Actualitate
Îngrijorarea medicilor care au consultat peste 1.000 pacienți la sat. Obezitatea, în topul afecțiunilor și în rural VIDEO
Peste 1.200 de pacienți din șapte județe au fost consultați la ei în sat, în cadrul caravanei „Sănătatea vine la tine”, iar concluziile specialiștilor sunt cel puțin îngrijorătoare.
Caravana „Sănătatea vine la tine”, ediția a II-a, organizată de Alianța Pacienților Cronici din România în parteneriat cu mai multe firme, asociații și fundații, s-a derulat în perioada aprilie – iunie 2023 în șapte județe din țară, la nivelul a opt localități (Crișcior – Hunedoara, Gherghița și Starchiojd – Prahova, Ghidigeni – Galați, Sârbii-Măgura – Olt, Holbav – Brașov, Vinderei – Vaslui și Surdila-Greci – Brăila) aflate la o distanță de peste 20 kilometri de cel mai apropiat spital. Concluziile au fost analizate, la sfârșitul acestei săptămâni, în cadrul unei mese rotunde, la Palatul Parlamentului.
Oamenii din rural ajung la specialist dacă specialistul ajunge în satul lor FOTO: APCR
Din cei 1.258 de pacienți din mediul rural care au beneficiat în ultimele trei luni de investigații medicale gratuite în cadrul caravanei „Sănătatea vine la tine”, trei din patru persoane au aflat că au colesterolul mărit (LDL colesterol, sau „colesterolul rău”, principalul factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare), iar una din trei nu știa că suferă de diabet.
Trei din patru oameni sunt supraponderali sau suferă de obezitate (75%) și 71% dintre aceștia nu au vorbit niciodată cu medicul de familie despre greutatea lor, spun statisticile campaniei. 31% dintre persoanele testate au modificări ale hemogramei care necesită consult de specialitate, au mai stabilit specialiștii. Deși au primit recomandări pentru efectuarea unor investigații suplimentare sau reevaluări, așteptările celor consultați sunt, de fapt, ca medicii să revină în localitățile lor, pentru că cei mai mulți dintre ei nu-și permit să facă acest lucru departe de casă.
Oamenii din rural ajung la medicul specialist dacă specialistul ajunge în satul lor FOTO: APCR
Impresiile specialiștilor implicați în campanie, dincolo de cifrele îngrijorătoare, constituie adevărate semnale de alarmă, ce se întâmplă în mediul rural fiind o realitate înfiorătoare.
Boala venoasă cronică, bolile de rinichi, obezitatea – afecțiuni pe care pacienții le-au ignorat
Specialiștii cooptați în caravană au rezervat câte trei zile de prezență în fiecare localitate: o zi pentru recoltare de sânge și, la o săptămână distanță, echipele medicale care au inclus medic diabetolog și medic cardiolog au revenit în localități.
Caravana „Sănătatea vine la tine” a ajuns în sate aflate la zeci de km de spitale FOTo: APCR
Analize efectuate au fost: glicemia (la fața locului și în laborator), hemoglobina glicată (la fața locului și în laborator), analize de sânge (hemogramă, profil lipidic), colesterolul total (la fața locului și în laborator), indice de masă corporală, testul Michigan (pentru complicațiile diabetului), EKG și risc cardiovascular, test de vedere la distanță cu dispozitivul QuickSee.
Medici, asistente medicale și elevi de la opt școli postliceale sanitare le-au oferit pacienților și informații despre prevenția în boli cardiovasculare și diabet, despre alimentație sănătoasă, dislipidemie, podiatrie și sănătatea ochilor, au discutat cu aceștia despre nutriție și schimbarea stilului de viață și au încurajat persoanele prezente să discute cu medicii de familie despre problemele de sănătate descoperite.
Oamenii au venit în număr mare să fie consultați FOTO: As. Pacienților Cronici din România (APCR)
Cei mai mulți dintre pacienții consultați au fost femei – 69%, iar 72% din totalul celor 1.258 pacienți au fost persoane în vârstă de peste 50 ani.
„75% aveau valori crescute ale LDL-colesterol, ceea ce înseamnă risc crescut pentru boli cardio-vasculare (infarct miocardic, AVC etc.) (…) 57% au risc crescut și foarte înalt de boli cardiovasculare (cf. Heart Score). La EKG, 98 persoane au fost depistate cu tulburări de ritm cardiac, 116 au afecțiuni ischemice. 28% dintre pacienți au primit recomandare de consult suplimentar cardiologic”, au concluzionat specialiștii campaniei. Constatările merg însă mai departe.
