Pesimismul poate ucide, cel puțin asta cred medicii. Este vorba despre efectul nocebo, fratele geamăn al celui placebo, dar cu efect contrar – atunci când autosugestia, în loc să ne vindece, ne face mai mult rău și chiar ne poate îmbolnăvi extrem de grav.
Efectul placebo vs efectul nocebo FOTO WikiWorld
Aparent, puterea gândurilor și a minții în general ține mai mult de științifico-fantastic și de magie, și mai puțin de știință medicală. Specialiștii în medicină arată însă că gândurile, sentimentele, dar mai ales autosugestia au o putere extraordinară. Este însă o forță cu două tăișuri.
Medicii spun că atunci când este folosită cum trebuie poate duce la rezultate incredibile, chiar la vindecări miraculoase – acesta este efectul placebo, când subconștientul, hrănit cu informații pozitive și convingeri clare asupra efectului benefic al unui medicament sau al unei terapii, poate stimula autosugestia într-un asemenea mod încât pot să se producă miracole, inclusiv îmbunătățirea stării de sănătate.
Dar există și reversul medaliei. Atunci când autosugestia scapă de sub control, iar mintea este hrănită cu pesimism și informații negative, se produce efectul contrar, numit nocebo. Din punct de vedere al literaturii medicale, nocebo, opusul efectului placebo, vine din latină, „nocere“, adică a face rău, și poate implica, prin autosugestie negativă, îmbolnăvire, stare de rău, inclusiv tulburări psihice. Dacă efectul placebo este studiat de la mijlocul secolului XX, cu efecte benefice dovedite, nocebo a fost cercetat de specialiști abia de la începutul anilor ’90. Rezultatele studiilor arată că nocebo, adică boala gândirii negative, poate avea efecte devastatoare asupra organismului uman.
Boala pesimismului indus
Prin efectul nocebo, ne putem îmbolnăvi. Medicii spun că acest efect, care implică o viziune negativă asupra realității, ne poate afecta grav. Dacă suntem convinși că un lucru, un medicament sau chiar o senzație ne poate face rău, totul devine realitate. Practic, prin autosugestia negativă putem vedea răul în orice și, culmea, îl și atragem.
„Spre deosebire de animale, omul are o conștiință, un limbaj. Iar acest limbaj poate influența starea lui de sănătate. Adică poate influența percepția pe care acesta o are despre realitatea înconjurătoare. Noi putem să luăm un medicament și să ne gândim că pastiluța aceea ne face sănătoși, că ne va trece gripa, că ne trece febra, că dispar durerile, și să funcționeze lucrul acesta. După aceea, să realizăm că pastiluța respectivă era un antiobiotic, era cu totul altceva, nu putea să producă efectul la care ne-am gândit noi. Dar cu toate acestea s-a întâmplat. Pentru că noi ne-am canalizat gândirea, atenția către efectul dorit și s-a produs. Este o autosugestie. Există însă și reversul medaliei. Adică efectul invers. Mă gândesc ori de câte ori iau aspirină că mi-ar produce un ulcer gastro-duodenal. Și gândindu-ne mereu la lucrul acesta atragem lucruri nedorite. Este vorba despre nocebo. Nu te gândi la ce ți s-ar putea întâmpla, că ți s-ar putea întâmpla multe. Este bine să gândești pozitiv“, spune pentru „Weekend Adevărul“ medicul Corneliu Saradan, din cadrul Direcției de Sănătate Botoșani.
O atitudine negativă constantă și o fire umană orientată către pesimism pot duce la afecțiuni ale inimii, tulburări ale tensiunii arteriale, probleme psihice sau chiar deces.
„Există mânie, gelozie, orgolii. Lucrurile acestea sunt ca un bumerang. Noi vrem să moară capra vecinului, când de fapt inițiind un gând rău asupra vecinului, acel gând vine și asupra noastră, și ne rănește și pe noi. Nu este bine să gândim negativ, fiindcă ne afectăm propria sănătate. Acestea cresc stresul asupra ființei noastre, tensiunea arterială, pulsul și intrăm într-o stare de di-stres. Dacă suntem relaxați, se produce o vindecare asupra noastră. Atunci când suntem încrâncenați, se produce opusul, ne îmbolnăvim. Din cauza gândirii negative putem face infarct. Crescând tensiunea arterială, se poate rupe un vas de sânge, se poate produce un accident hemoragic. Plus, alte organe afectate de stres, anxietate, emoție negativă. Nu mai vorbim de psihic“, spune Corneliu Saradan.
