Românii
sunt… și aici fiecare are câte un epitet favorit, cel mai des întâlnite fiind autostereotipurile
măgulitoare, de genul „primitori”, „cumsecade”, „isteți”. Studiul efectuat de profesorul
Daniel David pe tema „Cum credem că suntem” și publicat în volumul „Psihologia
poporului român”, conturează însă un portret mai puțin flatant, din care nu
lipsesc trăsăturile pozitive – ospitalitatea (în sensul caracterului
prietenos), hărnicia și inteligența – care sunt amestecate cu atribute
negative: nepăsători (cu sensul de cinici/sceptici), răutăcioși, corupți. Se
mai adaugă elemente ca individualismul (cu sensul de egoism), spiritul gregar,
indisciplina, religiozitatea declarată și… descurcăreala, în ordine absolut aleatorie.
Această enumerare conturează imaginea
unui popor „cu emoționalitate puternică (adesea cu valență negativă)”, după cum
notează autorul citat, care traduce astfel referirile la temperamentul coleric
și comportamentul impulsiv/necivilizat, făcute de subiecții cercetării. Iar studiul
Frappe
Digital din mai anul acesta
completează: în privința evaluării optimiste (partea plină a unui pahar), românii
sunt penultimii din 6 popoare din zona balcanică extinsă,
în urma lor aflându-se doar sârbii. Pe primul loc, cu 91%, s-au situat
bulgarii, după ei venind ungurii, croații și grecii.
Perspectiva sceptică se modifică
substanțial la judecarea concretă a propriei vieți. Concetățenii noștri se declară
parțial și total de acord (55,3%+9,1%) că au un trai lipsit de griji, pe locul
al doilea clasându-se bulgarii (53,5%+8,9%), iar pe poziția a treia – sârbii. Și
tot noi conducem și la încrederea într-un viitor mai bun (85,2%), cu ungurii
suflându-ne în ceafă (84,4%). Cât despre sentimentele de tristețe, lipsă de
speranță și de control, românii le manifestă cel mai puțin (23,9%), cam tot
atât cât sârbii, la polul opus primii în top fiind grecii (35,8%), urmați de
bulgari (30,5%). Dintre popoarele analizate, al nostru a punctat cel mai puțin
la afirmația „calitatea vieții mele depinde în mare măsură de ceilalți”. Doar
38,5% dintre români au admis că așa stau lucrurile. Cele mai multe nemulțumiri
la acest capitol le-au exprimat sârbii (45,7%) și croații (44,9%).
Cât despre strategia de înfruntare a problemelor,
unii mizează pe calmul zâmbitor, iar alții – pe nervi și supărare. La croați,
proporția reacțiilor la evenimente este aproximativ egală, pe când umorul le e
cel mai la îndemână ungurilor (26,7%), și nu românilor (15,5%), deși noi ne
lăudăm de regulă cu știința de a face haz de necaz. Dintre „ai noștri”, sub o
treime se declară foarte stresați, iar mai bine de 68% admit că viața este, în
general, foarte grea în vremurile actuale. Dar tot atâția au dezvăluit că au
râs mult și foarte mult în ultimele 6 luni, cotă care ne situează pe poziția
secundă în topul glumeților, după unguri, cei mai posomorâți fiind, paradoxal, grecii,
trăitori într-o țară solară, a cărei climă caldă ar trebui – spun specialiștii
– să se reflecte în trăsăturile de personalitate ale populației.
Întrebările sondajului au vizat, pe
lângă cântărirea vieții personale, și opinii cu proiecție exterioară. Chestionați
în legătură cu felul în care au fost afectați de războiul din Ucraina, tot
grecii s-au plâns cel mai mult (40%), iar ungurii – cel mai puțin (30,4%). În
privința corectitudinii actualelor granițe, aprecierile sunt oarecum
surprinzătoare. Croații s-au arătat cei mai împăcați cu configurația hotarelor
lor, urmați fiind de români. La noi, aproximativ 42% ar avea obiecții la acest
capitol. În schimb, 64,7% dintre sârbi, 54,7% dintre bulgari, 49,7% dintre
greci și 46,3% dintre unguri sunt de părere că granițele propriilor țări n-au
fost corect stabilite.
Și ajungem și la părerile popoarelor
unul despre celălalt. Autorii studiului subliniază că opiniile sunt mai „roze”
atunci când cei implicați nu au frontiere comune, ceea ce, până la urmă, ar fi
explicabil. Și totuși, românii sunt cel mai bine văzuți în zonă de vecinii de
la sud de Dunăre (44% păreri pozitive și doar 6% negative) și de sârbi (40%
versus 3%). Cum era de așteptat, ungurii au cea mai proastă părere despre noi
(26% negativă, față de numai 12% pozitivă), iar croații ne privesc cu cea mai
mare neutralitate (72%).
Când vine rândul nostru să ne
exprimăm preferințele, grecii, gazde estivale pentru sute de mii de români an
de an, conduc detașat: 52% opinii favorabile, față de 2% critice. Și croații ne
sunt agreabili (39% vs. 4%), urmați în top de bulgari (29% vs. 10%). Sârbilor,
care ne acordă, cum spuneam, 40% încredere, noi le răspundem cu mai puțină (22%
părere bună și 12% proastă). Dar pentru această ingratitudine „plătim” în
relația cu ungurii: 22% păreri bune ale noastre față de ei și numai 12% ale lor
față de noi, procentul opiniilor negative fiind similar. De altfel, și alte
studii citate în volumul lui Daniel David confirmă că noi „îi vedem pe maghiari
mai pozitiv decât ne văd ei pe noi”.
Per total, în sondajul Frappe
Digital, bulgarii se poziționeză drept cei mai amabili din regiune, 40% dintre
ei privind celelalte popoare cu bunăvoință, ei find urmați în clasament de
sârbi (34%) și de români (22%). Iar campioni ai magnetismului, dacă-l putem
numi așa, sunt grecii (44% păreri pozitive de la toți ceilalți), pe locurile
următoare situându-se croații (31%) și ungurii (22%). Românii ocupă poziția a
patra, cu 17%, cei mai nepopulari fiind sârbii (11%). Privind în jurul nostru,
poate că ar fi bine, așadar, să lăsăm în pace capra vecinului și să
redescoperim proverbul „Vecin bun ai nimerit, mare bine-ai dobândit”.