Unii dintre pacienți nu știau că suferă de boli cronice FOTO: APCR
„150 de persoane au declarat la intrarea în spațiul de testări că știu că au diabet și alte 60 persoane au aflat în această caravană că e foarte probabil să aibă diabet (conform valorilor glicemiilor și glicatelor și evaluării făcute de medicul diabetolog). Ceea ce înseamnă că aproape o persoană din trei cu diabet nu știa că suferă de această afecțiune. 173 persoane au primit recomandare de control suplimentar la diabet. Conform valorilor glicatelor de la toți pacienții, 29.40% persoane au prediabet și 14.05% persoane au diabet. 29 persoane aveau valori ale glicatei peste 9 (adică glicemii în medie peste 210)”, mai precizează organizatorii campaniei.
Oamenii au venit în număr mare să fie consultați FOTO: As. Pacienților Cronici din România (APCR)
O altă concluzie îngrijorătoare este aceea că trei din patru oameni consultați sunt supraponderali sau suferă de obezitate (74.73%).
„Important de remarcat, la intrarea în spațiul de testări, doar patru persoane au declarat să suferă de obezitate. 71% dintre cei supraponderali sau cu obezitate nu au vorbit niciodată cu medicul de familie despre greutatea lor”, au adăugat reprezentanții caravanei.
Semne ale bolii cronice de rinichi au fost de asemenea observate la pacienți, și acesta fiind un aspect despre care cei mai mulți dintre ei nu știau.
Oamenii au venit în număr mare să fie consultați FOTO: As. Pacienților Cronici din România (APCR)
„5% dintre participanții la caravană au analize care sugerează probleme de funcționare a rinichilor, jumătate au cel puțin un factor de risc pentru boala cronică de rinichi, iar aproximativ unul din cinci pacienți cu hipertensiune arterială și diabet zaharat au primit recomandare de investigații suplimentare pentru boala cronică de rinichi. Boala cronică de rinichi este o afecțiune gravă, progresivă și complexă, care la nivel global reprezintă a zecea cauză de mortalitate în 2022. Categoriile de pacienți cu risc crescut pentru boala cronică de rinichi includ: pacienții cu diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare”, mai menționează specialiștii.
Și boala venoasă cronică s-a regăsit printre afecțiunile neinvestigate de către pacienți și, prin urmare, netratate. Pe doi din trei pacienți îi dor picioarele, la 45% dintre ei li se umflă picioarele seara, iar 40% au varice. 74% au alte simptome precum amorțeală, furnicături, senzație de greutate, înțepături, neliniște, tremur, cârcei, picioare reci, dureri în talpă, toate fiind simptome ale bolii venoase cronice.
„România rurală suferă de boli cronice. Iar unele dintre ele se numesc Subdiagnosticare cronică, Automedicația”
„Aceste cifre arată clar că România rurală suferă de boli cronice. Iar unele dintre ele se numesc Subdiagnosticare cronică, Lipsa reevaluărilor ulterioare începerii unui tratament, Lipsa seriozității cu care luăm tratamentul prescris de medic, Automedicația. Sunt toate semnale de alarmă pentru noi toți: pacienți, medici, autorități. Trebuie să avem grijă de cei în vârstă de la sate, dacă nu din alt motiv, măcar pentru că e posibil ca în câțiva ani să fim noi în locul lor”, a spus Cezar Irimia, președintele Asociației Pacienților Cronici din România, în cadrul evenimentului organizat pentru a fi dezbătute rezultatele înregistrate.
Despre deficiențele importante în ceea ce privește accesibilitatea serviciilor medicale și despre lipsa de informare a populației a vorbit și medicul Ștefan Busnatu, medic cardiolog, Prodecan al Facultății de Medicină U. M. F. „Carol Davila”. Acesta a subliniat că în privința bolilor cardiovasculare cifrele sunt mai îngrijorătoare decât cele obținute în urma primei ediții a caravanei.
„Faptul că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial, fiind responsabile de peste 18,6 milioane de decese în fiecare an, este deja bine-cunoscut. În România, cele mai recente date arată că aproximativ 60% din decesele totale sunt atribuite bolilor cardiovasculare. Datele statistice obținute la finalul ediției din anul acesta a caravanei pe eșantionul analizat sunt alarmante, 57% dintre persoane aflându-se la risc crescut și foarte crescut de a face boli cardiovasculare în următorii 10 ani. Aceste cifre sunt extrem de îngrijorătoare dacă încercam să comparăm rezultatele primei ediții ce ne arătau că 45% din populația evaluată se regăsea la un risc înalt sau foarte înalt de boală cardiovasculară. Și datele legate de factorii de risc majori ai bolilor cardiovasculare, diabetul și obezitatea, sunt la fel de îngrijorătoare. Avem foarte multe de făcut pentru a reduce aceste procente și este esențial să continuăm demersurile de testare și educare a populației și în alte regiuni ale țării pentru a putea configura o hartă a riscului cardiovascular în Romania”, a spus dr. Busnatu.
