Actualitate
Soluțiile fondatorului Repatriot pentru revenirea diasporei. Marius Bostan i-a ajutat pe români să se întoarcă acasă. „Fără ei eram aproape pierduți“
Marius Bostan a fondat comunitatea Repatriot, prin intermediul căreia a consiliat mii de români și i-a ajutat să revină acasă, după ani petrecuți peste hotare. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el explică ce soluții există pentru a convinge românii din diaspora să se conecteze cu țara.
Sute de mii de români au plecat la muncă în străinătate chiar în perioada pandemiei. FOTO: Raul Ștef
România
are a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, după
Siria, țară care are „scuza“ unui război devastator. Potrivit unui
raport al ONU privind migraţia, aproape 4 milioane de români
locuiesc în altă ţară. Documentul datează din 2015, dar situația nu s-a schimbat.
De
asemenea, potrivit unor informații date publicității din
Institutul Național de Statistică, în 2021 România a înregistrat
o scădere a populaţiei de patru milioane de persoane în ultimii 30
de ani, ajungând la nivelul din 1966. Urmările au fost grave pe
plan economic și social, iar efectele nefaste persistă și în
prezent.
Cifrele
sunt explicabile dacă ținem cont de datele Eurostat, care arată că
românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune
socială din Uniunea Europeană. Potrivit sursei citate, în rândul
statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse
riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022
în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu
26%).
Românii care fac și treaba statului
În
timp ce statul e incapabil să găsească soluții pentru oprirea exodului, există
oameni care fac și treaba autorităților și încearcă să reconecteze diaspora cu țara și să-i convingă pe români să revină acasă.
Este
și cazul lui Marius Bostan, un antreprenor român, omul care a
fondat comunitatea Repatriot și este membru al Romanian Business
Leaders, o organizație care cuprinde peste 500 de antreprenori
români, iar companiile în care sunt implicați contribuie cu peste
10% la formarea PIB-ului României. Practic, scopul lui e să își
convingă conaționalii din diaspora să vină acasă și să-i
conecteze cu țara.
Om de afaceri de succes, Marius Bostan s-a dedicat cauzei românilor din Diaspora
La
întrebarea cum ar putea fi convinși românii să se întoarcă
acasă, în țară, și ce înlesniri ar trebui să le dea statul,
răspunsul lui Marius Bostan este unul complex.
„Cel
mai important lucru nu sunt neapărat înlesnirile ci, mai ales,
încrederea în viitor. Încrederea că statul este cinstit și
corect, că România este o țară bună în care să muncești, să
locuiești, să-ți crești copiii. Încrederea în clasa politică
și în birocrația locală și de stat este scăzută, corupția
este percepută ca având un nivel ridicat, serviciile publice de
sănătate neperformante, iar sistemul de educație slab,
neconsistent. Infrastructura de transport e văzută ca o problemă
importantă de mulți dintre românii plecați”, explică fondatorul Repatriot, Marius
Bostan.
Statul,
autoritățile locale în primul rând, trebuie să găsească o
formulă inteligentă în care să prezinte oportunitățile de
acasă, determinarea de a îmbunătăți permanent lucrurile și de a
promova oamenii cinstiți și deștepți în funcții importante,
care să dea încredere mai multă, adaugă el.
Cum pot fi atrași românii din diaspora
Marius
Bostan are și câteva exemple. O înlesnire, mai spune el, ar putea
să fie în sensul promovării fondurilor europene, de exemplu, să
se vadă clar că au acces la programele start-up cei care vor să-și
deschidă o afacere în România.
„Adică
să-i atragem pe cei cu spirit antreprenorial să-și facă o firmă
în România. Primul program Diaspora Start-up început în 2016 a
avut un succes, iar companiile pornite atunci aduc valoare României.
Ar trebui repetat în cadrul Start-up Nation, dar și cu o componentă
de asistență specifică. Pentru cercetători și cadre universitare
să fie alocate granturi specifice pentru cei care doresc să revină
în universități și în cercetare. Aici merită alocări cât mai
mari, pentru a încuraja pe cei care vor să revină, am avea mult de
câștigat. Apoi în fiecare grant de cercetare să fie acordate
puncte suplimentare, dacă implici cercetători români din alte
țări, să lucreze împreună cu cei de acasă”, detaliază el.
Diaspora ar rezolva și problema forței de muncă
Există
și multe alte căi, cu mențiunea că multe dintre aceste înlesniri
care le-ar putea fi acordate celor din diaspora nu implică nicio
cheltuială pentru stat, ci doar politici inteligente.
„Am
zeci de exemple de înlesniri necesare care au nevoie de buget și
multe altele care nu au nevoie efectiv de bani publici. Se pot face
multe lucruri cu bunăvoință și inteligență. De exemplu, în
parteneriate cu companiile care oferă salarii competitive la nivel
european, ar putea fi făcută o campanie de recrutare masivă din diaspora, pentru pozițiile care depășesc un salariu de 1.000-2.000
de Euro. Asta ar fi o mică investiție, necesară și suficientă
pentru un prim pas, care poate fi făcută de companii împreună cu
Guvernul”, punctează Bostan.
Posturile
guvernamentale ar putea fi promovate și către românii bine
pregătiți din afara României, este opinia sa. Iar partidele politice
ar putea la rândul lor să întindă o mână acestor oameni.
„Mulți
tineri au făcut școli de politici publice bune și ar vrea să
revină. Partidele să încurajeze românii plecați să candideze
la alegerile locale. Ar fi frumos, ca să nu zic necesar, ca în
fiecare comună, oraș și consiliu județean să avem un consilier
din Diaspora. Asta nu costă și dă un semn de încredere că
România e a tuturor, nu cum e fals percepută că ar fi a baronilor.
S-au cam dus baronii, au rămas doar mici baroneți, care nu cred că
vor opune rezistență mare la lucrurile bine făcute. Dimpotrivă”,
mai afirmă el.