Totodată, medicii arată că un stres negativ și o anxietate permanentă pe care ne-o inducem, generând efectul nocebo, pot duce și la scăderea sistemului imunitar, care la rândul său duce la alte probleme de sănătate.
Studiile confirmă
Studiile internaționale, efectuate din anii ’90 și până în prezent, arată că efectul nocebo sau pesimismul și atitudinea negativă induse prin autosugestie sunt distructive, fiind cu adevărat mortale mai ales atunci când apare și o afecțiune reală.
Conform studiilor realizate de Robert Hahn, epidemiolog și antropolog american, 5% dintre decesele înregistrate în SUA, în anul 1993, pot fi puse pe seama atitudinii negative avute de pacienți asupra șanselor lor de vindecare în cazul unei boli. Practic, șansele lor de supraviețuire au fost reduse din cauza nocebo.
Tot studiile lui Hahn au arătat că în cazul pacienților cu ischemie miocardică, efectul nocebo, în special la depresivi, creștea incidența crizelor cardiace. Exemplele sunt multiple, iar studiile pe diferite afecțiuni corelate cu efectul nocebo s-au înmulțit.
Programarea neuro-lingvistică și tehnici de relaxare
Pentru a
depăși pesimismul, gândurile negative și implicit efectul nocebo, medicul
botoșănean Corneliu Saradan spune că putem apela la programarea
neuro-lingvistică, dar și la tehnici de relaxare.
„Se poate vorbi de programare
neuro-lingvistică. Adică, prin anumite fraze pe care le repet mereu, îmi pot
schimba destinul, pot schimba și unele boli genetice, după cum se spune în
cercetările mai recente. Și, automat, să se îmbunătățească relația dintre mine
și mediul înconjurător. Eu trebuie să mă percep mai bine ca stare psihică,
stare fizică, ca și stare emoțională în comparație cu ceea ce eram acum un an,
să zicem. Să gândim pozitiv despre noi, despre starea noastră de sănătate, și
atunci vom avea starea respectivă. Contează foarte mult să vrei lucrul acesta
și să faci pași mărunți. Dacă nu exersezi, nu poți obține performanță, nu poți
obține starea pe care ți-o dorești. Perseverând și astăzi, și mâine, se pot
obține rezultate remarcabile, incredibile“, precizează
Corneliu Saradan.
În plus,
există tehnici de detensionare în momentele de stres, accesibile oricui.
„Stăm
întinși pe spătarul unui scaun sau mai bine, la orizontală, întinși pe spate,
cu mâinile pe lângă corp. Și încercăm să ne relaxăm de la degetele picioarelor
și treptat, treptat, până la cap. Îmi spun că picioarele mele se relaxează, le
simt moi, calde. După care, gambele se relaxează, vine rândul coapselor, de la
genunchi la șold, se relaxează. Simt picioarele, stâng și drept, relaxate. Se
cufundă în pat sau în scaunul pe care stau și simt foarte cald piciorul
respectiv. După care urc mai sus spre cap, se relaxează abdomenul, cutia
toracică. Am o respirație lentă, ușoară, mă simt relaxat. Relaxez degetele de
la mână, antebrațul, brațul.
Și celălalt la fel. Și simt mâinile grele, ca de
plumb, că aproape intră în salteaua pe care stau. Relaxez gâtul, mușchii
masticatori, fruntea, fața, ochii, totul conștient. Mă simt din ce în ce mai
relaxat. Și astfel ajung la o relaxare completă a întregului organism. Nu mă
gândesc la nimic. Pur și simplu, dacă vine un gând asupra mea, îl las să se
ducă. Nu forțez să-l alung. Dacă nu-i dau importanță, gândul cade ca o muscă.
În momentul în care m-am relaxat, eu devin imun la stresul și la grijile care
mă înconjoară“, conchide doctorul Corneliu Saradan.