„Medicina nu se face în cabinetul nostru, unde într-adevăr totul este absolut minunat”
Medicul diabetolog Anca Roman a expus la rândul său propriile concluzii în urma participării la consultațiile oferite în caravană.
„Am întâlnit persoane care au intrat în cabinetul nostru fără să se știe cu vreo boală cronică și au ieșit cu patru diagnostice de boli cronice: diabet, dislipidemie, obezitate, hipertensiune. Participarea la caravană m-a impact atât emoțional, cât și personal. Și spun emoțional pentru faptul că am avut pacienți care nu au făcut niciodată în viața lor analize medicale până în momentul în care caravana a venit la ei. Pacienți vârstnici, care erau singuri, ai căror copii erau plecați în străinătate, iar ei aveau tulburări locomotorii sau deficite cognitive și pentru ei accesul la serviciile medicale de specialitate era îngreunat”, a spus dr. Roman. Medicul diabetolog a subliniat de asemenea că este necesar ca medicii specialiști să vină în ajutorul medicilor de familie, pentru că cei din urmă, în special cei din mediul rural, sunt copleșiți.
Oamenii au venit în număr mare să fie consultați FOTO: As. Pacienților Cronici din România (APCR)
„Trebuie să facem ceva să venim în sprijinul medicilor de familie. Medicina nu se face în cabinetul nostru, unde într-adevăr totul este absolut minunat, îi măsurăm, îi cântărim, le luăm glicemia, le luăm tensiunea, le facem EKG, le scriem doar un tratament și ni se pare că totul este extraordinar. Până nu mergem să vedem ce se întâmplă în realitate în zona rurală nu putem să spunem că România este o țară în care oamenii sunt tratați corespunzător.
Zona rurală este o zonă defavorizată, așa cum spuneați, educația medicală nu există. Ca paranteză, am avut un pacient cu sindrom metabolic pe care-l întrebam ce mănâncă. El spunea: <domnule, eu fierb totul, absolut totul, nu știu de unde mă îngraș>. Ne-a spus că peștele fiert este mâncarea lui preferată. Și colega mea a avut inspirația să-l întrebe cum îl prepară. <Păi, iau o oală, pun ulei și fierb peștele>. Educația nutrițională trebuie să înceapă din zona rurală”, a adăugat medicul.
Serviciile de prevenție, astăzi aproape inexistente, ar contribui, pe de o parte, la îmbunătățirea stării de sănătate a populației, iar pe de alta ar scădea cheltuielile generate de tratarea bolilor de care pacienții află adesea foarte târziu. În timp ce un pacient depistat cu diabet în stadiu incipient prezintă un cost de 200 lei pe an, un pacient depistat cu diabet dezechilibrat metabolic necesită un cost de peste 10.000 lei, a apreciat medicul. Pe măsură ce boala evoluează, apar și complicații iar costurile cresc.
„Un pacient cu diabet are afecțiuni cardiovasculare, tratamentele care sunt acum aprobate costă peste 400 lei pe lună. Ei au această oportunitate de a beneficia de tratament și de gratuitate și atunci de ce să nu le facilităm și accesul la serviciile medicale de specialitate, dacă tot au gratuitate în tratament.
Medicul diabetolog Anca Roman FOTO: Asociația Pacienților Cronici din România
Din persoanele pe care le-am depistat cu prediabet și diabet la Sârbii-Măgura, doar patru au sunat și au putut să ajungă. Numărul este extraordinar de mic, în comparație cu numărul foarte mare de persoane pe care le-am consultat. Într-adevăr, multe dintre persoane se tratează singure, în funcție de reclamele pe care le văd la televizor. Erau pacienți care se tratau cu antiinflamatoare nesteroidiene zilnic, de cel puțin doi ani, am avut o doamnă de 80 ani care lua tratament cu Tramadol zilnic, fără indicație medicală. Sunt lucruri pe care, recunosc, nu le-am conștientizat stând în cabinet și discutând cu pacienții. Următorul pas trebuie să fie acela ca noi să ajungem într-adevăr la ei, pentru că, așa cum am spus și doamna asistent Simona Glod, toți pacienții ne întrebau când revenim. Credeau că dacă le recomandăm o reevaluare, noi o să venim să-i reevaluăm”, a mai precizat medicul.