De ce România e văzută în culori sumbre de Diaspora
Comunitatea
pe care a fondat-o, Repatriot, prezintă multe cazuri de români care
au revenit și fructifică diverse oportunități în țară. Totuși,
el este de părere că nu toți românii plecați la muncă în
străinătate văd oportunitățile existente în România.
„Din
păcate observă prea puțin. Percepția românilor plecați este,
din păcate, chiar mai proastă decât realitatea din țară și este
cumva de înțeles. Ei au plecat de greu și se așteptă la mai
mult, pentru că ei știu că se poate. Problemele existente aici
sunt cumva și surse de oportunități pentru afaceri. Încă România
nu are o competiție ridicată și este mult loc pentru performanță.
Aici dacă faci lucrurile bine ai șanse mari. Până la urmă,
românii din Diaspora trimit miliarde de euro în țară, care se
concretizează în achiziții de terenuri agricole mai bine lucrate,
în reparații de case vechi și construcție de case noi, diverse
investiții mai mari sau mai mici sau bani care intră în consum,
toate acestea generând locuri de muncă, încasări mai mari ale
statului prin taxe, impozite”, mai arată el.
Marius
Bostan amintește și că românii din diaspora au trimis an de an
miliarde de euro în țară, bani de care a beneficiat și economia
României.
Vestea proastă este, spune el, că o mică parte din
acești bani au fost investiți pentru a produce alți bani. Vestea
bună ar fi că lucrurile par că sunt pe cale să se schimbe.
„Ei
fac asta de ani buni și putem spune că, practic, românii plecați
sunt cei mai mari „investitor străini” în România. Fără ei
eram aproape pierduți și împreună cu ei suntem mai puternici, mai
relevanți. Din păcate, prea puțini bani au mers în dezvoltarea de
afaceri. Cred că acesta va fi valul următor, al românilor
inteligenți care vor dezvolta companii diverse în România, mulți
dintre ei cu parteneri din țările de adopție. Fie că vorbim de
construcții, de agricultură, servicii, turism, tehnologie avansată
sau orice alt domeniu românii sunt cei mai buni investitori pentru
că ei se adaptează imediat aici și nu vor pleca la primele semne
de risc”, punctează Bostan.
Cum au făcut alții
Există
țări care se pot lăuda cu povești de succes în „repatrierea”
cetățenilor plecați uneori la mii și mii de kilometri, inclusiv
peste ocean.
Este cazul Irlandei, țară care în anii 1960-1970 era
una dintre cele mai sărace din Europa. Cu o politică inteligentă,
Dublinul a reușit să-i convingă pe mulți dintre cei plecați să
revină acasă și nu oricum. Mulți dintre ei au investit sume
uriașe, iar companii de top din întreaga lume, unele conduse de
irlandezi, s-au stabilit în Irlanda și au investit sume colosale.
Astfel, în 2024, Irlanda este una dintre cele mai prospere țări
din Uniunea Europeană, iar nivelul de trai a depășit state precum
Franța, Germania sau Belgia.
Mai recent, un alt exemplu este cel al
Indiei, care este pe cale să-și convingă elitele din diaspora să
revină în țară.
„Eu cred că România e mult mai atractivă”
Întrebat
care dintre cele două exemple i se pare cel mai bun pentru România,
Marius Bostan are o viziune interesantă.
„Ambele
experiențe merită studiate cu atenție de guvernanți și de
decidenții din plan local și central din România. Irlanda are o
diasporă mai mare decât populația. India are peste 1,4 miliarde
locuitori și mulți revin nu numai pentru salarii, ci și pentru
faptul că viața e ieftină în India. Dacă viața va fi bună în
România, criminalitatea scăzută, atmosfera mai curată și prostia
ținută mai departe de funcțiile importante cred că vor reveni
acasă mulți români. Ar fi de promovat și partea bună din
serviciile de sănătate – incontestabil, avem profesioniști
foarte buni în domeniu”, este răspunsul său.
România
s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani, apartenența la NATO
și UE fiind decisive în acest sens.
„Noi, la Repatriot, le spunem
tuturor din diaspora să se informeze, să vină cât mai des acasă
și să observe, apoi să decidă, în cunoștință de cauză. Mulți
români nu vor mai reveni să locuiască în România decât în
vizite, în concedii. Dar ne dorim ca cei care nu sunt prea fericiți
acolo, chiar dacă au venituri bune, să revină acasă. Cei curajoși
și cu spirit antreprenorial e musai să aibă proprietăți și în
România, afaceri și în România. În cazul Irlandei și Indiei a
contat că guvernele au fost inteligente și au fost pro atragerii
diasporei. Au tratat problema ca o prioritate națională și au
încurajat liderii să emită mesaje de încredere. Eu cred că
România e mult mai atractivă”, consideră Repatriotul.
A refuzat să plece în Canada
Marius
Bostan a dezvăluit și că în urmă cu exact 30 de ani, el a avut o
ofertă tentantă de a pleca definitiv în Canada. Erau cei mai
dificili ani pentru România, anii de tranziție, ani în care
inflația depășea 100%, iar marile companii de stat intrau rând pe
rând în faliument, iar șomajul creștea de la o zi la alta.
„În
1994, după terminarea Facultății de Matematică – specializarea
Informatică, am avut ocazia să plec în Canada ca informatician.
Aveam un văr acolo și a venit cu o ofertă cu un salariu de vreo 30
de ori mai mare decât speram în România. Aici nu aveam casă,
stăteam încă în căminul studențesc și aveam o fetiță care mă
mobiliza în tot ceea ce făceam. Poate părea ciudat, dar mă
gândeam cum să fie mai bine pentru noi și generația următoare și
ce pot face eu în acest sens. Nu am stat în cumpănă prea mult,
mi-am spus că voi reuși și aici, oricât ar fi de greu”, spune
el.
Și
a mai existat și un alt motiv pentru care a refuzat să părăsească
țara, într-un moment în care cei mai mulți români nu știau cum
și unde să plece pentru a-și putea asigura traiul.
„Nu
puteam să accept că am recuperat România în 1989 de la comuniști
și că trebuia să le-o cedăm din nou. Am fost implicat activ în
acțiunea anticomunistă și pro-occidentală a studențimii din anii ’90, am făcut opoziție lui Ion Iliescu și forțelor legate de
Moscova. Dacă aș fi plecat cel mai mult mi-ar fi fost rușine de
prieteni, care ar fi perceput-o poate ca o fugă de răspundere.
Poate familia mea, greu încercată de comunism, m-ar fi iertat, m-ar
fi înțeles. Îmi părea rău parcă și de vărul meu, care era
destul de singur acolo, până au venit mai multe valuri de români
bine pregătiți, care au fugit de situația economică și politică
din țară.”, mărturisește Marius.
Admite
însă că deznădejdea indusă de forțele criptocomuniste, aducerea
minerilor și hoția au alungat din țară primele valuri de români.
„Situația
economică a determinat valuri succesive de migrație, dar cel mai
rău a fost că părea că nu există perspectivă, că
instituționalizarea corupției din anii 2000 va fi veșnică. Apoi
au plecat mulți oameni pentru a căuta cel mai bun loc de a-și pune
în valoare însușirile native, pentru a explora, a cerceta, a crea
sau a munci la un nivel ridicat de performanță. Mereu i-am privit
cu drag pe cei care își asumă riscul de a pleca, de a explora, de
a se conecta cu lumea largă dar am speranța că ei nu vor uita
locurile natale, cimitirele unde sunt îngropați strămoșii care au
făcut ca noi să existăm, spinările dealurilor frumoase ale
României, munții semeți și apele frumos curgătoare. Sunt sigur
că ei sunt ancora noastră de stabilitate dacă vin vremuri grele”,
este mesajul său de suflet.
Cum i-a venit ideea „Repatriot”
Marius
Bostan a povestit experiența Repatriot și povestea acestei
comunități.
„Ideea
de a iniția o mișcare de atragere înapoi a românilor care au
plecat în număr mare exista în mintea mea cu mult înainte. Exista
în mintea noastră a tuturor, pentru că toți aveam prieteni și
rude care au plecat din țară. Chiar am fondat o companie cu un
român din Torino cu mulți ani înainte și prima conferință
Repatriot a fost la Torino. La un Summit Romanian Business Leaders am
propus un proiect, am scris pagină împreună cu câțiva colegi și
am prezentat-o plenului. A fost cel mai votat proiect în acel an și
așa a devenit proiectul RBL care a mobilizat cea mai mare
comunitate”, își amintește Bostan.
În
tot acest timp, el a mobilizat resurse imense, a interacționat cu
mii de oameni și și-a asumat sarcina de a-i consilia pe cei care
i-au cerut ajutorul.
„Am
prezentat sute de cazuri de antreprenori care au reușit, am
mobilizat resurse, am interacționat direct cu peste 15.000 de români
din afara granițelor, am premiat performanța și am oferit continuu
consiliere pentru dezvoltarea afacerilor. Am făcut asta cu o echipă
fabuloasă, care a investit timp și bani în acest proiect, am avut
și sponsori generoși care au susținut ideea”, arată el.
Practic, românul a transformat Repatriot într-o acțiune, o mișcare
inspirațională în foarte mare măsură.
„Noi
atragem atenția că se poate și în România, că ne oferim să
ajutăm, că punem umărul. E un umăr care te sprijină și
câteodată e unul pe care poți plânge. E important că venim cu
toată inima și asta se simte, o inimă care bate în același ritm
cu cei cu care vorbim. Avem instrumente de sprijin, de mentorat, avem
o familie mare – Romanian Business Leaders, cu multe proiecte
generoase de antreprenoriat, educație și bună guvernare”,
conchide Marius Bostan.
Actualitate
Descoperire macabră lângă Las Vegas. Peste 300 de grămezi de cenușă umană, aruncate în deșert
Peste 300 de grămezi de rămășițe umane au fost descoperite într-un deșert din Nevada, la o oră de Las Vegas. Autoritățile suspectează că o casă funerară a aruncat în masă cenușa, însă originea reală a acesteia rămâne un mister.
Descoperirea a fost făcută în deșertul Nevada FOTO The Sun
Rămășițele au fost găsite în apropierea localității rurale Searchlight, la aproximativ o oră de Las Vegas, pe 28 iulie. Nicio grămadă de cenușă nu mai conține informații care să permită identificarea persoanelor, lucru care i-a lăsat pe anchetatori fără răspunsuri, scrie The Sun.
În luna august, unele dintre grămezi conțineau bucăți de benzi de plastic, de tipul celor folosite de pompe funebre pentru sigilarea pungilor cu cenușă, precum și fragmente de urne.
La începutul acestei săptămâni, o casă funerară a preluat sarcina de a recupera rămășițele din deșertul din Nevada. Echipa de la Palm Mortuaries and Cemeteries a ajuns la fața locului și a găsit aproximativ 315 seturi de cenușă, care au fost apoi plasate în urne individuale.
Descoperirea vine după ce un reprezentant al Biroului pentru Administrarea Terenurilor (Bureau of Land Management) confirmase, încă din august, că grămezile conțineau „rămășițe umane incinerate”, iar departamentul a deschis o anchetă. Autoritățile cred că o firmă de servicii funerare ar fi aruncat în masă cenușa acelor persoane.
Deși în Nevada nu există o lege care să interzică împrăștierea rămășițelor pe terenuri private, legislația statului interzice aruncarea comercială a acestora, tratând-o drept poluare. Casele funerare sunt obligate prin lege să păstreze „demnitatea” rămășițelor aflate în grija lor, iar o acțiune de acest tip ar putea constitui o încălcare a legii federale.
Palm Mortuaries intenționează să depună sutele de urne într-un cripta din unul dintre cimitirele sale din sudul statului Nevada. Casa funerară speră ca astfel, familiile să aibă o șansă de a-și regăsi rudele și de a le aduce un omagiu.
