Marius Bostan a fondat comunitatea Repatriot, prin intermediul căreia a consiliat mii de români și i-a ajutat să revină acasă, după ani petrecuți peste hotare. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el explică ce soluții există pentru a convinge românii din diaspora să se conecteze cu țara.

România
are a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, după
Siria, țară care are „scuza“ unui război devastator. Potrivit unui
raport al ONU privind migraţia, aproape 4 milioane de români
locuiesc în altă ţară. Documentul datează din 2015, dar situația nu s-a schimbat.

De
asemenea, potrivit unor informații date publicității din
Institutul Național de Statistică, în 2021 România a înregistrat
o scădere a populaţiei de patru milioane de persoane în ultimii 30
de ani, ajungând la nivelul din 1966. Urmările au fost grave pe
plan economic și social, iar efectele nefaste persistă și în
prezent.

Cifrele
sunt explicabile dacă ținem cont de datele Eurostat, care arată că
românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune
socială din Uniunea Europeană. Potrivit sursei citate, în rândul
statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse
riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022
în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu
26%).

Românii care fac și treaba statului

În
timp ce statul e incapabil să găsească soluții pentru oprirea exodului, există
oameni care fac și treaba autorităților și încearcă să reconecteze diaspora cu țara și să-i convingă pe români să revină acasă.

Este
și cazul lui Marius Bostan, un antreprenor român, omul care a
fondat comunitatea Repatriot și este membru al Romanian Business
Leaders, o organizație care cuprinde peste 500 de antreprenori
români, iar companiile în care sunt implicați contribuie cu peste
10% la formarea PIB-ului României. Practic, scopul lui e să își
convingă conaționalii din diaspora să vină acasă și să-i
conecteze cu țara.

La
întrebarea cum ar putea fi convinși românii să se întoarcă
acasă, în țară, și ce înlesniri ar trebui să le dea statul,
răspunsul lui Marius Bostan este unul complex.

„Cel
mai important lucru nu sunt neapărat înlesnirile ci, mai ales,
încrederea în viitor. Încrederea că statul este cinstit și
corect, că România este o țară bună în care să muncești, să
locuiești, să-ți crești copiii. Încrederea în clasa politică
și în birocrația locală și de stat este scăzută, corupția
este percepută ca având un nivel ridicat, serviciile publice de
sănătate neperformante, iar sistemul de educație slab,
neconsistent. Infrastructura de transport e văzută ca o problemă
importantă de mulți dintre românii plecați”, explică fondatorul Repatriot, Marius
Bostan.

Statul,
autoritățile locale în primul rând, trebuie să găsească o
formulă inteligentă în care să prezinte oportunitățile de
acasă, determinarea de a îmbunătăți permanent lucrurile și de a
promova oamenii cinstiți și deștepți în funcții importante,
care să dea încredere mai multă, adaugă el.

Cum pot fi atrași românii din diaspora

Marius
Bostan are și câteva exemple. O înlesnire, mai spune el, ar putea
să fie în sensul promovării fondurilor europene, de exemplu, să
se vadă clar că au acces la programele start-up cei care vor să-și
deschidă o afacere în România.

„Adică
să-i atragem pe cei cu spirit antreprenorial să-și facă o firmă
în România. Primul program Diaspora Start-up început în 2016 a
avut un succes, iar companiile pornite atunci aduc valoare României.
Ar trebui repetat în cadrul Start-up Nation, dar și cu o componentă
de asistență specifică. Pentru cercetători și cadre universitare
să fie alocate granturi specifice pentru cei care doresc să revină
în universități și în cercetare. Aici merită alocări cât mai
mari, pentru a încuraja pe cei care vor să revină, am avea mult de
câștigat. Apoi în fiecare grant de cercetare să fie acordate
puncte suplimentare, dacă implici cercetători români din alte
țări, să lucreze împreună cu cei de acasă”, detaliază el.

Diaspora ar rezolva și problema forței de muncă

Există
și multe alte căi, cu mențiunea că multe dintre aceste înlesniri
care le-ar putea fi acordate celor din diaspora nu implică nicio
cheltuială pentru stat, ci doar politici inteligente.

„Am
zeci de exemple de înlesniri necesare care au nevoie de buget și
multe altele care nu au nevoie efectiv de bani publici. Se pot face
multe lucruri cu bunăvoință și inteligență. De exemplu, în
parteneriate cu companiile care oferă salarii competitive la nivel
european, ar putea fi făcută o campanie de recrutare masivă din diaspora, pentru pozițiile care depășesc un salariu de 1.000-2.000
de Euro. Asta ar fi o mică investiție, necesară și suficientă
pentru un prim pas, care poate fi făcută de companii împreună cu
Guvernul”, punctează Bostan.

Posturile
guvernamentale ar putea fi promovate și către românii bine
pregătiți din afara României, este opinia sa. Iar partidele politice
ar putea la rândul lor să întindă o mână acestor oameni.

„Mulți
tineri au făcut școli de politici publice bune și ar vrea să
revină. Partidele să încurajeze românii plecați să candideze
la alegerile locale. Ar fi frumos, ca să nu zic necesar, ca în
fiecare comună, oraș și consiliu județean să avem un consilier
din Diaspora. Asta nu costă și dă un semn de încredere că
România e a tuturor, nu cum e fals percepută că ar fi a baronilor.
S-au cam dus baronii, au rămas doar mici baroneți, care nu cred că
vor opune rezistență mare la lucrurile bine făcute. Dimpotrivă”,
mai afirmă el.

De ce România e văzută în culori sumbre de Diaspora

Comunitatea
pe care a fondat-o, Repatriot, prezintă multe cazuri de români care
au revenit și fructifică diverse oportunități în țară. Totuși,
el este de părere că nu toți românii plecați la muncă în
străinătate văd oportunitățile existente în România.

„Din
păcate observă prea puțin. Percepția românilor plecați este,
din păcate, chiar mai proastă decât realitatea din țară și este
cumva de înțeles. Ei au plecat de greu și se așteptă la mai
mult, pentru că ei știu că se poate. Problemele existente aici
sunt cumva și surse de oportunități pentru afaceri. Încă România
nu are o competiție ridicată și este mult loc pentru performanță.
Aici dacă faci lucrurile bine ai șanse mari. Până la urmă,
românii din Diaspora trimit miliarde de euro în țară, care se
concretizează în achiziții de terenuri agricole mai bine lucrate,
în reparații de case vechi și construcție de case noi, diverse
investiții mai mari sau mai mici sau bani care intră în consum,
toate acestea generând locuri de muncă, încasări mai mari ale
statului prin taxe, impozite”, mai arată el.

Marius
Bostan amintește și că românii din diaspora au trimis an de an
miliarde de euro în țară, bani de care a beneficiat și economia
României.

Vestea proastă este, spune el, că o mică parte din
acești bani au fost investiți pentru a produce alți bani. Vestea
bună ar fi că lucrurile par că sunt pe cale să se schimbe.

„Ei
fac asta de ani buni și putem spune că, practic, românii plecați
sunt cei mai mari „investitor străini” în România. Fără ei
eram aproape pierduți și împreună cu ei suntem mai puternici, mai
relevanți. Din păcate, prea puțini bani au mers în dezvoltarea de
afaceri. Cred că acesta va fi valul următor, al românilor
inteligenți care vor dezvolta companii diverse în România, mulți
dintre ei cu parteneri din țările de adopție. Fie că vorbim de
construcții, de agricultură, servicii, turism, tehnologie avansată
sau orice alt domeniu românii sunt cei mai buni investitori pentru
că ei se adaptează imediat aici și nu vor pleca la primele semne
de risc”, punctează Bostan.

Cum au făcut alții

Există
țări care se pot lăuda cu povești de succes în „repatrierea”
cetățenilor plecați uneori la mii și mii de kilometri, inclusiv
peste ocean.

Este cazul Irlandei, țară care în anii 1960-1970 era
una dintre cele mai sărace din Europa. Cu o politică inteligentă,
Dublinul a reușit să-i convingă pe mulți dintre cei plecați să
revină acasă și nu oricum. Mulți dintre ei au investit sume
uriașe, iar companii de top din întreaga lume, unele conduse de
irlandezi, s-au stabilit în Irlanda și au investit sume colosale.
Astfel, în 2024, Irlanda este una dintre cele mai prospere țări
din Uniunea Europeană, iar nivelul de trai a depășit state precum
Franța, Germania sau Belgia.

Mai recent, un alt exemplu este cel al
Indiei, care este pe cale să-și convingă elitele din diaspora să
revină în țară.

„Eu cred că România e mult mai atractivă”

Întrebat
care dintre cele două exemple i se pare cel mai bun pentru România,
Marius Bostan are o viziune interesantă.

„Ambele
experiențe merită studiate cu atenție de guvernanți și de
decidenții din plan local și central din România. Irlanda are o
diasporă mai mare decât populația. India are peste 1,4 miliarde
locuitori și mulți revin nu numai pentru salarii, ci și pentru
faptul că viața e ieftină în India. Dacă viața va fi bună în
România, criminalitatea scăzută, atmosfera mai curată și prostia
ținută mai departe de funcțiile importante cred că vor reveni
acasă mulți români. Ar fi de promovat și partea bună din
serviciile de sănătate – incontestabil, avem profesioniști
foarte buni în domeniu”, este răspunsul său.

România
s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani, apartenența la NATO
și UE fiind decisive în acest sens.

„Noi, la Repatriot, le spunem
tuturor din diaspora să se informeze, să vină cât mai des acasă
și să observe, apoi să decidă, în cunoștință de cauză. Mulți
români nu vor mai reveni să locuiască în România decât în
vizite, în concedii. Dar ne dorim ca cei care nu sunt prea fericiți
acolo, chiar dacă au venituri bune, să revină acasă. Cei curajoși
și cu spirit antreprenorial e musai să aibă proprietăți și în
România, afaceri și în România. În cazul Irlandei și Indiei a
contat că guvernele au fost inteligente și au fost pro atragerii
diasporei. Au tratat problema ca o prioritate națională și au
încurajat liderii să emită mesaje de încredere. Eu cred că
România e mult mai atractivă”, consideră Repatriotul.

A refuzat să plece în Canada

Marius
Bostan a dezvăluit și că în urmă cu exact 30 de ani, el a avut o
ofertă tentantă de a pleca definitiv în Canada. Erau cei mai
dificili ani pentru România, anii de tranziție, ani în care
inflația depășea 100%, iar marile companii de stat intrau rând pe
rând în faliument, iar șomajul creștea de la o zi la alta.

„În
1994, după terminarea Facultății de Matematică – specializarea
Informatică, am avut ocazia să plec în Canada ca informatician.
Aveam un văr acolo și a venit cu o ofertă cu un salariu de vreo 30
de ori mai mare decât speram în România. Aici nu aveam casă,
stăteam încă în căminul studențesc și aveam o fetiță care mă
mobiliza în tot ceea ce făceam. Poate părea ciudat, dar mă
gândeam cum să fie mai bine pentru noi și generația următoare și
ce pot face eu în acest sens. Nu am stat în cumpănă prea mult,
mi-am spus că voi reuși și aici, oricât ar fi de greu”, spune
el.

Și
a mai existat și un alt motiv pentru care a refuzat să părăsească
țara, într-un moment în care cei mai mulți români nu știau cum
și unde să plece pentru a-și putea asigura traiul.

„Nu
puteam să accept că am recuperat România în 1989 de la comuniști
și că trebuia să le-o cedăm din nou. Am fost implicat activ în
acțiunea anticomunistă și pro-occidentală a studențimii din anii ’90, am făcut opoziție lui Ion Iliescu și forțelor legate de
Moscova. Dacă aș fi plecat cel mai mult mi-ar fi fost rușine de
prieteni, care ar fi perceput-o poate ca o fugă de răspundere.
Poate familia mea, greu încercată de comunism, m-ar fi iertat, m-ar
fi înțeles. Îmi părea rău parcă și de vărul meu, care era
destul de singur acolo, până au venit mai multe valuri de români
bine pregătiți, care au fugit de situația economică și politică
din țară.”, mărturisește Marius. 

Admite
însă că deznădejdea indusă de forțele criptocomuniste, aducerea
minerilor și hoția au alungat din țară primele valuri de români.

„Situația
economică a determinat valuri succesive de migrație, dar cel mai
rău a fost că părea că nu există perspectivă, că
instituționalizarea corupției din anii 2000 va fi veșnică. Apoi
au plecat mulți oameni pentru a căuta cel mai bun loc de a-și pune
în valoare însușirile native, pentru a explora, a cerceta, a crea
sau a munci la un nivel ridicat de performanță. Mereu i-am privit
cu drag pe cei care își asumă riscul de a pleca, de a explora, de
a se conecta cu lumea largă dar am speranța că ei nu vor uita
locurile natale, cimitirele unde sunt îngropați strămoșii care au
făcut ca noi să existăm, spinările dealurilor frumoase ale
României, munții semeți și apele frumos curgătoare. Sunt sigur
că ei sunt ancora noastră de stabilitate dacă vin vremuri grele”,
este mesajul său de suflet.

Cum i-a venit ideea „Repatriot”

Marius
Bostan a povestit experiența Repatriot și povestea acestei
comunități.

„Ideea
de a iniția o mișcare de atragere înapoi a românilor care au
plecat în număr mare exista în mintea mea cu mult înainte. Exista
în mintea noastră a tuturor, pentru că toți aveam prieteni și
rude care au plecat din țară. Chiar am fondat o companie cu un
român din Torino cu mulți ani înainte și prima conferință
Repatriot a fost la Torino. La un Summit Romanian Business Leaders am
propus un proiect, am scris pagină împreună cu câțiva colegi și
am prezentat-o plenului. A fost cel mai votat proiect în acel an și
așa a devenit proiectul RBL care a mobilizat cea mai mare
comunitate”, își amintește Bostan.

În
tot acest timp, el a mobilizat resurse imense, a interacționat cu
mii de oameni și și-a asumat sarcina de a-i consilia pe cei care
i-au cerut ajutorul.

„Am
prezentat sute de cazuri de antreprenori care au reușit, am
mobilizat resurse, am interacționat direct cu peste 15.000 de români
din afara granițelor, am premiat performanța și am oferit continuu
consiliere pentru dezvoltarea afacerilor. Am făcut asta cu o echipă
fabuloasă, care a investit timp și bani în acest proiect, am avut
și sponsori generoși care au susținut ideea”, arată el. 

Practic, românul a transformat Repatriot într-o acțiune, o mișcare
inspirațională în foarte mare măsură.

„Noi
atragem atenția că se poate și în România, că ne oferim să
ajutăm, că punem umărul. E un umăr care te sprijină și
câteodată e unul pe care poți plânge. E important că venim cu
toată inima și asta se simte, o inimă care bate în același ritm
cu cei cu care vorbim. Avem instrumente de sprijin, de mentorat, avem
o familie mare – Romanian Business Leaders, cu multe proiecte
generoase de antreprenoriat, educație și bună guvernare”,
conchide Marius Bostan.