„Această caravană poate aduce viață doar pe-acolo pe unde trece”
Despre statistica îngrijorătoare rezultată în urma investigațiilor și consultațiilor oferite în caravană a vorbit și vicepreședinta Societății Naționale a Medicilor de Familie din România, medicul Daciana Toma.
Medicul de familie Daciana Toma, vicepreședinte SNMF FOTO: Asociația Pacienților Cronici din Români
„Rezultatele sunt covârșitoare. Ne arată vârful aisbergului. Pentru că această caravană poate aduce viață doar pe-acolo pe unde trece. Pentru că da, a depista hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac, dislipidemia, diabetul etc. nu înseamnă doar că a crescut numărul de pacienți diagnosticați cu aceste boli, înseamnă, dincolo de cifre, că ai dat șansa la o viață mai lungă și de o mai bună calitate unor oameni care altfel erau sortiți morții premature. Dar nevoile sunt la nivelul întregii țări. Este imperios să ne asigurăm că serviciile de prevenție din noul contract cadru se pot face în mod real și că populația le accesează”, a spus dr. Daciana Toma, vicepreședinta SNMF.
Obezitatea, unul dintre diagnosticele care astăzi se regăsesc frecvent și la pacienții din mediul rural, deși încă avem tendința să considerăm că „la țară se mănâncă mai sănătos și se respiră aer curat”, a vorbit medicul Anca Hâncu.
„Percepută de români ca un semn de prosperitate, obezitatea este o boală cronică, de cauze multiple, care reapare și are complicații majore metabolice, osteoarticulare și psihosociale. Tratamentul de bază este stilul de viață sănătos, pentru toată viața. Este rolul nostru, al medicilor, să declanșăm această schimbare culturală a poporului român, prin care obezitatea să fie percepută ca boală. Stilul de viață sănătos trebuie să fie elementul cheie în strategiile politicilor de sănătate”, a spus dr. Anca Hâncu, președinta Asociației Medicale de Prevenție prin stil de viață sănătos, coordonator al Centrului de medicina stilului de viață „Better me”.
Medicul rezident care a consultat aproape 1.000 pacienți, avertisment asupra riscului de moarte subită
Medicul rezident cardiolog Anca Briceag a vorbit în cadrul mesei rotunde despre cât de importantă este educația sanitară, în lipsa acesteia și a serviciilor de prevenție ajungându-se la bolile grave care dincolo de statistici înseamnă zeci de mii de oameni în suferință.
„Campania din 2023 a fost deosebită pentru mine, am investit foarte multă energie, am participat la cinci weekenduri din opt și cred că am consultat aproape 1000 de pacienți. Despre cifrele alarmante pe care le-au prezentat colegii mei sunt multe de spus, dar aș vrea să subliniez încă o dată importanța educației sanitare, a igienei, a alimentației, a medicației, a afecțiunilor preexistente și complicațiilor, care se poate iniția cu pionul principal în localități și anume medicul de familie, urmând apoi asistentul medical, farmacistul, asistentul de farmacie și, de ce nu, cu profesori sau învățători. În această caravană, în satul Ghidigeni, Galați, a fost prima oară când medicul de familie, care era și nou venit în localitate (poate și asta a contat) a fost alături de noi și pe mine una m-a bucurat foarte mult”, a spus medicul.
Organizatorii caravanei au pus la dispoziție cifrele în cadrul unei mese rotunde FOTo: APCR
Dr. Anca Briceag a ținut să atragă atenția, în cadrul discuțiilor, asupra unui risc de care puțini știu, dar care produce adevărate drame în rândul multor familii. „Aș vrea să mai atrag atenția asupra unui lucru, este vorba despre moartea cardiacă subită întâlnită la rude de gradul 1 la vârstă tânără sau chiar frați gemeni. Este important ca medicii de familie să semnaleze aceste cazuri și să îndrume familiile care au istoric de moarte cardiacă subită spre consult cardiologic de specialitate”, a mai spus dr. Anca Briceag, medic rezident cardiolog, participantă la caravană.
Actualitate
România, în scenariul Greciei? Datoria publică a României s-a dublat în șapte ani. Cum s-a ajuns aici și ce urmează
Datoria publică a României a ajuns la 61,6% din PIB în 2026 și va urca la 63,4% în 2027, potrivit Raportului de convergență pentru 2026 publicat de Comisia Europeană. Este un nivel de aproape dublu față de cel înregistrat în 2019, înaintea pandemiei, când datoria publică se situa la doar 35,2% din PIB. Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, explică pentru „Adevărul” cum s-a ajuns în această situație, care sunt principalele riscuri și ce măsuri ar putea opri creșterea accelerată a datoriei publice.
Grafic privind veniturile fiscale, prezentat de Ilie Bolojan. FOTO: Inquam Photos
România intră într-o zonă de risc bugetar tot mai greu de gestionat. Datoria publică a ajuns la 61,6% din PIB în 2026 și va urca la 63,4% în 2027, potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană. Saltul este unul spectaculos față de anul 2019, înainte de pandemia de coronavirus, când datoria publică reprezenta doar 35,2% din PIB.
Dacă tendința actuală nu va fi inversată, Comisia Europeană estimează că datoria României ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB în 2036, cu mult peste pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La momentul crizei economice din 2015, atunci când a intrat parțial în incapacitate de plată, Grecia avea o datorie publică de aproximativ 177% din PIB.
Raportul avertizează că România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu, pe fondul unui deficit primar ridicat și al costurilor tot mai mari cu dobânzile. Numai în acest an, statul va plăti pentru serviciul datoriei aproximativ 60,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 3% din PIB, bani care ar fi putut finanța domenii precum sănătatea, educația sau apărarea.
În același timp, datoria externă totală a României a urcat la 230,91 miliarde de euro la 31 mai 2026, față de 228,46 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României. Din această sumă, administrația publică acumulase datorii externe de 128,21 miliarde de euro.
Cercul vicios al datoriei
Privită strict prin prisma cifrelor, România a intrat în perioada postcomunistă fără datorie publică. Această imagine este însă înșelătoare. Statul nu avea împrumuturi externe importante, dar venea după decenii în care investițiile fuseseră sacrificate pentru achitarea datoriei externe, iar economia era profund ineficientă și lipsită de infrastructura necesară dezvoltării.
„Eu aș prefera să vorbim, într-o primă etapă, despre cauze. Este important să înțelegem că România a plecat, practic, de la o datorie publică zero. Dacă ne uităm strict la datoria publică, aceasta era inexistentă în momentul căderii comunismului. Doar că era o iluzie, în sensul că nu aveam autostrăzi, industria era necompetitivă, energofagă și multe alte sectoare erau profund subdezvoltate”, a explicat Radu Nechita.
Economistul spune că împrumuturile nu trebuie privite automat ca un lucru negativ. În multe state dezvoltate, datoria publică a fost folosită pentru investiții care au generat ulterior creștere economică și venituri suplimentare la buget. Problema apare atunci când banii împrumutați sunt direcționați către cheltuieli curente sau măsuri cu miză electorală.
„Datoria publică, în sine, nu este întotdeauna un lucru rău. Depinde pentru ce este folosită. Dacă ar fi fost utilizată pentru dezvoltarea infrastructurii, fără să așteptăm exclusiv investițiile private, ar fi putut conecta economia românească la piețele internaționale, ne-ar fi permis să vindem produse cu valoare adăugată mai mare și să creștem productivitatea. Dacă însă datoria este folosită pentru cumpărarea voturilor, atunci ajungem exact în situația în care ne aflăm astăzi”, a subliniat economistul.
Dincolo de valoarea datoriei în sine, Radu Nechita avertizează că atâta vreme cât statul înregistrează anual deficite importante, fiecare împrumut nou este folosit, în mare parte, pentru a acoperi împrumuturile vechi și costurile lor de finanțare.
„Pericolul unei datorii publice ridicate și aflate în continuă creștere este că ea trebuie rambursată. Nu plătim doar principalul, ci și dobânzile. În plus, datoria trebuie permanent rostogolită, pentru că statul român cheltuiește structural mai mult decât încasează. Aici este cauza profundă a problemei. Dacă nu reformăm acest stat obez, care se extinde peste tot și încearcă să controleze orice domeniu, vom rămâne permanent într-un cerc vicios în care cheltuielile depășesc veniturile, iar fiecare deficit generează o nouă datorie publică”, a explicat Radu Nechita.
Zeci de miliarde de lei merg anual doar pe dobânzi
Profesorul spune că ar fi greșit ca responsabilitatea să fie pusă exclusiv în seama unui guvern sau a unui partid. În opinia sa, datoria publică este rezultatul unei politici practicate de toate formațiunile care au ajuns la putere în ultimele decenii.
România se află într-o zonă de ,,Ice Age” economic
„Cauza datoriei publice este succesiunea deficitelor bugetare acumulate de toate guvernele și, de fapt, de toate parlamentele din ultimele decenii. Putere și opoziție au participat la aceeași competiție a promisiunilor populiste, alimentând iluzia că statul poate oferi lucruri gratuite. În realitate, de fiecare dată când un politician vorbește despre gratuități, contribuie la acumularea deficitului și, implicit, a datoriei publice”, a subliniat economistul.