„Cred că este important pentru noi să ne asigurăm că acești oameni nu sunt uitați și nu sunt abandonați”, a declarat Celena DiLullo, președinta Palm Mortuaries and Cemeteries. Ea a adăugat că „este important pentru comunitatea noastră și pentru profesia noastră să demonstrăm cât de mult ne pasă de acești oameni”.
Mai multe surse au declarat pentru postul 8 News Now că dezastrul ar fi fost cauzat de o casă funerară recent închisă, însă un reprezentant al firmei respective a negat acuzațiile. Autoritățile nu au făcut încă public numele instituției suspectate că ar fi responsabilă pentru aruncarea în masă a rămășițelor.
Actualitate
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu graffiti de culoare neagră și roșie, fiind însoțite și de tag-uri precum simbolul anarhiei.
FOTO: Captură video Facebook/AUR
Pe pereții gardului care înconjoară sediul central AUR au apărut mesaje precum „ANTIFA”, „F**K FASCISTS” sau „MAI BINE MORT DECÂT FASCIST”.
Reprezentanții AUR au declarat că astfel de fapte „nu sunt acte de curaj, ci infracțiuni”.
„Vandalizarea nu este un act de curaj, ci o infracțiune. Ura și violența nu pot fi instrumente politice. Cine atacă sedii, simboluri și chipurile eroilor noștri nu apără democrația, o distruge. România are nevoie de lege, de respect și de oameni care construiesc, nu de cei care distrug”, au transmis reprezentanții AUR pe Facebook.
Sursă video: Facebook/AUR
Potrivit Digi24, Poliția Capitalei a transmis, într-un comunicat de presă, că joi, polițiști de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 41 de ani, reprezentant al unei organizații politice din Sectorul 1, cu privire la faptul că, pe gardul instituției, ar fi fost scrise mesaje cu caracter denigrant.
Totodată, au fost provocate distrugeri la nivelul unor bannere amplasate pe gardul respectiv.
„Polițiștii deplasați la fața locului au demarat activitățile specifice, în cauză fiind efectuate cercetări în vederea identificării și depistării persoanei bănuite de comiterea faptelor sesizate. Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”, a mai spus sursa citată.
Actualitate
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert
în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa
Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia
specială a Camerei Reprezentanţilor privind competiţia strategică
dintre SUA şi Partidul Comunist Chinez. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, Antonia Pup recomandă urgentarea vizitei lui
Nicușor Dan la Casa Albă și explică cu ce argumente îi putem
determina pe americani să pună mai mult preț pe relațiile
bilaterale.
Donald Trump și Nicușor Dan s-au întâlnit la summitul NATO de la Haga. FOTO: Președinția României
Adevărul:
Redimensionarea forțelor militare americane de la baza Kogălniceanu,
termen „cosmetizat” pentru că ar trebui să o numim retragere
parțială, i-a luat pe mulți prin surprindere, deși despre
reorientarea SUA spre Indo-Pacific se tot vorbește de cel puțin 15
ani. Ce ar mai putea să facă acum autoritățile române?
Antonia
Pup: Președintele
României, la un minim, ar trebui să-l sune pe președintele
american Donald Trump pentru a afla la ce nivel al deciziei a fost
asumată această mutare a trupelor. Este vorba doar despre o decizie
a Pentagonului sau este o decizie asumată pe întreaga verticală de
putere a statului american? Această decizie bruscă de relocare a
trupelor impactează deocamdată doar România din întreagă Europa,
ceea ce este suspicios, mai ales că autoritățile de la București
au o fidelitate istorică în raport cu partenerul strategic
american.
Ce
riscuri decurg de aici, mai ales că avem o asimetrie tot mai
evidentă între nordul flancului estic și sudul acestuia?
Această
decizie va invita la și mai multă agresiune din partea Federației
Ruse, care este probabil foarte încântată să vadă această
mostră de dezbinare transatlantică. Ne putem aștepta la o creștere
a ritmului atacurilor hibride, la o activare a operațiunilor de
dezinformare, dar și la alte tipuri de provocări, pentru a fi
testați. Pe flancul estic al NATO astăzi s-a produs o falie, o
asimetrie, care a fost de fapt resimțită în întreagă perioadă
2016-2022, când în nordul flancului (Regiunea Baltică) am avut o
prezență de tipul „enhanced forward presence”, iar în sudul
flancului (regiunea Mării Negre) o prezență mai redusă, de tipul
„tailored forward presence”. Ca un rezultat, Marea Baltică este
astăzi un lac NATO, iar Marea Neagră este un teatru de război.
Președintele Dan ar trebui să convoace CSAT pentru a coordona un
plan de răspuns pentru a umple acest gol, iar ministrul de externe
să înceapă un turneu diplomatic la Londra, Paris, Berlin,
Bruxelles și Varșovia, de unde să adune resurse suplimentare
pentru a ne rezolva nevoile de descurajare.
Ce e de făcut
În
ce privește relațiile româno-americane, ce e de făcut și cu ce
ar trebui să începem?
Evident
că mai sunt multe alte paliere pe care cred că trebuie să lucrăm
în relația cu SUA, nu doar să ne îmbunătățim retorica față
de partenerul strategic. Sper să se grăbească și domnul
președinte cu o vizită aici pentru că zic eu că se închide o
fereastră de oportunitate cu cât vom merge mai în profunzimea
anului 2026.
