Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Soluțiile fondatorului Repatriot pentru revenirea diasporei. Marius Bostan i-a ajutat pe români să se întoarcă acasă. „Fără ei eram aproape pierduți“

Publicat

pe

Soluțiile fondatorului Repatriot pentru revenirea diasporei. Marius Bostan i-a ajutat pe români să se întoarcă acasă. „Fără ei eram aproape pierduți“

Marius Bostan a fondat comunitatea Repatriot, prin intermediul căreia a consiliat mii de români și i-a ajutat să revină acasă, după ani petrecuți peste hotare. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el explică ce soluții există pentru a convinge românii din diaspora să se conecteze cu țara.

Sute de mii de români au plecat la muncă în străinătate chiar în perioada pandemiei. FOTO: Raul Ștef

România
are a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, după
Siria, țară care are „scuza“ unui război devastator. Potrivit unui
raport al ONU privind migraţia
, aproape 4 milioane de români
locuiesc în altă ţară. Documentul datează din 2015, dar situația nu s-a schimbat.

De
asemenea, potrivit unor informații date publicității din
Institutul Național de Statistică, în 2021 România a înregistrat
o scădere a populaţiei de patru milioane de persoane în ultimii 30
de ani, ajungând la nivelul din 1966. Urmările au fost grave pe
plan economic și social, iar efectele nefaste persistă și în
prezent.

Cifrele
sunt explicabile dacă ținem cont de datele Eurostat, care arată că
românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune
socială din Uniunea Europeană
. Potrivit sursei citate, în rândul
statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse
riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022
în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu
26%).

Românii care fac și treaba statului

În
timp ce statul e incapabil să găsească soluții pentru oprirea exodului, există
oameni care fac și treaba autorităților și încearcă să reconecteze diaspora cu țara și să-i convingă pe români să revină acasă.

Este
și cazul lui Marius Bostan, un antreprenor român, omul care a
fondat comunitatea Repatriot și este membru al Romanian Business
Leaders, o organizație care cuprinde peste 500 de antreprenori
români, iar companiile în care sunt implicați contribuie cu peste
10% la formarea PIB-ului României. Practic, scopul lui e să își
convingă conaționalii din diaspora să vină acasă și să-i
conecteze cu țara.

Om de afaceri de succes, Marius Bostan s-a dedicat cauzei românilor din Diaspora

La
întrebarea cum ar putea fi convinși românii să se întoarcă
acasă, în țară, și ce înlesniri ar trebui să le dea statul,
răspunsul lui Marius Bostan este unul complex.

„Cel
mai important lucru nu sunt neapărat înlesnirile ci, mai ales,
încrederea în viitor. Încrederea că statul este cinstit și
corect, că România este o țară bună în care să muncești, să
locuiești, să-ți crești copiii. Încrederea în clasa politică
și în birocrația locală și de stat este scăzută, corupția
este percepută ca având un nivel ridicat, serviciile publice de
sănătate neperformante, iar sistemul de educație slab,
neconsistent. Infrastructura de transport e văzută ca o problemă
importantă de mulți dintre românii plecați
”, explică fondatorul Repatriot, Marius
Bostan.

Statul,
autoritățile locale în primul rând, trebuie să găsească o
formulă inteligentă în care să prezinte oportunitățile de
acasă, determinarea de a îmbunătăți permanent lucrurile și de a
promova oamenii cinstiți și deștepți în funcții importante,
care să dea încredere mai multă, adaugă el.

Cum pot fi atrași românii din diaspora

Marius
Bostan are și câteva exemple. O înlesnire, mai spune el, ar putea
să fie în sensul promovării fondurilor europene, de exemplu, să
se vadă clar că au acces la programele start-up cei care vor să-și
deschidă o afacere în România.

„Adică
să-i atragem pe cei cu spirit antreprenorial să-și facă o firmă
în România. Primul program Diaspora Start-up început în 2016 a
avut un succes, iar companiile pornite atunci aduc valoare României.
Ar trebui repetat în cadrul Start-up Nation, dar și cu o componentă
de asistență specifică. Pentru cercetători și cadre universitare
să fie alocate granturi specifice pentru cei care doresc să revină
în universități și în cercetare. Aici merită alocări cât mai
mari, pentru a încuraja pe cei care vor să revină, am avea mult de
câștigat. Apoi în fiecare grant de cercetare să fie acordate
puncte suplimentare, dacă implici cercetători români din alte
țări, să lucreze împreună cu cei de acasă”,
detaliază el.

Diaspora ar rezolva și problema forței de muncă

Există
și multe alte căi, cu mențiunea că multe dintre aceste înlesniri
care le-ar putea fi acordate celor din diaspora nu implică nicio
cheltuială pentru stat, ci doar politici inteligente.

„Am
zeci de exemple de înlesniri necesare care au nevoie de buget și
multe altele care nu au nevoie efectiv de bani publici. Se pot face
multe lucruri cu bunăvoință și inteligență. De exemplu, în
parteneriate cu companiile care oferă salarii competitive la nivel
european, ar putea fi făcută o campanie de recrutare masivă din diaspora, pentru pozițiile care depășesc un salariu de 1.000-2.000
de Euro. Asta ar fi o mică investiție, necesară și suficientă
pentru un prim pas, care poate fi făcută de companii împreună cu
Guvernul”,
punctează Bostan.

Posturile
guvernamentale ar putea fi promovate și către românii bine
pregătiți din afara României, este opinia sa. Iar partidele politice
ar putea la rândul lor să întindă o mână acestor oameni.

„Mulți
tineri au făcut școli de politici publice bune și ar vrea să
revină. Partidele să încurajeze românii plecați să candideze
la alegerile locale. Ar fi frumos, ca să nu zic necesar, ca în
fiecare comună, oraș și consiliu județean să avem un consilier
din Diaspora. Asta nu costă și dă un semn de încredere că
România e a tuturor, nu cum e fals percepută că ar fi a baronilor.
S-au cam dus baronii, au rămas doar mici baroneți, care nu cred că
vor opune rezistență mare la lucrurile bine făcute. Dimpotrivă”,

mai afirmă el.

De ce România e văzută în culori sumbre de Diaspora

Comunitatea
pe care a fondat-o, Repatriot, prezintă multe cazuri de români care
au revenit și fructifică diverse oportunități în țară. Totuși,
el este de părere că nu toți românii plecați la muncă în
străinătate văd oportunitățile existente în România.

„Din
păcate observă prea puțin. Percepția românilor plecați este,
din păcate, chiar mai proastă decât realitatea din țară și este
cumva de înțeles. Ei au plecat de greu și se așteptă la mai
mult, pentru că ei știu că se poate. Problemele existente aici
sunt cumva și surse de oportunități pentru afaceri. Încă România
nu are o competiție ridicată și este mult loc pentru performanță.
Aici dacă faci lucrurile bine ai șanse mari. Până la urmă,
românii din Diaspora trimit miliarde de euro în țară, care se
concretizează în achiziții de terenuri agricole mai bine lucrate,
în reparații de case vechi și construcție de case noi, diverse
investiții mai mari sau mai mici sau bani care intră în consum,
toate acestea generând locuri de muncă, încasări mai mari ale
statului prin taxe, impozite”
, mai arată el.

Marius
Bostan amintește și că românii din diaspora au trimis an de an
miliarde de euro în țară, bani de care a beneficiat și economia
României.

Vestea proastă este, spune el, că o mică parte din
acești bani au fost investiți pentru a produce alți bani. Vestea
bună ar fi că lucrurile par că sunt pe cale să se schimbe.

„Ei
fac asta de ani buni și putem spune că, practic, românii plecați
sunt cei mai mari „investitor străini” în România. Fără ei
eram aproape pierduți și împreună cu ei suntem mai puternici, mai
relevanți. Din păcate, prea puțini bani au mers în dezvoltarea de
afaceri. Cred că acesta va fi valul următor, al românilor
inteligenți care vor dezvolta companii diverse în România, mulți
dintre ei cu parteneri din țările de adopție. Fie că vorbim de
construcții, de agricultură, servicii, turism, tehnologie avansată
sau orice alt domeniu românii sunt cei mai buni investitori pentru
că ei se adaptează imediat aici și nu vor pleca la primele semne
de risc”,
punctează Bostan.

Cum au făcut alții

Există
țări care se pot lăuda cu povești de succes în „repatrierea”
cetățenilor plecați uneori la mii și mii de kilometri, inclusiv
peste ocean.

Este cazul Irlandei, țară care în anii 1960-1970 era
una dintre cele mai sărace din Europa. Cu o politică inteligentă,
Dublinul a reușit să-i convingă pe mulți dintre cei plecați să
revină acasă și nu oricum. Mulți dintre ei au investit sume
uriașe, iar companii de top din întreaga lume, unele conduse de
irlandezi, s-au stabilit în Irlanda și au investit sume colosale.
Astfel, în 2024, Irlanda este una dintre cele mai prospere țări
din Uniunea Europeană, iar nivelul de trai a depășit state precum
Franța, Germania sau Belgia.

Mai recent, un alt exemplu este cel al
Indiei, care este pe cale să-și convingă elitele din diaspora să
revină în țară.

„Eu cred că România e mult mai atractivă”

Întrebat
care dintre cele două exemple i se pare cel mai bun pentru România,
Marius Bostan are o viziune interesantă.

„Ambele
experiențe merită studiate cu atenție de guvernanți și de
decidenții din plan local și central din România. Irlanda are o
diasporă mai mare decât populația. India are peste 1,4 miliarde
locuitori și mulți revin nu numai pentru salarii, ci și pentru
faptul că viața e ieftină în India. Dacă viața va fi bună în
România, criminalitatea scăzută, atmosfera mai curată și prostia
ținută mai departe de funcțiile importante cred că vor reveni
acasă mulți români. Ar fi de promovat și partea bună din
serviciile de sănătate – incontestabil, avem profesioniști
foarte buni în domeniu”
, este răspunsul său.

România
s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani, apartenența la NATO
și UE fiind decisive în acest sens.

„Noi, la Repatriot, le spunem
tuturor din diaspora să se informeze, să vină cât mai des acasă
și să observe, apoi să decidă, în cunoștință de cauză. Mulți
români nu vor mai reveni să locuiască în România decât în
vizite, în concedii. Dar ne dorim ca cei care nu sunt prea fericiți
acolo, chiar dacă au venituri bune, să revină acasă. Cei curajoși
și cu spirit antreprenorial e musai să aibă proprietăți și în
România, afaceri și în România. În cazul Irlandei și Indiei a
contat că guvernele au fost inteligente și au fost pro atragerii
diasporei. Au tratat problema ca o prioritate națională și au
încurajat liderii să emită mesaje de încredere. Eu cred că
România e mult mai atractivă
”, consideră Repatriotul.

A refuzat să plece în Canada

Marius
Bostan a dezvăluit și că în urmă cu exact 30 de ani, el a avut o
ofertă tentantă de a pleca definitiv în Canada. Erau cei mai
dificili ani pentru România, anii de tranziție, ani în care
inflația depășea 100%, iar marile companii de stat intrau rând pe
rând în faliument, iar șomajul creștea de la o zi la alta.

„În
1994, după terminarea Facultății de Matematică – specializarea
Informatică, am avut ocazia să plec în Canada ca informatician.
Aveam un văr acolo și a venit cu o ofertă cu un salariu de vreo 30
de ori mai mare decât speram în România. Aici nu aveam casă,
stăteam încă în căminul studențesc și aveam o fetiță care mă
mobiliza în tot ceea ce făceam. Poate părea ciudat, dar mă
gândeam cum să fie mai bine pentru noi și generația următoare și
ce pot face eu în acest sens. Nu am stat în cumpănă prea mult,
mi-am spus că voi reuși și aici, oricât ar fi de greu”
, spune
el.