Creșterea datoriei publice are un efect direct asupra bugetului de stat. Cu cât împrumuturile sunt mai mari, cu atât cresc și sumele plătite anual pentru dobânzi, bani care nu mai pot fi folosiți pentru investiții sau servicii publice.
„Trebuie să plătim anual zeci de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Sunt bani care nu mai pot merge către spitale, școli, infrastructură sau apărare. Poate că oamenii ar prefera servicii medicale mai bune, drumuri mai bune, un sistem de educație performant sau o armată mai puternică, în loc să plătim dobânzi investitorilor care finanțează această datorie”, a explicat Radu Nechita.
Deși datoria și deficitul sunt prezentate aproape întotdeauna ca procent din PIB, profesorul consideră că acest indicator poate crea o imagine incompletă asupra situației reale. Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm strict la încasările prognozate pentru acest an, deficitul bugetar este de peste 20%, iar costurile cu dobânzile de aproximativ 10%.
„Vedem acum că aceste costuri de finanțare au ajuns la aproximativ 3% din PIB. Eu aș prefera însă să nu folosim procentul din PIB ca principal reper. În viața de zi cu zi nu ne raportăm bugetul familiei la PIB, ci la veniturile pe care le avem. Deficitul ar trebui analizat în raport cu încasările bugetare. Dacă facem acest calcul, vedem că statul cheltuiește cu aproximativ 20-25% mai mult decât încasează. Practic, este o entitate care cade permanent în gol. Problema nu este doar că se află în cădere, ci momentul în care se va lovi de pământ”, a subliniat economistul.
Un stat care consumă aproape tot ce încasează
Profesorul spune că structura actuală a bugetului lasă prea puțin spațiu pentru investiții. O mare parte din venituri este direcționată către cheltuieli permanente, în timp ce statul continuă să fie prezent în domenii în care sectorul privat ar putea funcționa mai eficient.
„În momentul în care aproximativ 80% din veniturile statului merg către salarii și pensii, înseamnă că statul funcționează în primul rând pentru propria întreținere. Investițiile devin secundare. În plus, statul continuă să activeze în domenii în care sectorul privat ar putea funcționa mai eficient. Dacă există producători privați de energie, statul nu are de ce să fie producător de energie. Dacă există operatori privați de transport feroviar, nu este obligatoriu ca statul să domine acest sector. Dacă există televiziuni private, nu este nevoie ca statul să concureze cu ele. În multe domenii, statul produce ineficiență și distorsionează piața”, a subliniat economistul.
„Nivelul ideal al datoriei publice este zero”
Întrebat care ar fi nivelul optim al datoriei publice, profesorul oferă un răspuns categoric, dar admite că există situații excepționale în care împrumuturile pot fi justificate.
„Din punctul meu de vedere, nivelul ideal al datoriei publice este zero. Datoria înseamnă transferarea costurilor către generațiile viitoare. Ea poate fi justificată doar în situații excepționale: războaie, catastrofe naturale sau investiții majore în apărare, care nu pot fi finanțate din bugetul curent. Dacă investești acum în apărare pentru a preveni un război, este rezonabil ca aceste costuri să fie suportate pe termen lung. O altă situație în care aș accepta o datorie publică este reforma sistemului de pensii. Actualul Pilon I funcționează ca o schemă în care pensiile actuale sunt plătite din contribuțiile celor care lucrează astăzi. Ar trebui făcută trecerea către un sistem bazat predominant pe economisire individuală, prin Pilonul II. Evident, nu poți abandona actualii pensionari, iar costul acestei tranziții ar putea fi finanțat temporar prin datorie publică”, a subliniat Radu Nechita.
Europa în timp de economie de război. Din nou
În final, economistul consideră că limitele fiscale stabilite prin Tratatul de la Maastricht au avut logică economică atunci când au fost introduse, însă contextul de după pandemie este diferit. Specialistul este de părere că explozia cheltuielilor publice din ultimii ani a schimbat fundamental dinamica finanțelor publice, iar România resimte acum costurile acelor decizii.
„În realitate, nivelul optim al datoriei depinde de situația fiecărei țări. Eu spun că idealul este zero, chiar dacă în practică acest obiectiv este imposibil de atins imediat. Pragurile europene de 60% din PIB pentru datorie și 3% pentru deficit au avut o justificare economică atunci când au fost stabilite, însă contextul s-a schimbat. Până la pandemie, economia românească reușea să crească suficient de repede încât ponderea datoriei să rămână relativ stabilă. După aceea însă, statul a cheltuit masiv. Politicile adoptate în pandemie au fost, în multe cazuri, neinspirate din punct de vedere economic și, uneori, nici măcar justificate medical. A fost o succesiune de erori politice, amplificate de iluzia că economia poate funcționa aproape integral de acasă. Realitatea este că agricultura, turismul și multe alte sectoare nu pot funcționa în acest mod. Rezultatul a fost un dezastru economic finanțat aproape exclusiv prin împrumuturi”, a explicat Radu Nechita.
Actualitate
Filmul crimei de la Deleni. Femeia acuzată că și-a ucis mama este absolventă de psihopedagogie și suferă de tulburare bipolară
Irina Chiriac, femeia acuzată că și-a ucis mama în februarie anul trecut, în localitatea Deleni din Iași, era absolventă a Facultății de Psihopedagogie și era angajată de primăria Deleni ca asistent personal al primului său copil, diagnosticat cu autism infantil. Femeia locuia în casa mamei sale când a avut loc crima.
Criminala a fost condamnată la 25 de ani de închisoare FOTO Shutterstock
Relațiile dintre Chiriac și mama sa, în vârstă de 71 de ani, erau de multă vreme tensionate. Apropiații spun că problemele ar fi apărut din cauză că mama avea de gând să lase casa fiului său, scrie presa locală.
Din cauza certurilor, mama chemase de mai multe ori poliția, însă nu a depus niciodată o plângere împotriva fiicei pentru a o evacua din casă.
Pe fondul relațiilor proaste cu mama sa, Chiriac își învățase al doilea copil, un băiat de 9 ani, să spargă geamurile jumătății acesteia de casă și să o lovească pe vârstnică cu bățul. Ca urmare, bătrâna a sunat la poliție, iar minorul a fost preluat de autorități și plasat în asistență maternală.
Chiriac fusese la rândul ei internată în repetate rânduri la Institutul de Psihiatrie Socola în urma mai multor episoade depresive, a unor tulburări anxioase, a tulburărilor de somn și a tulburării afective bipolare și era sigură că din acest motiv nu i se va mai înapoia copilul.
Filmul crimei de la Deleni
În după-amiaza zilei de 25 februarie 2025, bătrâna a fost vizitată de cea de-a doua fiică a iei. La această ultimă vizită, bătrâna i-a arătat acesteia locul unde ținea banii de înmormântare și le-a oferit nepoților săi 200 de lei, o sumă neobișnuit de mare pentru ea. Cele două au mai vorbit o dată la telefon, la 19.30. A fost ultima oară când victima a fost auzită de cineva.
Pe 3 martie, Chiriac a primit un colet în care se afla o macetă cu o lamă de 51 de cm. Aflată deja în arest, a explicat celor care o interogau că o comandase pentru a se apăra de câinii unui vecin, care o atacaseră anterior.
Polițiștii cred, însă, că arma ar fi fost comandată special pentru crimă. Planul era făcut, însă lucrurile escaladaseră, iar femeia și-ar fi ucis mama mai repede decât plănuise. În plus, Chiriac ținea în casă și un bidon cu un lichid inflamabil și câteva brichete, cu care ar fi intenționat să se răzbune pe fratele ei, incendiindu-i o magazie.
În noaptea crimei, în jurul orei 20.00, Chiriac s-a înarmat cu un cablu, un topor și un cuțit. A spart geamul ușii principale de acces în jumătatea de casă a mamei sale, pentru a crea o diversiune și a pătruns în locuința femeii pe o ușă laterală. Ajunsă în dormitorul mamei sale, a încercat mai întâi să o stranguleze cu cablul, iar apoi a lovit-o de două ori toporul în cap și a înjunghiat-o de 15 ori cu cuțitul.
La 20.24, Chiriac a sunat un taximetrist, căruia i-a cerut să o ducă la Hârlău. Aceasta a revenit cu un telefon la 21.38, cerând de această dată să fie dusă la Iași.
Femeia a fost descoperită de cealaltă fiică
În dimineața următoare, a doua fiică a victimei și-a sunat mama de 21 de ori în interval de două ore. În cele din urmă, a mers la ea, la ora 10.00, și a găsit-o pe femeie deja moartă. Aceasta a alertat imediat autoritățile, Chiriac fiind principala suspectă încă de la început.
Atunci când aceasta a ajuns la aeroport, împreună cu fiul său, cu gândul de a pleca din țară, a fost reținută imediat. Asupra ei au fost găsiți 10.240 de euro, iar ghetele îi erau stropite de sânge. A spus că era sângele mamei sale și a recunoscut imediat crima.
Criminala suferea de tulburare bipolară
Criminala a fost expertizată psihiatric, ajungându-se la concluzia că suferea de tulburare de personalitate borderline. Medicii au susținut că ea avusese, însă, discernământ în momentul comiterii faptei.
Chiriac a fost trimisă în judecată pentru omor calificat împotriva unui membru al familiei, violare de domiciliu și distrugere.
Aceasta a fost condamnată la 24 de ani de închisoare pentru omor, la doi ani de detenție pentru violare de domiciliu și un an de închisoare pentru distrugere. A rezultat astfel o pedeapsă finală de 25 de ani de închisoare. Totodată, ea a fost obligată de asemenea la plata unor daune materiale de 30.000 lei și a unor daune morale de 35.000 de euro către sora și fratele său. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi contestată în apel.
Victorioși în tur cu 4-1, oltenii nu pot rata calificarea în turul 2 preliminar al Ligii Campionilor. Meciul cu cea mai bună echipă din Belarus se va juca în această seară, la ora 20.30, fiind transmis de Prima Sport și Digi Sport.
Oltenii au dominat cu autoritate primul meci cu campioana Belarus (Foto: sportpictures)
Pe lângă faptul că a câștigat clar primul meci cu ML Vitebsk, formația din Bănie a ilustrat un fotbal frumos și în Supercupa României. Universitatea a cucerit trofeul, al treilea din acest an, la loviturile de departajare (5-3 cu „U” Cluj), dar a fost și extrem de insistentă în atac. Autor al unui gol, Nsimba a ratat alte trei ocazii de gol, trimițând de puțin pe lângă poartă.
ML Vitebsk n-a mai susținut niciun meci de la precedenta confruntare cu Craiova, campionatul în Belarus fiind întrerupt până în 1 august. După 14 etape disputate, deținătoarea titlului de campioană se află pe locul 2, cu 31 de puncte. Lider este Dinamo Minsk, cea mai cunoscută formație din Belarus având 33 de puncte. Pe locul 3 este Isloch, cu 28.
Pe de altă parte, oficialii Universității Craiova au cerut Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) ca să fie programată mai devreme în etapele de SuperLigă care se vor juca în perioada în care echipa din Bănie va fi angrenată în Champions League. Anunțul a fost făcut de Justin Ștefan, secretarul general al LPF: „Cu siguranță, echipele care vor participa în cupele europene vor avea prioritate la programare. Deja Craiova ne-a făcut o solicitare de a juca cât mai repede în fiecare etapă, pentru a avea o pauză cât mai lungă să pregătească meciurile din cupele europene”, a spus Justin Ștefan, într-un interviu acordat Digi Sport.
Oltenii se felicită după unul dintre golurile marcate în partida din Ungaria (Foto: sportpictures)
Meciul retur dintre Universitatea Craiova și ML Vitebsk va fi transmis de Digi Sport 1 și Prima Sport 1. Confruntarea va fi arbitrată de ungurul Márton Rúsz. El va fi ajutat la cele două margini de compatrioții Balázs Buzás și Gergo Vigh-Tarsonyi, iar cel de-al patrulea oficial va fi Gergo Bogár. În camera VAR au fost distribuiți Tamás Bognár, arbitru video, și Katalin Kulcsár, arbitru asistent video.
Dacă va elimina pe Vitebsk, în turul 2 preliminar formația din Bănie se va duela cu învingătoarea din duelul Borac Banja Luka (Bosnia și Herțegovina) – Levski Sofia (Bulgaria). În prima manșă, disputată la Banja Luka, a fost 1-1.
-
Breakingacum 2 zileLiderul interlop Costi Litrașu, arestat după ce a sfărâmat fălcile unui bărbat, într-un local de lux de lângă București
-
Breakingacum 2 zileDupă avertismentul lui Donald Trump, Statele Unite au lansat noi atacuri împotriva Iranului pentru a treia noapte consecutiv
-
Actualitateacum 3 zileSAF-T în 2026: 5 criterii esențiale pentru alegerea unui software de gestiune compatibil
-
Actualitateacum 2 zile
Topul celor mai slabe licee din București în 2026. Unde s-a intrat cu medii mici anul trecut
-
Breakingacum 2 zileMiruță susține că nu ar fi „grav” că România nu este parte a Coaliției împotriva rachetelor balistice. Ce spune despre scutul de la Deveselu
-
Actualitateacum 3 zile
Familia Castro îi oferă lui Trump o insulă pentru dezvoltarea unui „super-complex turistic”, în timp ce președintele SUA amenință să decapiteze regimul cubanez
-
Actualitateacum 2 zile
Satul de la Dunăre care a cucerit mii de cehi. „Vin de la o mie de kilometri, dar pentru ei este ca o întoarcere acasă”
-
Actualitateacum 2 zile
„Trist și revoltător!” Fântâna Maria Tănase din Sectorul 4, vandalizată chiar înainte de redeschidere. Băluță: „Vor plăti fiecare șurub distrus”