Problema
este că la anul vor fi alegeri parțiale, „midterms”, alegeri
pentru Congres. Dacă ne uităm când o să aibă loc acele alegeri
vedem că ele vor fi în luna noiembrie a anului 2026 și putem trage
concluzia greșită că mai este suficient timp până atunci. În
realitate, problema este că în majoritatea statelor câștigătorul
se decide, de fapt, în alegerile primare. Acestea încep în martie
și țin ocupată toată perioada de primăvară. Și atunci toată
lumea aici deja este într-o cursă contra-cronometru pentru bani,
pentru fundraising (n.r. – strângere de fonduri), pentru atenția
administrației Trump, pentru tot felul de endorsements și așa mai
departe. Și zic eu că nu ar trebui să cădem în capcana asta și
să credem că avem tot timpul din lume pentru ca Statele Unite ale
Americii să-și ia alte angajamente internaționale față de state
terțe, fiindcă nu e deloc așa și chiar suntem destul de presați
de timp. Și de asta zic eu că poate că am avea nevoie ca
președintele să vină aici ceva mai repede, să prioritizeze. Deci
sfatul meu ar fi să se grăbească, pentru că această fereastră
de oportunitate este tot mai restrânsă și pentru că specificul
politicii externe americane în mandatul Trump este foarte intim
legat de percepția președintelui Trump față de anumiți lideri
sau alții. Și atunci eu înțeleg că aparatul politico-diplomatic
din România este cumva mai reținut în a organiza această vizită
până nu se, cum a zis chiar președintele, reglează lucrurile la
nivelurile inferioare ale administrației, adică până nu se
reglează lucrurile la nivel tehnic
Și
e o percepție greșită?
Problema
este că noi tindem să operăm cu aceste concepte de organizare a
aparatului decizional de politică externă americană care erau
valabile poate pe vremea președintelui Joe Biden sau în timpul primei
președinții a lui Donald Trump. Pe atunci conta foarte mult ce spune, sau
conta oricum mult mai mult decât contează acum ce hotărâri se iau
în eșaloanele inferioare ale deciziei americane.
Trump s-a schimbat
Dar
ce s-a schimbat mai exact la Washington?
Acum
suntem la Washington într-un scenariu în care instituții precum
Consiliul pentru Securitate Națională, care avea în atribuții să
contureze acele opțiuni de politică externă și de securitate
pentru președinte, nu mai contează atât de mult. Contează foarte
mult și epicentrul deciziei de politică externă s-a mutat, zic eu,
de la Departamentul de Stat și de la Consiliul pentru Securitate
Națională mult mai mult în proximitatea președintelui.
Și
ce ar fi de făcut în acest caz?
Pentru
asta e nevoie de un contact direct între cei doi președinți. Acest
lucru va putea să schimbe jocul în relația cu americanii și ar
trebui să privim asta cu mai puțin defetism.
Antonia Pup. FOTO: Arhivă personală
Cum
ați vedea viitoarea întâlnire dintre cei doi președinți?
Eu
cred că președintelui Trump îi va plăcea de președintele Nicușor
Dan și o să vă spun și de ce. Președintele Trump este un
afacerist. Oamenii, în general, dar mai ales oamenii de afaceri, cei
care vor să facă bani, prețuiesc oamenii deștepți. Și nu
deștepți neapărat din punct de vedere social, dar inteligenți și
bine mobilați pe partea aceasta de competențe STEM, competențe
matematice, gândire științifică, cum este profilul președintelui
Nicușor Dan. Așa că eu aș fi un pic mai încrezătoare în
capacitățile noastre de a crea această conexiune la nivelul cel
mai înalt.
Unde a greșit România față de Trump
Vorbeați
de defetism, așa că am să vă întreb dacă nu cumva România a
pariat exclusiv pe democrați și pe fostul președinte Joe Biden și
pe candidata Kamala Harris, la alegerile de anul trecut, ceea ce ar
fi mai greu de trecut cu vederea de către Trump și actuala sa
administrație?
Cred
că este nevoie un răspuns mai nuanțat aici. Într-adevăr, simt și
eu că majoritatea politicienilor români sau și chiar majoritatea
diplomaților de cealaltă parte a spectrului se simt mai confortabil
cu o administrație democrată. De ce? Pentru că este mai
predictibilă.
Pentru
că președintele Biden a fost ultimul transantlantist de la Casa
Albă. A fost un om care cunoștea valoarea NATO foarte intim pentru
că el a fost înainte președintele Comisiei de Afaceri Externe din
Senat. Într-adevăr, se resimte și din perspectiva asta că, poate,
conexiunile noastre cu partea democrată sunt mult mai solide, iar
cele cu republicanii suferă puțin.
De
cealaltă parte, am văzut că ambasadorul nostru Andrei Muraru a dat
un interviu în proximitatea alegerilor de anul trecut din SUA în
care a prezentat și relațiile foarte bune pe care România le are
cu Trump. Acum, evident, noi trebuie să facem cum a spus secretarul
general al NATO, Mark Rutte. Să negociem, să dansăm cu cine este
pe ringul de dans. Exact așa a spus Rutte. Adică, nu avem noi a
formula preferințe inclusiv atunci când vine vorba de alegeri. Ceea
ce noi trebuia să facem, în schimb, și nu cred că am făcut, iar
acum plătim un preț, este să ne conturăm niște scenarii la
nivelul administrației publice a României.
Dezvoltați
puțin ideea…
Dacă
vine Kamala Harris se întâmplă asta, dacă vine Donald Trump se
întâmplă asta pentru România și trebuie să facem această
schimbare foarte rapidă, să mergem cu niște scenarii
personalizate. Așa ar trebui procedat. Noi ne-am bazat pe faptul că
lucrurile au stat foarte bine și că modul în care se făcea
politică externă în timpul președinției Trump 1 ne-a convenit,
așa că am translatat asta la timpul prezent, la cel de-al doilea
mandat Trump. Dar cei doi președinți, dacă aș putea să spun așa,
primul președinte Trump și al doilea președinte Trump sunt foarte
diferiți!
Ce
s-a schimbat în toți acești ani la președintele Trump și în ce
măsură și-a schimbat felul de a vedea politica externă?