Și
a mai existat și un alt motiv pentru care a refuzat să părăsească
țara, într-un moment în care cei mai mulți români nu știau cum
și unde să plece pentru a-și putea asigura traiul.

„Nu
puteam să accept că am recuperat România în 1989 de la comuniști
și că trebuia să le-o cedăm din nou. Am fost implicat activ în
acțiunea anticomunistă și pro-occidentală a studențimii din anii ’90, am făcut opoziție lui Ion Iliescu și forțelor legate de
Moscova. Dacă aș fi plecat cel mai mult mi-ar fi fost rușine de
prieteni, care ar fi perceput-o poate ca o fugă de răspundere.
Poate familia mea, greu încercată de comunism, m-ar fi iertat, m-ar
fi înțeles. Îmi părea rău parcă și de vărul meu, care era
destul de singur acolo, până au venit mai multe valuri de români
bine pregătiți, care au fugit de situația economică și politică
din țară.”,
mărturisește Marius. 

Admite
însă că deznădejdea indusă de forțele criptocomuniste, aducerea
minerilor și hoția au alungat din țară primele valuri de români.

„Situația
economică a determinat valuri succesive de migrație, dar cel mai
rău a fost că părea că nu există perspectivă, că
instituționalizarea corupției din anii 2000 va fi veșnică. Apoi
au plecat mulți oameni pentru a căuta cel mai bun loc de a-și pune
în valoare însușirile native, pentru a explora, a cerceta, a crea
sau a munci la un nivel ridicat de performanță. Mereu i-am privit
cu drag pe cei care își asumă riscul de a pleca, de a explora, de
a se conecta cu lumea largă dar am speranța că ei nu vor uita
locurile natale, cimitirele unde sunt îngropați strămoșii care au
făcut ca noi să existăm, spinările dealurilor frumoase ale
României, munții semeți și apele frumos curgătoare. Sunt sigur
că ei sunt ancora noastră de stabilitate dacă vin vremuri grele”
,
este mesajul său de suflet.

Cum i-a venit ideea „Repatriot”

Marius
Bostan a povestit experiența Repatriot și povestea acestei
comunități.

„Ideea
de a iniția o mișcare de atragere înapoi a românilor care au
plecat în număr mare exista în mintea mea cu mult înainte. Exista
în mintea noastră a tuturor, pentru că toți aveam prieteni și
rude care au plecat din țară. Chiar am fondat o companie cu un
român din Torino cu mulți ani înainte și prima conferință
Repatriot a fost la Torino. La un Summit Romanian Business Leaders am
propus un proiect, am scris pagină împreună cu câțiva colegi și
am prezentat-o plenului. A fost cel mai votat proiect în acel an și
așa a devenit proiectul RBL care a mobilizat cea mai mare
comunitate”
, își amintește Bostan.

În
tot acest timp, el a mobilizat resurse imense, a interacționat cu
mii de oameni și și-a asumat sarcina de a-i consilia pe cei care
i-au cerut ajutorul.

„Am
prezentat sute de cazuri de antreprenori care au reușit, am
mobilizat resurse, am interacționat direct cu peste 15.000 de români
din afara granițelor, am premiat performanța și am oferit continuu
consiliere pentru dezvoltarea afacerilor. Am făcut asta cu o echipă
fabuloasă, care a investit timp și bani în acest proiect, am avut
și sponsori generoși care au susținut ideea”, arată el. 

Practic, românul a transformat Repatriot într-o acțiune, o mișcare
inspirațională în foarte mare măsură.

„Noi
atragem atenția că se poate și în România, că ne oferim să
ajutăm, că punem umărul. E un umăr care te sprijină și
câteodată e unul pe care poți plânge. E important că venim cu
toată inima și asta se simte, o inimă care bate în același ritm
cu cei cu care vorbim. Avem instrumente de sprijin, de mentorat, avem
o familie mare – Romanian Business Leaders, cu multe proiecte
generoase de antreprenoriat, educație și bună guvernare”,

conchide Marius Bostan.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 2 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 2 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro