aceea postul devine mai aspru.
Cele mai importante denii din Săptămâna Mare sunt cunoscute drept deniile din Joia Mare şi Vinerea Mare. Este vorba despre Denia celor 12 Evanghelii, slujba din ziua de joi și cele 12 citiri din Noul Testament vorbesc despre prinderea, judecata şi răstignirea lui Iisus Hristos.
În Vinerea Mare, în toate bisericile ortodoxe se desfăşoară denia Prohodului Domnului, o slujbă în care sunt cântate în imnuri, împărţite în trei „stări”, patimile, răstignirea, moartea şi îngroparea Mântuitorului.
În timpul acestei săptămâni, în Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar mulți credincioşi încearcă chiar să ţină post negru.
Ultemele zile dinainte de Înviere aduc și curățenia generală în gospodării.
Semnificațiile zilelor din Săptămâna Mare
Luni
Ziua de luni ne aduce în faţă icoana tânărului Iosif care a fost vândut de fraţii săi în Egipt. Istorisirea vieţii sale în cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos care a fost vândut de Iuda.
Marți
Marţi are loc pomenirea Pildei celor zece fecioare. Marțea Mare din Săptămâna Patimilor, numită și Marțea Seacă. Aceasta este ziua în care Iisus Hristos le-a povestit celor 12 ucenici ai săi pilda celor 10 fecioare, care prezintă povestea a cinci fecioare „înțelepte” și cinci „neînțelepte” care se pregătesc pentru nuntă.
Miercuri
Tot o pomenire se face și în miercurea din Săptămâna Patimilor, cea a femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, simbol al pocăinţei adevărate şi al îndreptării omului păcătos.
Joi
Joi, slujba amintește de patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugăciunea arhierească; începutul Pătimirilor, prin vinderea Domnului.
Vineri
Vineri sunt prăznuite „Sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”. Vinerea Mare reprezintă ziua în care Iisus a murit pe cruce.
Sâmbătă
La slujba din Sâmbăta Patimilor se prăznuiește îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. La miezul nopţii, credincioşii ascultă în faţă bisericilor, slujba de Înviere, la care se primește lumina şi vestea că Hristos a Înviat.
Sărbătoarea de Înviere – prima zi de Paște
Sărbătoarea de Paște se prăznuiește la o dată diferită în fiecare an, iar calculul exact al zilei în care pică sărbătoarea Învierii Domnului este făcut în funcție de două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară și Luna plină. Anul acesta Paștele Ortodox și Paștele Catolic, la fel ca și Floriile, pică în aceeași zi. Ultima oară când ortodocșii și catolicii au sărbătorit Paștele în aceeași zi a fost în 2017.
Actualitate
FCSB scapă ca prin urechile acului și ține Craiova la distanță în lupta pentru titlul de campioană

Universitatea Craiova a terminat la egalitate cu FCSB, 0-0,
duminică seara, în Bănie, într-un meci din etapa a patra a a fazei play-off a
Superligii de fotbal.
Screciu – Cisotti, duel încheiat nedecis. Foto Facebook FCSB
Universitatea a avut prima mare ocazie de gol, dar Ștefan
Baiaram (5) a fost blocat de Siyabonga Ngezana. FCSB a fost periculoasă prin
Daniel Bîrligea (20), care a reluat cu capul de la 10 metri, dar peste poartă.
Octavian Popescu (28) a șutat pe lângă vinclu din marginea careului. Baiaram a
mai avut o ocazie mare de gol (29), dar a ratat singur cu portarul Ștefan
Târnovanu.
În repriza a doua, Alexandru Mitriță (50) a șutat din
întoarcere de la 16 metri, dar portarul a prins. Fundașul Gjoko Zajkov (59) a
trecut pe lângă gol, însă mingea trimisă de nord-macedonean cu capul s-a dus pe
lângă vinclu, la centrarea lui Mitriță. FCSB a avut și ea două situații mari de
gol, însă Juri Cisotti (65) a trimis cu capul pe lângă țintă la centrarea lui
Risto Radunovic, iar portarul Laurențiu Popescu (77) a apărat providențial în
fața lui Jordan Gele.
Universitatea, bară în prelungiri
Craiovenii au dominat finalul de partidă, ratând o ocazie
prin Carlos Mora (81), al cărui șut a respins de Târnovanu. Goal-keeperul
roș-albaștrilor a mai avut o paradă în ultimul minut al prelungirilor, la
mingea trimisă de Mitriță, dar și șansă, după ce reluarea lui Mora s-a dus în
încheietura barelor, spre disperarea celor 28.012 de spectatori.
FCSB rămâne neînvinsă de 18 etape, în care are 11 victorii
și 7 remize, și ține la distanță Universitatea Craiova, aflată la 3 ”lungimi”
în spatele campioanei en titre. De egalul din Bănie ar putea profita CFR Cluj,
luni seară. În cazul unei victorii contra Rapidului, elevii lui Dan Petrescu vor
urca pe primul loc în clasamentul din Superliga, la egalitate cu FCSB, dar cu un golaveraj mai
bun.
Universitatea Craiova – FCSB 0-0
Stadion ”Ion Oblemenco” – Craiova
-
Socialacum 2 zile
Nu mai astepta si apuca-te de cursuri engleza in Bucuresti, indiferent de locul in care te afli
-
Sanatateacum 3 zile
Ce complicații pot apărea în urma rupturii de ligament încrucișat anterior
-
Politicaacum 13 ore
Victor Ponta critică întârzierea burselor pentru elevi: „E rușinos. Nu mai e vorba doar despre bani, ci despre respect”
-
Uncategorizedacum 22 de ore
Preluarea unei companii: Provocări și oportunități
-
Uncategorizedacum 23 de ore
Beneficiile carții de munca
-
Uncategorizedacum 22 de ore
Importanța verificării colaboratorilor în afaceri
-
Comunicateacum 6 ore
Sportul în România: o renaștere a activităților în aer liber și pe apă