Spuneam
că cei „doi” Trump sunt diferiți. Și asta se vede din modul în
care percepe inclusiv competiția strategică cu China, la
preocupări. Acum avem un președinte Trump care este mult mai
preocupat de moștenirea sa personală, politică, de modul în care
acesta va putea să se branduiască ca un facilitator de pace și de
consens la nivelul scenei internaționale, pentru că miza sa acum
este să intre în galeria celor mai de succes președinți americani
cu niște mize foarte concrete. De aici și obsesia pentru Premiul
Nobel pentru pace. Și vedem că, inclusiv în acel proiect 2025 care
a fost lansat de Fundația Heritage, principalul think tank care
furnizează idei și personal pentru administrația americană
actuală, din câteva sute de pagini nu aveam nici măcar un capitol,
cred că doar o pagină cu referire la Europa. În schimb, același
document era mult mai cuprinzător în ce privește inclusiv regiunea
arctică sau asiatică, iar spațiul dedicat lor mult mai extins.
Unde
a greșit sau greșește România, dacă nu cumva toată Europa?
Eu
zic că am fost un pic prea naivi când a venit vorba de venirea
acestui președinte. În mediile intelectuale occidentale, de exemplu
în Franța, chiar și la Bruxelles, analiștii încă de atunci își
formulau aceste scenarii. Noi nu le-am avut și ne-am bazat pe faptul
că oricine va veni, ne va fi bine.
Trebuie să fim mai tranzacționari
Și
ce am putea face acum ca să redresăm cumva situația? Cum ar trebui
să negociem cu americanii?
Ne
va fi bine în măsura în care vom ști să ne adaptăm și în
măsura în care, zic eu, președintele Nicușor Dan va fi capabil să
pună pe masa americanilor, pe masa președintelui Trump, un pachet
concret de deal-uri, de tranzacții pe care să-l abordăm în
relația bilaterală, de investiții și de a promova România ca un
partener în care SUA vor putea să aibă încredere în Europa. Asta
am văzut inclusiv în alegerea termenilor în acea declarație care
a fost lansată de Departamentul de Stat după întâlnirea
ministrului de externe român cu șeful diplomației americane Marco
Rubio. S-a folosit termenul de furnizor de securitate pentru România
la Marea Neagră. Adică așteptările Statelor Unite de la România
sunt ceva mai mari. Pentru că am dovedit că suntem un partener
pentru această regiune. Faptul că găzduim acel centru de pregătire
F16, faptul că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi modernizată
pentru a deveni o bază mai militară, mai importantă și mai
puternică decât Rammstein, pentru NATO.
Aici
trebuie să ne facem parte și să modernizăm și să investim și
să fim mai vigilenți în ceea ce privește corupția și alte
riscuri. Dar furnizori și nu beneficiari. Asta înseamnă că SUA,
pe măsură ce își schimbă prioritățile, și asta vom vedea în
strategia de apărare a Statelor Unite care urmează să fie lansată
în această toamnă, au nevoie de aliați de încredere în Europa
pentru a delega din aceste responsabilități de securitate și cred
că, cel puțin în ceea ce privește flancul estic al NATO, România
poate să fie un asemenea aliat.
Și
se așteaptă de la noi nu doar buget pentru apărare, la acel 3,5%
pentru cheltuieli de înzestrare care a fost agreat la nivelul NATO
la ultimul summit din Olanda, din iulie, dar, aș zice eu, și
inițiative politico-militare mai robuste, cum ar fi acest hub pentru
securitate la Marea Neagră pe care ne zbatem să îl
operaționalizăm. Am văzut că a fost chiar săptămâna aceasta
Reuniunea miniștrilor de Afaceri Externe din Uniunea Europeană în
formatul Consiliului pentru Afaceri Externe la nivel UE și ministrul
Oana Țoiu a spus că este imperativ să se operaționalizeze acest
hub. Problema este că Uniunea Europeană în acea abordare
strategică a Uniunii Europene față de securitate la Marea Neagră
a prevăzut acest hub să fie mai mult un rol reactiv, adică
colectăm informații, monitorizăm ceea ce se întâmplă în
spectrul maritim.
Aici
cu ce am putea veni în plus, în așa fel încât să le arătăm
americanilor și nu numai că putem fi și noi mai activi, că avem
idei și am fi capabili să ducem o politică mai proactivă?
Cred
că România ar putea să vină cu o viziune pentru operaționalizarea
acestui hub, inclusiv pentru a integra lecțiile de război ale
Ucrainei în partea aceasta de război naval modern. Și pe lângă
doar a monitoriza și doar a face schimb de informații, ar trebui să
facem și un pas pentru a creiona la partea sudică a flancului estic
al NATO, în regiunea Mării Negre, o veritabilă comunitate de
securitate așa cum avem în partea de nord a flancului. Pentru că
vedem că odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea
Baltică a devenit un lac NATO. În schimb, Marea Neagră este acum
un teatru de război. Iar pentru asta avem nevoie să lucrăm și cu
parteneri precum Turcia. Românii ar trebui să invite Turcia să fie
un partener în acest hub de securitate și să avem inclusiv
exerciții militare comune, evident după ce situația din Ucraina se
va stabiliza, în aceste formate regionale. Doamna ministru Țoiu a
mai spus într-un interviu că este inacceptabil ca voința a 26 de
state membre ale Uniunii Europene să fie blocată de un singur vot.
Adică, practic, că s-ar dori eliminarea veto-ului în deciziile de
afaceri externe ale Uniunii Europene, de poziționare externă, dar
și subgrupa politicii externe și de securitate europeană, care
este politica de apărare comună. Și că asta se sesizăm că ar fi
ceva ce poate ministrul de Externe al României dorește să acceseze
împreună cu echipa dumneaei ca o oportunitate de afirmare pentru
România. Aici mă aflu în divergență față de poziția
Ministerului Afacerilor Externe. De ce? Eu nu cred că mai este o
miză acum să renunțăm la acest veto. Înțelegeam dacă eram mai
activ să renunțăm la acel veto pentru că aveam un interes imediat
să grăbim aderarea la zona Schengen. Am înțeles atunci, era vorba
de interesul național. Dar costurile politice ale unei asemenea
decizii care ar presupune modificarea Tratatului Uniunii Europene zic
eu că sunt foarte mari, iar beneficiile strategice pentru a elimina
acest veto sunt cam mici.
Cum va arăta viitorul Uniunii Europene
Și
cum ar trebui să arate viitorul politicii externe europene?
Cred
că viitorul politicii externe europene va fi în afara Tratatelor
Uniunii Europene. Va fi în formate mini-laterale, mai agile, pe
modelul coaliției celor binevoitori, Coalition of the Willing, în
care vom vedea, în loc să pierdem atât de mult timp, să modificăm
tratate, să ne asigurăm că toate statele se vor angaja la această
modificare și nu cred că va fi cazul. Pentru că cine ar vrea să
renunțe la dreptul de veto? Ungaria, Cehia, Slovacia, sigur nu. Așa
că este, din punctul meu de vedere, un demers falimentar din start.
Antonia Pup (stânga) la Forumul de Securitate de la Varșovia. FOTO: Arhivă personală
Și
atunci ce ar trebui să facă România?
Ar
trebui ca România, zic eu, și Ministerul Afacerilor Externe să
conducă acest efort, să se mobilizeze pentru a crea această
comunitate de securitate la Marea Neagră și pentru a aduce
parteneri europeni mai aproape de Marea Neagră. De exemplu, Regatul
Unit, în cel mai recent review strategic lansat de ministerul lor de
Apărare, a menționat Marea Neagră ca fiind o zonă de interes
strategic pentru britanici. M-aș mobiliza pentru a crea alianțe
militare cu Polonia, cu Turcia, de a lucra în aceste formate mai
mici, dar mai eficiente.
În
loc să ne afundăm în dezbateri nesfârșite despre cum luăm acele
decizii, haideți să le luăm și să acționăm înainte de toate,
pentru că situația de securitate europeană o impune. Și dacă
acum cinci ani, când a avut loc conferința pentru viitorul Uniunii
Europene, avea rost să discutăm despre modificarea tratatelor
pentru o politică externă mai agilă, mai rapidă, mai puțin
reactivă, acum nu cred că mai avem acest lux și ar trebui să
acționăm. Și mai mult decât să acționăm, să o facem inclusiv
cu partenerii care sunt în afara Uniunii Europene, dar fără de
care nu putem vorbi de securitate europeană. Și aici nu e vorba
doar de Turcia, ci și Regatul Unit.
Revenind
la americani, ce proiecte comune le-ar reține atenția și ar avea potențial să ne facă să câștigăm și noi din ele?
O
să încep cu două proiecte pe care le consider foarte importante.
Noi vorbim foarte mult despre faptul că avem resurse energetice,
avem o situație energetică favorabilă nouă, că suntem siguri din
acest punct de vedere, pentru că avem aceste resurse importante, mai
ales cele din Marea Neagră, dar și proiectele pe care noi ne-am
angajat să le facem cu Statele Unite pentru a deveni mai siguri din
această perspectivă. De exemplu, proiectul cu reactoarele modulare
mici, unde avem statutul de pionieri.
Problema
este că noi folosim această carte a independenței energetice mai
mult cu valoare retorică decât cu valoarea de a o mobiliza către
proiecte concrete. Și eu aș cupla această conversație a
independenței energetice cu posibilitatea ca noi să folosim aceste
resurse energetice în dialog cu companiile de tehnologie americane.
Ca să atragem companii, de exemplu, care sunt active pe zona de
inteligență artificială, pentru că România va putea deveni o
destinație foarte bună pentru centre de date pe zona aceasta de
inteligență artificială, având în vedere faptul că ele au mare
nevoie de energie. Și aici mă bucur că Ministerul Energiei și
Guvernul au început timid o reforma în energie pentru a scădea
taxele și a scădea prețurile în domeniu.
Cred
eu că aici este un teritoriu unde trebuie să fim mai ambițioși.
Asta ar trebui să punem în practică, să cuplăm partea de energie
cu partea de a atrage transfer tehnologic. Și avem și oportunitatea
faptului că președintele Trump a renunțat la acel cadru de
difuzare a soluțiilor AI, care ne plasa nu într-o lumină foarte
favorabilă, pentru că noi nu eram văzuți în administrația
precedentă ca un partener foarte sigur pentru a atrage soluții de
inteligență artificială, ci doar un partener de rangul al doilea.
Acum
avem acel AI Action Plan lansat de președintele Trump, care spune că
Statele Unite se vor preocupa să negocieze bilateral cu partenerii
în care pot avea încredere pentru a transmite aceste soluții de
inteligență artificială americane în statele partenere. Și acest
framework bilateral, acest cadru bilateral, zic eu că este mai
avantajos pentru România. Tocmai că avem aceste resurse energetice
și avem un parteneriat strategic cu SUA în domeniul energiei foarte
solid.
Vedeți
semnale pozitive aici?
Prima
întâlnire bilaterală cu un oficial al administrației Trump a fost
între miniștrii de energie, între, era la acel moment, Sebastian
Burduja și secretarul Wright de la Departamentul de Energie. Deci
asta spune multe pentru că Ministerul Energiei poate să fie văzut
ca un al doilea minister al Afacerilor Externe pentru a relansa acest
parteneriat strategic cu Statele Unite.
Și
cum altfel ne-am mai putea crește valoarea de întrebuințare,
pentru a fi mai importanți în negocierile cu Trump?
Consider
că ar trebui să ne actualizăm o altă dimensiune a parteneriatului
strategic dincolo de palierul militar, palierul energetic și anume
diplomația mineralelor critice. România are resurse importante de
minerale critice. Am putea să devenim și mai importanți, și asta
printr-o investiție a unui partener american care deja este pe piața
românească, e o investiție de un miliard de dolari. Amerocap
se numește, e o firmă de capital privat care investește într-un
proiect pentru a genera magneziu, pentru a prelucra magneziu. În
momentul de față, Uniunea Europeană depinde în proporții de
peste 90% de importurile de magneziu din China. Când acest proiect
va putea să devină unul final, România va putea să genereze până
la 50% din nevoia Uniunii Europene în acest sens.
În
ce măsură sunt interesați americanii de resursele României?
Guvernul
României a accesat trei proiecte strategice prin instrumentul de
finanțare european pentru a-și dezvolta aceste capacități de
extragere și de producție. În momentul de față la Washington –
și am văzut asta în întâlnirea dintre prim-ministrul australian
și președintele Trump, că aproape toată agenda discuțiilor a
fost conturată în jurul acestor minerale critice, de care Statele
Unite are nevoie pentru a deveni mai puțin dependentă de China și
pentru a-și putea asigura necesarul în cazul unui război care ar
putea începe în Indo-Pacific. Și mai avem resurse importante de
grafit, de exemplu, tot la fel foarte important inclusiv pentru
aplicații militare, dar și pământuri rare pe care România ar
putea să le exploreze.
Nu ne-am preocupat nici măcar de propria avuție
Și
ce ne oprește să facem acest lucru și să le exploatăm în
sfârșit?
Întâi
de toate ar trebui, și asta este o problemă pe care inclusiv
Ucraina o are, nu avem mapate aceste resurse. Și din cauza asta le-a
fost foarte greu ucrainenilor, de exemplu, atunci când au parafat
acordul din luna mai cu Statele Unite pentru a exploata aceste
minerale critice în comun. Ar trebui mai întâi să le cartografiem
și să știm exact unde sunt, pentru ca apoi să mergem în dialogul
cu companiile americane și să atragem capital pentru a ne dezvolta
capacitățile, nu doar de a le extrage, dar și de a le prelucra.
Asta
este important pentru că tot ceea ce văd acum de aici, în materie
de redesenare a relațiilor externe, se face ținând cont de acest
pilon al materialelor critice.
Mai devreme sau mai târziu se va încheia războiul din Ucraina și se va trece la reconstrucția acestei țări. Cum ar putea să participe România și cum am putea să colaborăm aici cu americanii?
Eu
aș mai miza pe faptul că România va putea să joace un rol foarte
important în arhitectura de securitate europeană post-războiul din
Ucraina. Și nu doar având în vedere poziția noastră
geostrategică, pentru că tindem să ne focalizăm doar pe poziție,
doar pe ceea ce avem deja, ce ne-a fost dat, resurse minerale,
poziție geografică.
Nu
atâta de mult investim în a mobiliza, să transformăm aceste
poziții statice în beneficii concrete pentru interlocutorii noștri
geopolitici. Această bază Mihail Kogălniceanu din Constanța va fi
foarte importantă în cazul în care Statele Unite vor decide să
participe la acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina pe
partea aeriană, nu există un alt loc mai bun pentru a observa ceea
ce se întâmplă în Ucraina și a putea interveni pe partea aeriană
decât România. Și mai mult decât atât, mai vreau să introduc un
aspect.
România
are instrumente de politici publice foarte robuste pentru a face
acest screening în materie de investiții străine, pentru a bloca
investiții străine dubioase din partea actorilor care au o agenda
strategică opusă nouă, partenerilor euroatlantici. Noi avem o
comisie de screening a investițiilor străine, una dintre primele
care au devenit operaționale în România, care este modelată după
comitetul american de screening a investițiilor străine. O temă la
care eu lucrez acum este să mă uit la cum ar putea arăta influența
Chinei în reconstrucția Ucrainiei.
Reconstrucția
Ucrainei este un proiect care, potrivit ultimelor estimări ale
Băncii Mondiale, ar costa undeva peste 500 de miliarde de dolari. Am
avut din 2022 până în 2025 numeroase conferințe în care s-a tot
discutat sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei și s-au colectat
la nivel de acorduri, de declarații de intenție, în valoare de cam
200 de miliarde, deci jumătate din cât e nevoie. Va fi un proiect
imens.
Și
noi nu avem ca europeni, și nici măcar americanii nu au, spațiul
fiscal, bugetar, pentru a susține un effort atât de mare. Și
atunci cine ar putea să vină să își arate generozitatea? China,
partenerul principal rival strategic al Statelor Unite. Eu pledez
pentru ca Statele Unite și România să articuleze un scut pentru
securitate economică pe flancul estic. Deci vom avea nevoie de un
astfel de scut economic, pentru că țări ca Rusia și China vor
încerca să profite și să vulnerabilizeze zona.
Descoperire macabră lângă Las Vegas. Peste 300 de grămezi de cenușă umană, aruncate în deșert
Peste 300 de grămezi de rămășițe umane au fost descoperite într-un deșert din Nevada, la o oră de Las Vegas....
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu...
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia specială a...
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă...
Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice
Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în...
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii
La zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015 și s-a soldat...
GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj
Oferirea unui cadou nu ar trebui să fie un gest făcut din obligație, ci o formă de a transmite emoție,...
-
Actualitateacum 3 zileMii de credincioși stau la coadă pentru a intra în Catedrala Națională, până în Piața Constituției. Timpul de așteptare este între 6 și 8 ore
-
Actualitateacum 3 zileMinistrul Apărării Națioanale anunță ce va face România după retragerea soldaților americani: „Armata Română este principala forță de apărare”
-
Actualitateacum 3 zileAdevărul despre un aparat dentar invizibil, dezvăluit de medici și pacienți!
-
Breakingacum 3 zileOana Gheorghiu își pune cenușă în cap cu postarea cu „golanii” de la Casa Albă. Primul mesaj al cofondatoarei Dăruiește Viața, după ce Grindeanu a cerut retragerea ei din funcția de vicepremier
-
Breakingacum 3 zileFurie la Pentagon din cauza celui mai nou film de pe Netflix. „A House of Dynamite” imaginează un eșec al scutului anti-rachetă al SUA
-
Actualitateacum 2 zileParlamentul înființează o comisie de anchetă privind explozia din Rahova, pentru „a clarifica circumstanțele care au condus la pierderea de vieți”
-
Comunicateacum 2 zileDespre optimizarea si adaptarea SEO in era inteligentei artificiale
-
Actualitateacum o zi
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii